260 matches
-
strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator ; Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent ! Tot ce sună românește Capătă un alt accent. Graiul nostru plâns pe vatră, Legănat de cărărui, E lovit mereu cu pietre Ca un pom al nimănui... Nu lăsați ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pământ, Să ne umple de istorii Și să muște din cuvânt ! Neamul românesc nu piere ; Dacii încă mai trăiesc ! Scoateți Steagul la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
văzut. Și i-a plăcut. S-a și mutat a doua zi, spre seară. Costel și Zitta Ursan locuiau pe strada Deea, la nr. 12. De la stadion aveai de urcat vreo 250 de pași. Dacă, însă, o luai pe niște cărărui, pe malul pârâului Deea, când ajungeai la primul șipot, pe niște trepte largi săpate-n mal, urcai în stradă, chiar în fața locuinței lui Costel și a Zittei. Casa era, într-adevăr, mare. Făcută din bârne de brad și tencuită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și-a fost așa de cu strigări, că primul ministru și-a făcut drum... Numai din cătunul ăsta s-au dus mii de tone de lapte . Eu am lucrat aici la centrul de lapte și știu. Nu era decât o cărăruie și urcam cu 150 de kilograme de lapte pe cal în fiecare zi. Mii și mii de tone de brânză s-au cărat de-aici și nimeni nu ne-a luat în seamă. Bătrâni cum sunt, încă ar mai crește
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
RONDELUL NEIMPLICĂRII Nevrînd să-și bată-n talpă cuie, Să se implice-n chip plenar, Efortu-și pune pe cîntar, Că n-o să-i facă lui statuie. Prin cîmpul vieții, milenar, Nu-și taie drum, ci cărăruie Nevrînd să-și bată-n talpă cuie, Să se implice-n chip plenar. Închis ca într-o cetățuie În egoismul său primar, Doar pîntecului tributar, Nici sufletul nu și-l descuie Nevrînd să-și bată-n talpă cuie.
RONDELUL NEIMPLIC?RII by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84331_a_85656]
-
neînghesuit de nimeni și de nimic prin colțuri cu lilieci blegiți (nici de semne, nici de semenii cotonogari la gioale!), de a merge sprințarnic și haihui, și totodată tacticos, hâța-hâța, ca pe sticlă, ca pe ață, ca pe fir de cărăruie lată-n noduri, până în pânzele albe și dincolo de ele, de a nu mai fi constrâns de limbajul modern care nu-i permite să-și răspice deschis gândurile forfotinde de idei mazagazdronice, enorme... Nu numai de un amuzament ar fi vorba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
ceva de noi. Am aflat mai târziu că ea nu s-a impacientat deloc, mă cunoștea sau așa era felul ei de a fi. După două ore de hoinăreală pe străzi lăturalnice, am ajuns la intrarea în câmpia largă. O cărăruie galbenă se pierdea în depărtare spre dealul înverzit. Gloata de copii din cartier se agita nervoasă ca un cal nărăvaș prins într-o cursă. Cei mici scânceau turmentați de căldură. Strada nepietruită devenise largă, cuprinzătoare, casele rare cu grădini întinse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
învăluire în care imaginea i se dezvăluie. Ce apare în vedere, în lumina stratului dezvăluit, nu e decât o nouă ascundere, mai subtilă, în care ochiul e chemat să înainteze nu pe pârtia sticloasă ori pe calea însorită, ci "pe cărăruia de humă lunecoasă", pe poteca îngustă, anevoioasă ("mult istovit pe cale") a unui acces treptat. La acest nivel, lucrarea originarului se vădește difuz, "în șoptirea născândei adieri" a unei chemări nevăzute; fără să se ofere cu totul vederii, ea e abia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este la Amălie-les-Bains, o stațiune de băi, unde veneau nu știu ce membri ai casei regale, Între care această prințesă Amălie. Orășel de munte, cochet, vilegiaturiști veniți la băi, peste tot anunțuri de camere libere (extrasezon!), o escapadă pe un fel de cărăruie punte suspendată, pe valea unui râuleț abrupt care și-a tăiat albie printre stânci și pietre, sentiment copleșitor de dominare a naturii. La coborâre, Anne cumpără un fel de prăjituri locale, uscate, specifice zonei. Se apropie ora de dejun, ne
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
deja de râsul lumii!..." Hârtiile nu încetează să-și avanseze pionii conform unui proiect rațional clasificarea -, care însă nu face decât să degenereze într-o proliferare anarhică, imposibil de stopat. După ultimele știri, hârtiile au invadat dormitorul, menajând doar o cărăruie, între ușă și pat, pentru a i se păstra încăperii destinația oficială. Proiectul ei progresează cam în același mod, între ordine și dezordine: scopul rămâne limpede, dar parcursul e haotic și cu hopuri. Și totuși, are impresia că asamblează în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și ieșind din crâșme, din magazine, ocupați cu trăitul vieții de zi cu zi. În timp ce Cristi era ocupat să mai lanseze o nouă piesă memorabilă, precum Dă -mi să beau, vreau să uit sau E primăvară ale lui Elly Roman, Cărăruie, du-mă iar a lui Efim Sclearov ori Pe cer s-a stins o singură stea a lui Eddy Marcu, Ionel Fernic era tot mai absent din lumea muzicală, axându-se pe noua sa carieră, aceea de pilot, transformându-și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Maximilian, cu care a cola- borat strâns în acea perioadă, scoate celebra Nu-i ușor, frumoasă doamnă, iar pe partea cealaltă a discului se află tangoul spaniol compus de Traian Cornea, Donna Dolores. Tot Puiu Maximilian îi compune versurile pentru Cărăruie, du-mă iar, Pachita, Cânta un bătrân flașnetar, Ce vrei să-ți scriu, Ne-am cunoscut în carnaval și multe altele. Nu-i ușor, frumoasă doamnă, să-ți spun ce-aș vrea Și e tristă ca o toamnă inima mea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu o condiție similară - iubita sa, care își încheie astfel și ea inițierea, printr-o inversiune dinamic - pasiv. În Limanskova, Reni, voinicul rămâne izolat în urma bine cunoscutei rătăciri: „Dădu Dumnezeu o ceață,/ După ceață o negureață,/ Cărarea că își luară,/ Cărărui la negri munți./ (...) (numele fetei) de veste-a prins!/ Cărăruia că-și lua,/ Sus la munți că se urca,/ Jos, mai jos se pogora,/ Peste voinicel dădea./ Să-l trezească nu se-ndură,/ Să-l deștepte nu să-ncrede,/ Cal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și ea inițierea, printr-o inversiune dinamic - pasiv. În Limanskova, Reni, voinicul rămâne izolat în urma bine cunoscutei rătăciri: „Dădu Dumnezeu o ceață,/ După ceață o negureață,/ Cărarea că își luară,/ Cărărui la negri munți./ (...) (numele fetei) de veste-a prins!/ Cărăruia că-și lua,/ Sus la munți că se urca,/ Jos, mai jos se pogora,/ Peste voinicel dădea./ Să-l trezească nu se-ndură,/ Să-l deștepte nu să-ncrede,/ Cal din nară strănuta,/ Pe voinicel mi-l trezea”. Somnul similar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fertilității universului - copac. Și feciorul care aude plângerea copacului lumii devastat periodic apucă pe un drum mitic, sub protecție solară: „Lua arcul încordat,/ Cel ce-i bun de săgetat,/ Și-o sicreată/ De săgeată./ Toate-n brațe le lua,/ Cărăruia apuca,/ Cărăruia cam sub soare,/ Ca să meargă-n vad la mare” (Dobrogea). Tot pe un drum, ceva mai mic, li se revelau și neofiților din triburile Zuin, Wiradjuri, Kamilaroi, Queensland în Australia datele secrete: între două construcții rituale se află
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
universului - copac. Și feciorul care aude plângerea copacului lumii devastat periodic apucă pe un drum mitic, sub protecție solară: „Lua arcul încordat,/ Cel ce-i bun de săgetat,/ Și-o sicreată/ De săgeată./ Toate-n brațe le lua,/ Cărăruia apuca,/ Cărăruia cam sub soare,/ Ca să meargă-n vad la mare” (Dobrogea). Tot pe un drum, ceva mai mic, li se revelau și neofiților din triburile Zuin, Wiradjuri, Kamilaroi, Queensland în Australia datele secrete: între două construcții rituale se află o „potecă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
semiadormiți, alții mișcându-se încet, șchiopătând ușor, cu degetele sau gleznele pansate. Mănânc pe hol, bine și consistent, îmi iau apoi rucsacul și bastonul și pornesc sprinten ca și cum acum aș fi început camino. Ies repede din Villafranca și pe o cărăruie încep urcușul în pădure vreme de mai bine de două ore. Este frumos, un drum de pădure bun cu piatră flancat mai mult de pini. De la altitudinea de aproape 800 metri cât era la Villafranca aici cred că sunt la
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
-o. Și cu asta intră În luptă altă armă, viața animală, căci duzii pe care i-am văzut la lucru au fost semănați desigur de păsări. Acolo unde se găsește vegetație, deci hrană, vor veni și animale. Oile Își croiesc cărărui dese pe povârniș, ca gradenele unui amfiteatru, antrenând În vale pietrișul și solul abia format. Și așa, toltrele mai Încăpățânate arată Încă ca niște dealuri acoperite cu vegetație, de sub streașina cărora se mai ițește Încă vechea stâncă. Cele care n
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aproape să înceapă să plîngă, cînd observă că se afla, de fapt, în mare, și apa îi spăla nămolul. Deasu pra mării răsărise luna, era lună plină, și o brazdă de lumină ajungea, pe apă, în dreptul lui. Vru să urmeze cărăruia luminoasă, dar făcea eforturi foarte mari să se deplaseze. De fapt, oricît se chinuia, nu înainta deloc. Parcă se afla în ceva foarte vîscos, care opunea rezistență. Atunci făcu o zvîcnitură și începu să înoate. Era liber acum și observă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ai locului - Ștefan Dumitrescu Adam Bălțatu, Octavian Angheluță și Viorel Huși -, ultimul rămâne emblematic un pictor al Hușilor. Obiectivele mai importante într-un târg cu viața patriarhala sunt zugrăvite frontal sau din perspectiva unei căi de acces - strada, drum, alee, cărăruie, cale ferată: „Curtea spitalului din Huși”, „Sala de consultații”, „Drumul gării (Huși)”, „Cantonul de la marginea orașului”, „Pavilionul de barbati”, „Spitalul comunal”, „Peisaj - Gară din Huși”, „Locomotivă din gară Huși”, „Din curtea spitalului din Huși”, „Priveliște spre gară”, „Peisaj din Huși
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Mangalia, care m’a însănătoșit (touchons du bois). Îți trimet peisajul ei însorit, cu marea de un albastru brumat, cu luna ce poleește magic coperișurile: e lună plină, cu geamia veche, cuprinsă în flacăra roș gălbuie a asfințitului și cu cărăruia lunei pe întinsul albastru argintat. Și din pragul acestei plecări, cu inima mea, Mangalia toată la picioarele tale. Te sărut, Mica! Mamina 5/1947 2 octombrie, joi, 1947, București Monica mea dragă, Am sosit acasă miercuri seara la 11½, sculată
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
chear fără șea”, scria M. Schwarzfeld În 1889 <endnote id="(80, p. 139)"/> ; sau : „Dacă vi-e dragă regiunea și vă aburcați mereu - nota F. Brunea-Fox Într-un reportaj din 1928 despre Maramureș -, să nu vă surprindă dacă pe o cărăruie de munte vă iese În cale călare pe un tretin alb un evreu În caftan, bărbos, cu obrajii fricționați de aer aspru, sub pălăria de pluș coclit a căruia apare, când vă salută, un copăl [= kippa] nedezlipit ca un cucui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
elevi. Am plecat de dimineață spre sat. Primisem o reclamație precum că un cetățean, frate cu 167 redactorul-șef de la ziarul județean, își construise grajdul animalelor în mijlocul drumului, pe care îl și îngrădise. Sătenii erau nevoiți să coboare pe o cărăruie în râpa care se căsca pe marginea drumului. Când ploua, nimeni nu mai putea trece dintr-o parte în alta a satului. Înainte de a pleca din satul Fundoaia, am trecut pe la postul de miliție pentru a cere șefului să meargă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
urmărind mai degrabă grandoarea, prometeismul, exteriorizarea eroică; întrebările lui, deloc dubitative, sunt ale unui personaj esențialmente afirmativ, cu genunchi de „oțel” - ins destinat unor uimitoare gesta, hotărât să înlăture „glodul”, să opună ezitantului „poate” pe imperativul „trebuie”. Un drum, o „cărăruie” cu „troscoțel” și „nalbe”, un „tren negru” gonind pe „șesul nesfârșit al gândului” orientează, aparent, spre contemplație; programul etic al poetului reclamă însă verbul ofensiv, strigătul în crescendo, apt să spargă „veacuri de zid”. Câtă vreme Copacul (întocmai invocat într-
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
v-aș spune ceva, dar să nu mai spuneți la nimeni! Știu într-un loc, dincolo de pădure, un luminiș unde sunt afine întregi, încă neatinse anul ăsta de om!... Ne-am înveselit pe dată. Apoi bătrânica porni înainte pe o cărăruie prin pădure, iar toată echipa mergea în șir indian în urma ei. Când am ajuns la luminiș în mijlocul pădurii, bătrânica ne arată : - Iaca, aici îs afine încă neculese, o frumusețe!... Încă n-a umblat nimeni pe aici anul aista! Rămâneți cu
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
Str. Băltița - nr. 2 Str. Băltița - nr. 4 - 12 Str. Băltița - nr. 3 - 37; 14 Drm. Binelui Int. Binelui Int. Bod Str. Boldului Str. Brazdei Str. Buciumașilor Str. Bucovăț Str. Cap. Dinu Parasehiv Int. Cap. Olteanu Rusu Str. Capidava Str. Cărăruia Str. Cetinei Str. Chiperești Ale. Ciceu - nr. 2 - 10 Ale. Ciceu - nr. 5 - 11 Ale. Ciceu - nr. 1 - 3; Str. Cimpoierilor Int. Ciurului Str. Colnicului Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 1 - 15 Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 17 - 87 Bl.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]