550 matches
-
din stele. O uluitoare aventură povestită pe îndelete în nouă capitole complete, București, 1984; Șase brățări pentru gleznă, București, 1987. Antologii: Les Meilleurs histoires de science-fiction roumaine, Bruxelles, 1975. Traduceri: Vladimir Maiakovski, Poemul lui Octombrie, București, 1945; P. P. Erșov, Căluțul cocoșat, București, 1948; Arkadi Kuleșov, Comuniștii, București, 1950; Antologia poeziei sovietice, București, 1955 (în colaborare); André Verdet, Pasărea și barajul, București, 1957; Pierre Jean de Béranger, Cântece alese, București, 1958; Grigor Vitez, Prepelița, București, 1958; Basmele popoarelor Asiei, București, 1962
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
ale Vitoriei, care sunt și ale sale. „Ea băga de seamă truda și foamea lui Gheorghiță. Dar se făcea a nu pricepe tocmai bine. Grăbi cît putu spre Păltiniș, pe urmă spre Dîrmoxa, pe urmă spre Broșteni. Numai cînd vedea căluții sfîrșiți, se îndupleca să facă pentru dînșii popas. Acum începeau să ardă ochii ei și să se stingă ai flăcăului. Caii ronțăiau cu mulțămire orzul, vîrîndu-și adînc boturile în trăistile aninate pe după urechi; se scuturau, pufneau, așteptau apa, ca să prindă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Editura Paideia, București, pp. 18-19. În viziunea autoarei citate, limitările despart lumea profanului de cea a sacrului, transgresarea acestora fiind de natură sacră și de cele mai multe ori monstruoasă. 41 Roger Caillois, op. cit., p. 69. 42 Ibidem, p. 113. 43 Mihaela Căluț, Conceptul de sacru la Jean-Jacques Wunenburger, în Jean-Jacques Wunenburger, op. cit., pp. 17-19. 44 René Girard, Violența și sacrul, Editura Nemira, București, 1995, p. 12. 45 Ibidem, p. 44. 46 Nae Ionescu, Filosofia religiei, Editura Eminescu, p. 143. 47 Ibidem, p.
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Cotnarului. Și mi se pare că următorul fapt nu i lipsit de legătură cu cele ce am afirmat mai sus. Flăcăii din satele vecine Buhalnița, Vârâți, Lupăria, Cepelnița etc., care organizau diferite obiceiuri cu ocazia Crăciunului și Anului Nou (capra, căluț, cerb, plug mare și altele) își începeau itinerariul lor cu Cotna rii. E u n obicei pe care l-am apucat și eu și care arată poziția Cotnariului față de celelalte sate. Dar nu numai toamna aveau loc aici petreceri. În
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
l-a pândit de după ușă, Să nu te vâre din greșala-n sac, Ca pe-o papușă! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci păpușa mea cea mică A rămas fără picioare. Și căluțul lui Costică Cel cu numle Harap I l-a trântit o pisică Și-a rămas fără de cap. Tu! dar plină ce ți-e traista! Ai păpuși și cai și nuci! Spune, zău, pe vreamea asta Unde vrei să te mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cuist[re] "pedant ridicol; belfer" + -ot; lourdaud "greoi" < lourd + -aud etc. La toate acestea se adaugă faptul că derivări de acest gen, pornindu-se de la fragmente de cuvinte, au loc și cu alte sufixe, de exemplu cu -oche (bidoche < bidet "căluț"; caldoche < Calédonien; cinoche < ciné(ma)). După părerea noastră, în explicarea lui -o paragogic din franceză, ca și din alte limbi, nu trebuie neglijat nici modelul constituit de cuvintele condensate sau trunchiate care se termină într-un -o etimologic, dar nici
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din Râmnicelu un monument din marmoră albă. FRATELE IONEL Un chip vesel și frumos cu ochi luminoși. îl purtam pe umeri. Se ținea cu mâinile de părul capului meu. Bătea cu picioarele, cu călcâiele în pieptul meu și striga: De căluț! Fugeam cu el pe umeri da la casa noastră la deal, până la casa finului nostru Paraschiv Durbacă și apoi reveneam tot în fugă. Stam cu el tolănit în iarbă și mâncam amândoi cașul popii. în anii grei ai înfăptuirii visului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
asemenea, prilej de bucurii pentru cei mici și chiar și pentru cei mari. Băștinașii răzeși au păstrat tradiționalele obiceiuri strămoșești: colindele, Plugușorul, capra, Sorcova. După anul 1744, clăcașii veniți din nordul Moldovei au mai completat obiceiurile prin: Jocul cu ursul, Căluții și Paparudele care sunt moșteniri ale urmașilor ca niște documente ale vremurilor trecute. Oamenii așteaptă Crăciunul și Anul Nou cu bucurie și își urează unul altuia împlinirea dorințelor, sănătate și roade bogate. Colindele Colindele sunt cântece tradiționale de Crăciun care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Între ei. Aici o familie Întreagă doarme lângă un foc ce s-a stins; aici niște babe, croite după modelul vrăjitoarelor lui Machbeth, dau cu ghiocul fetelor, care le cer căutarea norocului. Împrejurul corturilor hoinăresc câini, urlând, și niște bieți căluți rânchiezesc, cercetând oriunde o hrană tăgăduită de sărăcia pământului. E totdeodată un spectacol izbitor... Fiecare trib se compune din mai multe bresle - aceea a lingurarilor, cari au mesteșugul lingurilor de lemn sau de cositor, a căldărarilor -cari fac căldări -, a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
-ului moderatorului. 6. Materiale publicitare: pregătiți broșuri, calendare, fotografii, pliante, fanioane, insigne etc, toate cu simbolurile sistemului. 7. Derularea conferinței de presă: realizarea angrenajului, oameni potriviți la locurile potrivite; alcătuiți o listă cu cei care vor fi pe podium, realizați căluți cu numele și funcția fiecărei per-soane care se află pe podium; verificați toată aparatura și infrastructura clădirii și a sălii unde va avea loc conferința de presă; alcătuiți meniul pentru cocktail; alcătuiți un plan de rezervă în cazul în care
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
București, 1962 (în colaborare cu Tatiana Panaitescu); Karel Capek, Opere alese, II, București, 1963 (în colaborare cu Ihor Lemnij), Povestiri, București, 1963; S. Golițân, Cei patruzeci de exploratori, București, 1963 (în colaborare cu V. Țvileac); Hervé Bazin, Vipera sugrumată. Moartea căluțului, pref. Val Panaitescu, București, 1964; Henrik Pontoppidan, Per cel norocos, pref. Aurel Martin, București, 1965 (în colaborare cu Al. Budișteanu); Jules Verne, În fața steagului, București, 1965; Bjșrnstjerne Bjșrnson, Fata pescarului, pref. Ovidiu Drimba, București, 1966 (în colaborare cu Virgil Tempeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
activitate, cei mai tari dintre mascați se iau la trânta iar cel învingător devine șeful Valaretului primind în dar o damingeană de vin, cu care cinstește pe toți mașcații. Alte obiceiuri ar mai fi mersul cu capră, cu ursul, cu căluții. Pe 1 Ianuarie este sărbătorit Sfanțul Vasile. Cu această ocazie se merge cu uratul la toți cei care poartă numele de “Vasile”. Sărbătorile religioase de “ Boboteaza” și “ Sfanțul Ion” încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
tic-tac, București, 1981; Desenăm, zugrăvim, învățăm ca să muncim (în colaborare cu Stela Crețu), Iași, 1982; Pauze cu aplauze, cu ilustrații de Matty, București, 1982; Dialog fără catalog, București, 1985; Umor pe ogor (în colaborare cu D. C. Mazilu), București, 1986; Căluțul de ciocolată, Iași, 1989; Mac, de la margine de lac, București, 1990; Ace la purtător, București, 2002. Ediții, antologii: Cincinat Pavelescu, Versuri, epigrame, amintiri, corespondență, pref. Victor Crăciun, București, 1972 (în colaborare cu Victor Crăciun); Zece umoriști români, cu ilustrații de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
Bărbulescu, „Pauze cu aplauze”, CNT, 1982, 34; Șerban Cioculescu, „Epigramiști cu sau fără voia lor”, „Urzica”, 1984, 705; Alexandru Adam, Invitație la... râs, O, 1987, 26; Emil Șain, „Umor pe ogor”, O, 1987, 47; Cândroveanu, Lit. rom., 225-227; Tudor Cristea, „Căluțul de ciocolată”, ARG, 1989, 6; Eugenia Nistor, „Căluțul de ciocolată”, ST, 1989, 10; Horia Gârbea, Vacanță în Infern, II, București, 2003, 102-103. S. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
Cioculescu, „Epigramiști cu sau fără voia lor”, „Urzica”, 1984, 705; Alexandru Adam, Invitație la... râs, O, 1987, 26; Emil Șain, „Umor pe ogor”, O, 1987, 47; Cândroveanu, Lit. rom., 225-227; Tudor Cristea, „Căluțul de ciocolată”, ARG, 1989, 6; Eugenia Nistor, „Căluțul de ciocolată”, ST, 1989, 10; Horia Gârbea, Vacanță în Infern, II, București, 2003, 102-103. S. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
Cămin se face trecerea în revistă a formațiilor de elevi și tineret ce se mai organizează prin sate cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Acest festival de datini și obiceiuri a devenit deja tradițional la Hudești. Am putea evidenția formațiile de căluți de la Vatra, de la Alba și mai ales de la Baranca care au jocuri caracteristice fiecărui sat. De la Școala Hudești evidențiem formația de colindătoare care în mai mulți ani a participat și la manifestări județene obținând locuri fruntașe. De la tineret menționăm formația
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
formația de colindătoare care în mai mulți ani a participat și la manifestări județene obținând locuri fruntașe. De la tineret menționăm formația de Nuntă căldărărească de la Vatra și nunta frumoasă din același sat, apoi formația de Malancă de la Hudești, jocul de căluți de la Baranca și nunta frumoasă de la Alba. încercările Primăriei sau ale altor sponsori de a aduce fanfara să cânte în prima zi de hram pe mehedeanul din sate nu prea au dat rezultate. Tineretul preferă discoteca, seara unde este mult
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
obiceiuri Cel mai așteptat eveniment de către tineri și vârstnici este sărbătorirea Anului Nou. Pregătirile încep încă de pe la jumătatea lunii noiembrie, când copiii de vârstă școlară și preșcolară și tinerii învățau sau chiar compuneau plugușoare, strângeau materialele necesare pentru confecționarea buhaiului, căluțului, caprei, cerbilor și a măștilor. în ce privește clopoțeii, erau luați de oi în Ajun. In seara respectivă, cu energia, dinamismul și drăgălășenia care îi caracterizează, cei mici încep imediat ce a trecut soarele de amiază, să ureze pe la vecini și pe la rudele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au terminat de urat, gazda care a primit urările le dă câte un colăcel și câțiva lei sau chiar și nuci drept răsplată pentru osteneala lor. Mai târziu, către miezul nopții încep să colinde copii mai mari cu capra, cu căluții sau cu cerbii. Pentru capră se asociau câte 3-4 copii. Unul se îmbracă cu o piele de capră sau cu o cuvertură pe care sunt prinse vârfuri de stuf pentru a da culoarea cenușie a caprei și are un cap
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din fluier cântecul caprei, iar ceilalți dansează pe loc și exclamă strigături ca : Capra mea de la Balinți/ Ar mânca și n-are dinți. La sfârșit membrii formației strâng banii și colăceii primiți de la cei cărora le oferă micul lor spectacol. Căluțul este construit din lemn și împodobit cu mărgele cu multă măiestrie, iar în frunte i se pune o oglindă mică în loc de stea. Cel care joacă căluțul este îmbrăcat frumos cu o cămașă înflorată și largă care acoperă veștele din față
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
formației strâng banii și colăceii primiți de la cei cărora le oferă micul lor spectacol. Căluțul este construit din lemn și împodobit cu mărgele cu multă măiestrie, iar în frunte i se pune o oglindă mică în loc de stea. Cel care joacă căluțul este îmbrăcat frumos cu o cămașă înflorată și largă care acoperă veștele din față și din spate, marcând astfel corpul căluțului. La veșca din spate este prinsă coada calului făcută dintr-un fuior de cânepă sau chiar din părul tăiat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu mărgele cu multă măiestrie, iar în frunte i se pune o oglindă mică în loc de stea. Cel care joacă căluțul este îmbrăcat frumos cu o cămașă înflorată și largă care acoperă veștele din față și din spate, marcând astfel corpul căluțului. La veșca din spate este prinsă coada calului făcută dintr-un fuior de cânepă sau chiar din părul tăiat din coada calului. Copiii joacă căluțul într-un ritm alert după un cântec anume, însoțit de clinchetul vesel al clopoțeilor legați
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cămașă înflorată și largă care acoperă veștele din față și din spate, marcând astfel corpul căluțului. La veșca din spate este prinsă coada calului făcută dintr-un fuior de cânepă sau chiar din părul tăiat din coada calului. Copiii joacă căluțul într-un ritm alert după un cântec anume, însoțit de clinchetul vesel al clopoțeilor legați la picioarele acestora. Jocul vioi, dinamic amintește de zburdatul, alergatul și tinerețea acestor animale. De asemenea, căluțul jucat de copii în seara de Anul Nou
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din părul tăiat din coada calului. Copiii joacă căluțul într-un ritm alert după un cântec anume, însoțit de clinchetul vesel al clopoțeilor legați la picioarele acestora. Jocul vioi, dinamic amintește de zburdatul, alergatul și tinerețea acestor animale. De asemenea, căluțul jucat de copii în seara de Anul Nou, simbolizează calul prieten de nădejde al omului din cele mai vechi timpuri, iar capra amintește de vaca săracului care îi asigura omului nevoiaș hrana pentru copii și pielea pentru îmbrăcăminte. Tot în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
calul prieten de nădejde al omului din cele mai vechi timpuri, iar capra amintește de vaca săracului care îi asigura omului nevoiaș hrana pentru copii și pielea pentru îmbrăcăminte. Tot în noaptea de Anul Nou, flăcăii satului organizează colindatul cu Căluțul cel mare sau nunta frumoasă cum i se mai spune în unele din satele comunei. Ei au obligația să colinde la toate casele din sat cu condiția să-i primească. La Căluțul mare câtă fanfara din sat și întreaga ceremonie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]