9,252 matches
-
grija bunicilor. Și viețile lor sunt de luat în seamă: bunicul din partea mamei, Ion Stănilă, a căzut prizonier la ruși. Acolo a învățat să facă țiglă și cărămidă. După aceea, și-a construit el însuși, propria fabrică de țiglă și cărămidă. Era un bărbat frumos, înalt, însă foarte dur. „Mila te ucide!” - zicea el. Copiii îi spuneau comunistu’, iar alții - nebunu’, ori Țiglaru’, dar nu pentru că era prost, căci mai degrabă, el era un fel de filosof al satului. Adesea, venea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
dacă ar lucra pentru ei, ar sărăci! Trebuie știut că planul construirii Catedralei Neamului pe care Patriarhul României l-a pus în lucrare nu va sărăci pe nimeni, dimpotrivă! În neamul românesc sunt mulți care doresc să pună, nu o cărămidă, ci multe la construirea Catedralei Demnității Noastre. Sunt mulți care sunt gata să ofere tot ceea ce pot spre realizarea visului urmașilor celor care au trudit la ridicarea frumoaselor mănăstiri din Moldova, Bucovina, Curtea de Argeș și al eroilor de la Mărășești, Mărăști, Oituz
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
luat ființă o grădiniță de copii, care avea ca educatoare, pe Luiza Covaciu, fiica primarului la aceea dată. Acestea sunt primele cadre didactice care apar cu retribuție plătită de stat. Între anii 1921-1922, a fost construită o școală nouă din cărămidă și piatră, acoperită cu țiglă, ce avea o sală mare de curs, în care încăpeau până la 100 de copii, și o locuință pentru învățător, acesta fiind Ștefan Setiel, originar din satul Tohat. În anii următori ai perioadei interbelice, atunci când la
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
folosită atâta vreme cât aceasta s-a aflat în construcție, adică din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, până în 1719 sau 1720. Se văd foarte bine fundațiile și, de asemenea, pavajul interior al acestei capele, care a fost realizat din cărămizi așezate una lângă cealaltă. Fundația era din pietre de râu și de carieră, legate între ele cu mortar”, a explicat dr. Dan Pop, șeful Secției Arheologie a muzeului și cel care conduce lucrările din Piața Cetății. Mai jos decât nivelul
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_evenimente_culturale_la_baia_anca_goja_1340908554.html [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
greu să te caut acolo unde singurătatea și-a pus în lesă iubirea și-o plimbă bâjbâind prin întuneric, ca o umbră eliberată de la închisoare de-o rază de soare... Mi-e greu să te găsesc chiar într-o tăcută cărămidă, într-un zid ce suspina cândva a sacrificiu. Mi-e teamă că grinda s-ar surpa și cărămida s-ar face praf, dimpreună cu zidul, pentru nesocotința mea... Referință Bibliografică: Mi-e greu să te găsesc / Vasilica Ilie : Confluențe Literare
MI-E GREU SĂ TE GĂSESC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Mi_e_greu_sa_te_gasesc_vasilica_ilie_1349448857.html [Corola-blog/BlogPost/348448_a_349777]
-
întuneric, ca o umbră eliberată de la închisoare de-o rază de soare... Mi-e greu să te găsesc chiar într-o tăcută cărămidă, într-un zid ce suspina cândva a sacrificiu. Mi-e teamă că grinda s-ar surpa și cărămida s-ar face praf, dimpreună cu zidul, pentru nesocotința mea... Referință Bibliografică: Mi-e greu să te găsesc / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 644, Anul II, 05 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vasilica Ilie : Toate
MI-E GREU SĂ TE GĂSESC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Mi_e_greu_sa_te_gasesc_vasilica_ilie_1349448857.html [Corola-blog/BlogPost/348448_a_349777]
-
colectivul, l-a instruit președintele pe director, după care s-au ridicat și au plecat în grabă, ca să nu-i apuce căldura iute a prânzului de mai. - Demolarea morii va continua? Văd că astăzi nu a mai venit nimeni, iar cărămida rezultată s-a împuținat; de altfel ca și țigla, s-a plâns directorul. - Păi, ai grijă că răspunzi! s-a răstit președintele. - Matache, paznicul pus de dumneavoastră, ce face? Am auzit că a dat cărămizi pe câte un kil de
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
a mai venit nimeni, iar cărămida rezultată s-a împuținat; de altfel ca și țigla, s-a plâns directorul. - Păi, ai grijă că răspunzi! s-a răstit președintele. - Matache, paznicul pus de dumneavoastră, ce face? Am auzit că a dat cărămizi pe câte un kil de țuică de și-au făcut oamenii din apropiere vatră de țest, a mai îndrăznit directorul. - Exclus! Tovarășul Matache este un om serios, partidul pune mare bază în el. Nu face chestii d-astea. Dar eu
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
s-a exprimat Călinoiu. La începutul lunii iunie au început lucrările în paralel cu continuarea aprovizionării materiale. Zilnic, 15-20 de salahori, uneori chiar mai mulți, oameni scoși de la muncile câmpului, erau folosiți la lucrări necalificate ca încărcat-descărcat, curățat și stivuit cărămidă, la săpături, cernut pietriș sau nisip, la cărat apă, preparat și turnat beton ș.a. Seara, omul de serviciu al școlii, cu acceptul autorităților, aducea țuică cu o găleată de la distileria sătească, de la cazane cum le numeau sătenii, aflate acum în
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
aducea țuică cu o găleată de la distileria sătească, de la cazane cum le numeau sătenii, aflate acum în administrarea gospodăriei colective. La sfârșitul zilei de muncă, timp de peste o oră, toți își ostoiau oboseala în jurul acesteia. A fost turnată fundația, apoi cărămida a fost stivuită sub formă de „picioare” în incinta acesteia, la intersecția zidurilor ce urmau a fi înălțate. Nisipul, rezultat din trecerea pietrișului prin site, aștepta alături de acesta, ambele în cantități corespunzătoare, nu departe de „vatra” unde era preparat betonul
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
parte a pietrișului, acum răspândit prin iarbă. A doua zi, șeful meșterilor, Călinoiu, și directorul Năstăsescu s-au întâlnit la fața locului. - Dezastru! a apreciat directorul. - Trebuie adus alt pietriș, scos alt nisip, și asta numai după ce seacă balta, iar cărămida trebuie să se usuce bine înainte de a o zidi. Asta durează. Dar, oricum, e timpul prașilei, al secerișului, salahori nu prea aveam, mai sunt și pe la noi pe-acasă treburi destule... Așa că, după Stămărie mai reluăm lucrarea, a apreciat Călinoiu
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
secretar raional. - Cum să se lucreze dacă a venit apa peste noi și a măturat nisipul, pietrișul... Acum trebuie să așteptăm să se tragă apa de pe baltă ca să scoatem alt balast, pe urmă să-l cernem ca să avem și nisip...; cărămida s-a mai zvântat. - Directorul unde este? a întrebat primul secretar al raionului. - Cred că acasă. Veni cu camionul plin, descărcarăm bilele astea și plecarăm amândoi odată. Nici nu știu de-o fi ajuns, că el stă mai departe. - Du
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
ajunsesem bine acasă când... - Ce materiale? - Astea, pe care sunteți așezați. Dar vă invit în școală, de ce să stați așa de incomod. - Lasă aia! De ce nu se lucrează? - Fiindcă nu mai avem pietriș, nisip... S-a dus pe gârlă. Iar cărămida abia s-a zvântat oleacă. - Și ce faceți, așteptați să se rezolve de la sine? Nu ați luat nicio măsură? - Trebuie să sece gârla ca să scoatem alt balast, să-l cernem, apoi să se usuce cărămida... În câteva zile, când se
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
a dus pe gârlă. Iar cărămida abia s-a zvântat oleacă. - Și ce faceți, așteptați să se rezolve de la sine? Nu ați luat nicio măsură? - Trebuie să sece gârla ca să scoatem alt balast, să-l cernem, apoi să se usuce cărămida... În câteva zile, când se va limpezi cerul, ne apucăm de treabă din nou. - Dar nu puteați să fi făcut o scurgere ca să se ducă apa mai repede ori să fi scos balastul pe mal ca să se usuce, să fi
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
câteva zile, când se va limpezi cerul, ne apucăm de treabă din nou. - Dar nu puteați să fi făcut o scurgere ca să se ducă apa mai repede ori să fi scos balastul pe mal ca să se usuce, să fi împrăștiat cărămida... V-ați mulțumit să stați așa... Sau poate v-ați rugat la Dumnezeu să facă treaba în locul vostru. - Tovarășe prim, noi nu am stat degeaba. Uite că am asigurat materialele necesare astfel ca atunci când va fi reluată lucrarea să le
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
și ea brăcinarul, gâfâind. Reacția doamnei era, surprinzător, una indiferentă. Ea tot mai aștepta să iasă din coșmar. Numai că, înainte de a-și duce la bun sfârșit intențiile, noul pretendent, din cauze, momentan, oarecum neclare, se prăbuși pe podeaua din cărămizi, inert, ca un sac de cartofi. Din spatele lui, se ivi un fel de bătrânică puțintică la trup, dar cu o ghioagă în mână și cu o privire crâncenă. În trecere pe lângă trupul prăbușit, îi arse meseriaș niște șuturi în gura
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
calc” ori în „Nu râd, nu plâng”: „Stau aici împietrită/ Pe piatră/ Nestrămutata/”. Poeta ne amintește că-n noi stă puterea de înălțare spirituală și de trezire a neamului față de care avem o datorie morală. Dacă fiecare am zidi o cărămidă la catedrala Ființei naționale române am fi salvați: „Aici, la Sarmisegetuza/ este semnul tămăduirii noastre/ Lângă steagul dacic (cu trei culori din curcubeu),/ ca legământ cu Dumnezeu”. Poezia „Epistolă din veacul trecut” - e o încununare a românismului poetei, refrenul fiind
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lola_noja_1450269768.html [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
urcă la etajul unde lucrează, cu mașina, parcând-o acolo. Azi e o zi mohorâtă de toamnă.Vântul învârte frunzele prin curtea asta uriașă. Greu o să fie până mă voi acomodă aici!Parcă sunt într-o pușcărie, murdară, zidurile din cărămidă afumate, peste tot paianjeni, mizerie. . .Toți se duc și vin, își văd de preocupările lor, nu le pasă de ce este în jur. Par niște robotei teleportați. Trebuie să schimb ceva în liftul acesta care nu a văzut curățenie și vopsea
CAD FRUNZELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cad_frunzele_ionel_davidiuc_1352319149.html [Corola-blog/BlogPost/359792_a_361121]
-
tărie și temperament castronul de lut înflorat, plin ochi cu plăcinte moi și pufoase de dovleac, abia scoase din cuptor de bunica. Trei fetițe și un băiețel cam de aceeași vârstă aproximativ, zburdaseră curioși și nerăbdători în jurul cuptorului vechi de cărămidă din fundul curții, ce duduia încă de dimineață, ca un balaur aruncător de flăcări, pregătindu-se cum trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
din Deltă, cu căsuțe mărunte, multe, pierdute printre pâlcuri de copaci de rodii, curmale și măsline, iar peste toate, cel mai încântător, străjuiau pâlcurile de palmieri. Ajungând în satul de pe ostrov, găseai o priveliște care impresiona ochiul : căsuțe făcute din cărămizi de lut cu paie, acoperite cu împletituri de papură. Printre acele căsuțe multe și sărăcăcioase, se vedeau slabe garduri din împletituri de stuf. Rareori, în acele ocoale din jurul caselor, apărea câte o vită nu prea prosperă, câteodată vreo doua-trei oi
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
dacă ar lucra pentru ei, ar sărăci! Trebuie știut că planul construirii Catedralei Neamului pe care Patriarhul României l-a pus în lucrare nu va sărăci pe nimeni, dimpotrivă! În neamul românesc sunt mulți care doresc să pună, nu o cărămidă, ci multe la construirea Catedralei Demnității Noastre. Sunt mulți care sunt gata să ofere tot ceea ce pot spre realizarea visului urmașilor celor care au trudit la ridicarea frumoaselor mănăstiri din Moldova, Bucovina, Curtea de Argeș și al eroilor de la Mărășești, Mărăști, Oituz
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
aceea și că,văzuse din treacăt conacul.Cand ajunseră ,în sfârșit,fata fu ajutată de servitor să coboare.Conacul era mai mare decât își amintea ea.Avea ferestre mari,cu draperii ce se vedeau de afară iar fațadă făcută din cărămidă,cu un acoperiș cafeniu.In spatele construcției ce se înfățișa, se vedea o grădină mare cu tot felul de arbuști tunși în diferite forme,fântâni arteziene cu muze dezbrăcate,insă acoperite cu părul lor lung,turnând apă. -Karon,vin-o
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492762399.html [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
așteptare, pentru că vreau să rămân singură cu mama ta. Totodată, asistenta înțelege, și fără să fie invitată, iese împreună cu fata. Rămasă singură cu doctorița, Ileana S. începe să povestească pe îndelete despre familia ei, încercând să explice care este bolovanul, cărămida - cum spune ea - ce-i apasă sufletul: Offf! Dacă ar ști o fată când se mărită cum ar fi viața ei, ar rămâne fată bărână ori s-ar duce la mânăstire adaugă ea și oftează din nou adânc. Ochii ei
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Viciul_elena_armenescu_1328047273.html [Corola-blog/BlogPost/360561_a_361890]
-
dintre ele, sunt din ce în ce mai multe experimente în cadrul cărora poți printa o casă 3D. Au apărut roboți programați să facă munca unui zidar și o fac foarte bine și precis, este de-a dreptul spectaculos. Există niște brațe robotice care pun cărămizi. Poți să realizezi un zid care arată ca o curbă pe două direcții sau pe trei direcții și este totul pus la milimetru”, arată Constantin Goagea. În materie de printare 3D, explică arhitecta Florina Lungu, cofondatoarea 13X14, s-au reușit
„Prețul pentru prezentarea unui apartament mai mare în realitatea virtuală poate ajunge la 5.000 de euro, însă acesta va scădea în timp” by https://republica.ro/arhitectii-care-proiecteaza-viitorul-in-romania-zpretul-pentru-prezentarea-unui-apartament-mai-mare-in [Corola-blog/BlogPost/338948_a_340277]
-
un cuțit bont și o sfătuise să se joace de-a făcut mâncare. Mara adunase frunze, luase chiar și un cartof, le tocase pe toate mărunt, le amestecase cu apă și puțin nisip, apoi le pusese la fiert pe o cărămidă din spatele magaziei de lemne. Toată activitatea n-o ținuse ocupată prea mult. - Ce faci tu acolo la voi la oraș în vacanță, o întrebase Ică la un moment dat? - Oooo, multe! Mă întâlnesc cu prietenii, mă joc în parc, mă
FLORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1437555491.html [Corola-blog/BlogPost/372617_a_373946]