291 matches
-
Antonescu ar face o inspecție inopinată în acest local al Seminarului. Care ar fi urmările constatărilor Domniei Sale? (subl.în orig.)”. Netemându-se de eventualele constatări ale șefului Statului, primarul Andrian a dat un răspuns pe măsură acestei obraznice muștruluieli de căprar, emițând adresa nr.8331/3 septembrie 1941, ce avea următorul conținut: „Rezultat adresei Dvs. nr. (...), avem onoare a vă mulțumi pentru binevoitorul dvs. concurs (subl.ns.)”. Într-un stil ironic, dar mult mai civilizat decât cel al lui Petrescu, maiorul-primar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la fel în des invocata prietenie a sa cu Pintea. Deși nu e niciodată deschis și sincer cu acesta; la început îi ascunde o mulțime de lucruri pentru ca ulterior să îl înșele și să-l mintă constant -, Ghiță așteaptă de la căprar permanente dovezi de încredere și prietenie. La întrebarea: Mă crezi tu ori nu mă crezi pe mine vinovat?, Pintea îi răspunde supărat de atitudinea reținută a lui Ghiță față de el fie Nu mă întreba, nu pot să-ți răspund!, fie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
suprem mulți n-au văzut în ele decît niște transgresiuni haotice, niște manifestări anarhice și confuze ale mulțimilor scăpate de sub control. Alții, dimpotrivă, au insistat pe disciplină, pe ceea ce era neschimbat, oficial, deci artificial. "Eden al burghezilor fericiți, distrîndu-se pe căprarii, credincioși prin decrete", le numea Renan. Frumoasa carte pe care Mona Ozouf a consacrat-o acestui subiect 72 vine totuși, de cîțiva ani, să pună la îndoială aceste date ce păreau incontestabile. E o carte care dovedește și evidențiază că
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
unde, bătut de cine știe ce vânturi, cum au venit și s-au statornit aici atâția alții. Un tip pitoresc În felul lui a fost așa zisul Pică al Pietrosului, țigan de douăzeci și patru de carate. Acesta provenea din Subcetate și În timp ce era căprar În armată a dus-o pe una cu vorba spunându-i că În Gălăuțaș are un adevărat palat. Îl chema Moldovan. Când a venit aici biata femeie a descoperit, spre stupoarea ei, că palatul era de fapt un bordei de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a scăpat din Încercuire, acolo la Cotu-Don, În timpul războiului, ți se făcea părul măciucă. Rușii ne Înconjuraseră iar ofițerii unguri strigau mereu: Înainte!! Unde În mă-ta să mergem Înainte, căpitan prost ce ești? zise la un moment dat un căprar mai curajos. Tu nu vezi că rușii ne-au Înconjurat și nu mai avem scăpare? În curând vom fi una cu pământul, dobitocule! Și la un semn al sergentului Nechita, căprarul Îi trase un glonț În cap căpitanului. Băieți, zise
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
prost ce ești? zise la un moment dat un căprar mai curajos. Tu nu vezi că rușii ne-au Înconjurat și nu mai avem scăpare? În curând vom fi una cu pământul, dobitocule! Și la un semn al sergentului Nechita, căprarul Îi trase un glonț În cap căpitanului. Băieți, zise apoi sergentul, acum eu sunt comandant. Ne dezbrăcăm până la izmene și dăm foc uniformei militare. O luăm apoi spre satul din apropiere și intrăm În ogrăzile oamenilor. Ne vor primi ei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
corupt și, totodată, amuzat de acest incident, Kiseleff, odată reîntors la București, a cerut spătarului Alecu Ghica să afle numele comandantului companiei respective, iar soldatul vigilent să fie răsplătit cu alte 10 ruble și să fie înălțat la rangul de căprar. Odată comandantul identificat în persoana praporcicului Constantin Cantacuzino-Rîfoveanu, a fost și el înălțat la rangul de parucic (locotenent) și gratificat cu leafa pe patru luni, pentru felul în care și-a disciplinat soldații". Și Pappasoglu își încheie evocarea momentelor legate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se oprește să răsufle. Auzi?...Țara... locurile... niet frumos! adăugă apoi, arătând cu mâna ținutul și stîlcindu-și graiul spre a se face mai înțeles. Țăranul holbă ochii, nedumerit, cu un zâmbet umil, bolborosind ceva pe rusește. ― Nu pricepe ăsta, don' căprar, limba noastră, zice atunci un soldat, îndreptîndu-se din șale. ― Nici nu-i vina lor că țara-i păcătoasă, adăugă îndată cellalt soldat, proptindu-se în lopată. Toți trei militarii priveau acuma cu mare dispreț la țăranul care, neînțelegînd vorbele străine
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
luîndu-și seama. Asta-i groapă? Nu vi-e rușine?... Uite-acu pică convoiul... și nici groapa nu-i gata!... Ori vreți să dau eu de dracu din pricina voastră?... Hai! pune osul, nu te holba la mine! ― Așa-i, bine zici, don' căprar, mormăi un soldat, izbind cu târnăcopul într-un bolovan. Dar nici asta nu-i armată, don' căprar... S-ajungem noi gropari... de... Oamenii se așternură degrabă pe muncă, în vreme ce caporalul, mulțumit, răspunse iarăși mai prietenos: ― Soldatul trebuie să facă de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
gata!... Ori vreți să dau eu de dracu din pricina voastră?... Hai! pune osul, nu te holba la mine! ― Așa-i, bine zici, don' căprar, mormăi un soldat, izbind cu târnăcopul într-un bolovan. Dar nici asta nu-i armată, don' căprar... S-ajungem noi gropari... de... Oamenii se așternură degrabă pe muncă, în vreme ce caporalul, mulțumit, răspunse iarăși mai prietenos: ― Soldatul trebuie să facă de toate în război, că de-aceea-i războiul război... Ori aici, ori pe front, ori în spital, tot la
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
front” oftă omul, pipăind, cu neîncredere, petecul de hârtie. Se hotărî să-l desfacă. Ce bărbat sunt eu! Oftez ca o muiere!” se gândi el și rupse plicul cu mișcări nedibace. Ochii i se împăinjeniră: era ordinul de concentrare a căprarului Hriscu N. Gheorghe. Împături, cu grijă, bucata de hârtie și o porni, fără să vadă nimic înaintea ochilor, spre fratele mai mare, Vasile, care ținea o cârciumioară, într-o odaie a casei. Trecu pe la uluc, sorbi cu sete apa răcoroasă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
recrutul ghinionist: Grijania mătii de răcan împuțit, nu vezi unde calci? Ostașul se oprește și în timp ce încasează stoic înjurăturile și afuriseniile pline de năduf ale gradatului, continuă cu un aer tâmp să mănânce din gamela plină pe jumătate cu fasole. Căprarul numai că nu ia foc. Roșu de enervare la față, țipă și mai tare la el: Paștele și dumnezeii tăi de mocofan, ce te uiți ca boul la mine? Marș și aranjează piramida! Sau vrei să o fac eu, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
unei noi atitudini față de literatura satului (Ce este literatura „țărănistă”?) și cultivarea gustului pentru citit (Înmulțirea cititorilor), se ridică împotriva falselor etichetări (aplicarea greșită a termenului „eminescianism” de către Gh. Adamescu), împotriva invaziei în literatură a „bătrânilor” (Literatura de moși, În jurul căprarului Gheorghiță). În articolul Faza glumeață el atacă exagerările în lupta împotriva „franțuzomaniei”, pledând pentru libertatea deplină a creației (Libertatea artistului) și pentru necesitatea ca poeții să țină pasul cu gustul publicului modern, deoarece „cetățile moderne se iau cu arme moderne
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
ma - sa ma - pa ma - re b) Joc didactic : „Cu ce sunet începe cuvântul ....?” mânca - re floa - re covoa - re floa - re c) Joc de cuvinte „Spune repede și corect?” 1. Pe cap un copac, pe copac un ac. 2. Căprarul crapă capra în patru. 3. Bucură-te cum s-a bucurat Bucura de bucuria lui Bucurel care a venit bucuros de la București. 4. Șapte sape late și alte șapte sape late să le car pe toate în spate. 5. Fata
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
văzut Iordan cum fâlfâia în vânt flamura ungurească, roșu-verde-alb. Faptul acesta nu l a supărat prea tare, dar nici nu i-a plăcut... Dându-și capela pe ceafă și scărpinîndu-se după ureche și-a zis: Zis și făcut. Chemând pe căprarul Bivolaru, s-au suit în norii Budapestei și au coborât steagul în lungul sforii, drept la jumătatea steajerului și, luând apoi opinca răsuflată a căprarului, s-a urcat ca un pui de urs și a pus-o drept căciulă în
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
capela pe ceafă și scărpinîndu-se după ureche și-a zis: Zis și făcut. Chemând pe căprarul Bivolaru, s-au suit în norii Budapestei și au coborât steagul în lungul sforii, drept la jumătatea steajerului și, luând apoi opinca răsuflată a căprarului, s-a urcat ca un pui de urs și a pus-o drept căciulă în capul steajerului, lăsându-i nojițele s-atîrne-n vânt. Și așa a fâlfâit multă vreme în cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui... Poate că
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
și scrierile unor autori aflați la începutul carierei, cum sunt N. N. Beldiceanu, Al. Cazaban, P.V. Haneș ș.a. Mihail Sadoveanu, cel mai cunoscut dintre ei, este prezent în V.n. începând din 1905, cu multe fragmente din cartea la care lucra, Amintirile căprarului Gheorghiță. Gazeta ia, de altfel, poziție, printr-un articol al lui Ilarie Chendi (Cazul Sanielevici-Sadoveanu) și prin altul al Izabelei Sadoveanu (Artă și morală), ca și prin reproducerea unui studiu al lui G. Ibrăileanu - Doi critici și mai mulți scriitori
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
cafeneaua Schreiber din Lipscani, În Orient-Express, În tramcar, În cupeu pe roate de cauciuc, pe jos În galoși - pretutindeni gata a te saluta cu toată afabilitatea și a-Ți Întinde cordial mâna lui, să fii mitropolit sau paracliser, general ori căprar, ministru ori comisionar de stradă, nobil, mojic ș.cl.”. Amicul X e emanația spațiului balcanic și poartă generic numele Mitică. Funcționarii și mahalagii beau obișnuit bere, intelectualii - capuțin: „Acolo - precum odinioară muzele În Parnas - se adunau intelectualii spre a-și Împărtăși
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
un fel de... nu chiar un Dumnezeu, dar, mă rog, un „sfânt” era. Te număra și el. Pe baza acestei numărători venea mâncarea. După ce mâncai drei Schlucke venea și iar te număra, după care, În sfârșit, apărea un subofițer, un căprar de SS, care te număra și el, iar după ce pleca ăla venea Raportführer-ul... DAVIDOVICI: Tot timpul se număra ... ADLER: Ăsta era cel mai mare care te număra. Apoi se spărgea puțin rândul și iar ne mai adunau, iar ne mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Pe la han treceau mai des jandarmii de la Ineu. Ghița Îi primea cu bucurie, Îi cinstea și nu-i lăsa să plătească, iar drumurile deveniseră mai sigure, nu se mai Întâmplau nenorociri prin partea locului. Dintre jandarmi, Ghiță Îl prețuia pe căprarul Pintea, un om scurt și Îndesat, cu ochii mari, cu mustața tunsă si cu o tăietură În frunte; era singurul cu care cârciumarul vorbea direct. Lică rămăsese În noaptea aceea la Moara cu noroc, zicea el că avea o vorbă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ordin de la mătușa Anuța, poruncă ce trebuia respectată cu sfințenie, altfel ne aștepta un "Morminții mamii voastre ,doar nu sânteți di capu vostru". Îi plăcea, să facă instrucție cu noi tot drumul. Dumnezeu să-l ierte, că era ca un căprar rău cu noi. Parcă-l aud și acum, cum striga : Oi nauz, treci pi canal, câ pi șușă merg căruțâ șâ mașâni". Șoseaua era pustie, astea le inventa el, ca să ne facă zile fripte. Așa făcea Ion cu noi, degeaba
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Bulgarilor, nu este atât portul, limba și obiceiurile, cât mai ales ocupația de predilecție, grădinăritul (cultura zarzavaturiloră, în care cu tot primitivismul metodelor de lucru, sunt încă meșteri neîntrecuți. Mai mult: rentabilitatea acestei meserii, a făcut pe unii dintre 21 „Căprarii de la Varna! ... ” români să se „bulgarizeze”, în ceea ce privește ocupația agricolă, căpătându-și din partea conaționalilor numirea profesională de Bulgari. Și cum ocupația de grădinar, cere neapărat existența de pământ bun de cultură, la marginea apelor curgătoare, precum și piețe bune de desfacere a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
caracterul de grupare destul de mică. Abia odată cu regresul marelui val revoluționar acesta la avînt, susținut de subvențiile marilor proprietari agrari și ale anumitor medii industriale, pentru care el va reprezenta curînd un instrument de teroare antirevoluționară. Organizat în escuade sau căprarii de luptă (squadre), înarmate, motorizate și organizate de foști ofițeri de carieră, acesta își înmulțește "expedițiile de pedeapsă" mai întîi împotriva cooperativelor sătești și a municipalităților socialiste ale bogatelor regiuni agricole din nord și din centru, apoi împotriva Caselor Poporului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
celor mari, când, după ce au pornit în marș, umplu câmpurile și tufele. Vezi? vezi? până acuma n-a avut vreme măgarul! Uite țăranul! Uite soldatul român! Soldatul și țăranul acesta stă cu ranița în spate de cum a răsărit soarele. Glasurile căprarului izbucnesc în zori cu nemaipomenită energie: Pune ranița, mă! Pune ranița că trec prin tine!" Te-ai echipat de războiu, iubite frate, și ai plecat cu camarazii spre locuri necunoscute, trecând dealuri și văi. Ceia ce ți se părea absurd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de minuni. Domnia sa este un om foarte cumsecade, dar de cum a început a ținea discursuri și toasturi, a devenit un animal foarte periculos. Condus de viteji comandanți, regimentul urcă dealuri ca să scoboare văi. Dorobanții umplu din când în când tufele, căprarii înjură înnăbușit, domnul maior Ghelemè tace și oftează, domnul maior Stoianovici oftează și tace. Unul are capul atârnat pe piept, altul are capul spre cer înnălțat. Și când se începe lupta ei singuri rămân mirați și nedumeriți de ce se petrece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]