323 matches
-
supere!” Ei! Ți-o plăcut? Bre, bre, vorbește Pâcu al nostru o franțuzască de nu pricepi nimic. Apoi cu franțuzasca asta nu te primea nici haidău la vacile lui Bașotă! Ai avut noroc că te-am luat eu tovarăș de cărăușie... că altfel... doar luleaua îi de tine! Mi se pare mie sau ai cam sărit calul, Dumitre? L-am cam sărit, că acu’ chiar am cal, da’ tu știi că n-am făcut-o cu răutate... Am vrut și eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
armatorii greci sunt de partea ta. Tot așa și albanezii care țin negoțul cu cai, că de la Brâncoveni pleacă în fiecare toamnă spre Adrianopol și Istanbul optsprezece mii de mânji învățați de călărie și două, trei mii de boi de cărăușie grea. Și de partea cui ar fi sfinții părinți de pe la Sfântul Munte și de pe tot cuprinsul Olteniei, când mai toți se cuminecă din potirele de argint aurit sau chiar din aur curat cu care le-a dăruit mânăstirile domnia sa vel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
părere de rău. Doamne, ce fericit trebuie să fie vodă având asemenea mândrețe de coconi... Îl înghioldi cu călcâiele pe Leu și apucară drumul spre Poenarii de Muscel. Au ajuns la Hurezi vineri seara târziu de tot, cu animalele de cărăușie istovite iar ei străbătuți de cârcei în toate mădularele. Pe drum nu mai opriseră decât la mânăstirea Slănicului, cea în care poslușnicii citesc psalmii fără oprire, ziua și noaptea. Oprirea nu fusese pentru odihna lor, ci a dobitoacelor cărora începuseră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-l recunoscu pe Ștefan în chipul poslușnicului atunci când l-a miruit și lucrurile au rămas așa, cărțile sfinte purtate în desagi fiind darul de Paște al lui vodă către mânăstire și parohiile din preajma ei; „iar noi nevrednicii am făcut doar cărăușie” precizase ieromonahul, sărutând mâna arhimandritului Ioan, primul stareț al mânăstirii Hurezi, și ceru binecuvântarea pentru a pleca pe drumul de întoarcere. Porniră. Ca să nu piardă timp și-au luat merinde, pâine proaspătă și miez de nucă, la mai puțin de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
exista în relativă armonie - Cum socrul meu putea să nutrească în aceeași minte indiferență față de femeile prizoniere și dragoste pentru o vază albastră - Cum Rudolf Hoess, comandantul Auschwitz-ului, putea să alterneze la difuzoarele de la Auschwitz muzică sublimă și apeluri pentru cărăușii de cadavre - Cum Germania nazistă n-a putut sesiza nici un fel de deosebiri importante între civilizație și hidrofobie - Este cea mai puțin aproximativă explicație la care am ajuns în privința legiunilor, a națiunilor de nebuni văzute de mine la vremea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
nu... Lucrul acesta l-am aflat din scrisa unui alt grămătic domnes, părinte, care consemnează: „Ispisoc... de la Antioh Cantemir voievod... din let 7207 (1699) mai 28, precum au făcut mila sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor... să aibă a lua de la toți cărăușii care vin în târgu cu marfă și carii ies... cu marfa câte douazeci de bani de la tot caru; și carii vin cu pește... să aibă a lua... câte douazeci de bani și câte doau oca di pești de la toți oamenii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dârste ce foloseau energia apelor Prahovei (despre care vom vorbi într-un capitol separat). Prezența punctului de vamă în Breaza de Sus, între anii 1834-1852, a favorizat, între altele, dezvoltarea din punct de vedere a localității, dar mai ales a cărăușiei și comerțului. În vadul Prahovei existau, la mijlocul secolului trecut și unele ateliere meșteșugărești de prelucrarea lemnului și a pietrei cât și fabricarea varului. Mărturia în acest sens este Moara de mozaic, Fabrica de ciment Gura Beliei, azi Fabrica de var.
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de prelucrarea lemnului și a pietrei cât și fabricarea varului. Mărturia în acest sens este Moara de mozaic, Fabrica de ciment Gura Beliei, azi Fabrica de var. Hanurile de altădată, existente aici, și-au adus contribuția la înflorirea comerțului și cărăușiei. În ele se adăposteau negustorii și chirigiii pe timp de noapte, vreme rea și pe furtună. Târgul săptămânal și mai apoi Bâlciul anual care se ținea în fiecare an în ziua de octombrie, de unde și numele de Bâlciul Vinerii Mari
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și un călăreț. Dezvoltarea producției mestesugărești, avântul unor însemnate centre urbane ca Ploiești, Câmpina, au creat condițiile necesare includerii drumului de pe Prahova într-un larg schimb commercial. Un rol important în mentinerea traficului commercial pe Valea Prahovei l-au avut cărăușii, oameni cunoscuți sub numele de “prahoveni”. Pentru transportul mărfurilor se întrebuințau în acele vremuri 5000 de cai. La 27 decembrie 1854 au fost construite și organizate stații de postă în lungul drumului prahovean. În secolul al XX-lea și aici
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ca pe vremea lui Nică. Turme de oi mai vezi încă pe lângă Cetatea Măriei Sale. Populația s-a înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini și căruțe cu făină, fasole, fanta, fistic
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe la gard. Când n-am pe nimeni-nimeni de să-mi arate ce să nu spun, o caut pe Lina, la gardul nostru. Nu-i nevoie s-o chiar caut, doar să mă duc atunci când ea mă chamă. Taică-său face cărăușie, maică-sa lucrează cu ziua - Lina-i singură acasă toată ziua. A terminat cele patru primare demultișor, să aibă doisprezece-treisprezece ani, dar e destul de făcută - pentru mine. Iarna, când e foarte frig, sau ne-iarna, când e urât afară, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cumva să-l uite. - Să-l uit, eeeu?, face mama, ofensată, scotocește În bagaje, găsește, pune alături: Tu stai aici! Stai și ne-aștepți s-a-nțeles? Și tu! din aceeași mișcare, mama i se adresează tatei: Ce faci cu cărăușii? Tu n-auzi tunul? A, da: tunul. Îl uitasem, tot auzindu-l. Dacă nu ne-ar fi atras mama atenția, nu l-am fi luat În seamă - cu toate că atunci când geme, oh-tează, buh-nește, bum-ează, prind a zumzăi geamurile. Și se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
târziu în straja a treia a nopții. Luminile lor parcă întindeau fire vii pe toate drumurile văii - spre drumeții întârziați. Într-un rând, sara, Petrișor Damian de la Cornul Caprei era cu chef și sta în bătătura hanului, de vorbă cu cărăușii. Își dusese murgul în grajd, îi dăduse grăunțe, ș-acuma ședea c-o mână-n șold, cu cușma plesnită cam pe-o ureche. Petrișor, ca totdeauna, poposise pe la crucile drumurilor, și-i sticleau ochii. Se uita din vreme în vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
timp cât am lipșit mamele noastre plângând mergeau una lAșalta să afle ceva vești. Dar până după miezul nopții n-au putut afla nimic, decât când le-am povestit noi ce ni s-a întâmplat, astfel s-a încheiat o cărăușie neprevăzută , fără voie și fără vreun câștig. Vărul meu Așajuns medic primar internist la Roman, iar eu colonel în miliție. Când m-am îmbolnăvit de rinichi, mă consulta cu atenție și îmi dădea cel mai bun tratament făcându-mă sănătos
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Teofana, dacă era sătulă și cu scutece curate dormea, se juca în pătuț cu jucăriile ei. Vasile îngrijea livada cu pomi care le aducea profit prin fructele pe care le vindeau, prin țuica fabricată din prune. Mai cîștiga și din cărăușie. Așa trecea timpul și fetița cu fiecare zi devenea tot mai măricică, mai frumoasă. Începea să vorbească, să spună primele silabe și cuvinte ca toți copiii: ma-ma, ta-ta. Au fost foarte bucuroși când au auzit-o. — Hai că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o zi de sfârșit de săptămână. Florica pregătise niște ciorbă de pui, mâncare ce nu-i plăcea Teofanei. Nu mâncase nici când trăia mama ei. Hai să mănânci,Teofano,a chemat-o așezându-se la masă, că Vasile plecase în cărăușie. Nu-mi place! — Dar ce vrei să-ți dau, mofturoaso? — Prăjește-mi un ou, te rog. — Dacă-mi spui „mamă”. Nu-ți spun, că nu ești mama mea. Ia vino-ncoace, mucoaso!o trage Florica și-i arde cu sete
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nici el și nici neamurile lui n-au avut cai prin bătătură de când se știu ei, și nici alte animale, în afară de capre, n‑au avut! Că doar nu caii-s vinovați că nu lucrează tot timpul. Ia du-i la cărăușie, la corhănit, la corvoadă în balastieră ori la căratul gunoiul de grajd și-ai să vezi cum or lucra și venituri grase pot aduce pentru îmbunătățirea plăților la ziua-muncă. De când cu tăierea rației de furaje pentru cai, cumătru Bas îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
bulgăroaică nu prea știe ro mânește. M-am acomodat repede și cu școala, și cu oame nii și cu cei ai casei. Satul, destul de mare, era alcătuit în majoritate din bulgari și găgăuzi, oameni săraci ocupându-se mai mult cu cărăușia. Mișcau marfă și oameni de la Traian Val la Bolgrad și oriunde era nevoie. La școală, în afara directorului Alexandru Gladcov și a domnișoarei Harcinco, aveam doar prieteni demni de tot respectul. Munceam, învățau copiii carte, învățam și eu să mă apropii
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
gura nevestii. Bună vorbă? DĂNILĂ: Da' știi că nu m-ai învățat de rău, bădiță? Chiar așa am să fac. Tii, grozavă treabă! Apoi pe urmă, pune-te Dănilă pe câștigat. Că eu, să-ți spun drept, parcă-parcă tot la cărăușie aș trage. Și mai chitesc așa: îi vând cu preț bun și chiar de-acolo, din iarmaroc, iau o casâncă Smarandei și niște turtă dulce la copii. Știi, cucoșei din turtă dulce, cu ochi roșii... Ia să văd câți sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tablă zgâlțâită. A grăbit pașii, scuipând. - Ptiu, uite ce-mi face băutura! Încă de pe cheiul Dâmboviței simți în nări mirosul sângelui de vită. Pe podul de piatră se înghesuiau boii de cinci sute de kilograme, mugind cu spaimă, loviți de cărăușii nădușiți, care pocneau din bicele lor. Împrejur era un vaier prelung, un zgomot de copite împiedicate. Trupurile mari, abia deslușite în lumina dimineții, mirosind a baligă, se izbeau surd în fața porților înalte de fier, înjurăturile oamenilor se auzeau slab în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
galbene, veni să-i adulmece juponul, cu pasivitatea unui cățeluș de salon, se aplecă să o mîngîie pe cap cu multă naturalețe, de parcă s-ar fi jucat cu un iepuraș din grădina ei. Se lăsa Întunericul, iar bărcile Își continuau cărăușia și curînd fu evident că marinarii se străduiau din răsputeri să ridice un adăpost pentru noapte, În timp ce alte grupuri de pasageri - doi preoți, un militar și patru-cinci cavaleri care păreau la fel de Înstăriți - debarcau pe rînd, Împrăștiindu-se pe insulă, unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sus în vârful carului, între cer și pământ, descărcând fânul clădit de el. Se mutau munții în curțile oamenilor, nu altceva! Toamna, după ultima coasă, gospodarii din satele de pe Valea Bistriței și a Siretului, care se ocupau în special cu cărăușia, în convoaie organizate, veneau în satele noastre și în cele vecine să se aprovizioneze pentru iarnă. Aduceau piatră, var, butoaie, vase din lut și unelte meșteșugite de ei și se întorceau cu fân, nutrețuri și lemn de diferite esențe: pentru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
am milostivit ș-am dat... sfintii m(ă)n(ă)stiri,... ca ori pe cine vor pune rugătoriul nostru... să strângă venitul m(ă)n(ă)stirii să fie volnic cu cartea domnii mele a lua de pre la toți cărăușii ce poartă chirie... câte 2 p(o)t(ronici). Așijderea și de marfa de pești sărat să ia câte 2 p(o)t(ronici) și 2 ocă de pește și de carul sau căruța cu pește proaspăt să ia câte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
într-un scurt text. Alegeți un titlu potrivit. Hanul cu rândunici Ion Pillat Colo-n umbra nucului Stă din vremea turcului, Leagănul urzicilor, Hanul rândunicilor. Han vestit la drum de țară, han cu streașina afară, Vechi de când e lumea — spun Cărăușii cu chervanul cari pe vremi își lăsau banul Pe-o bardacă de vin bun. Stai de-acum cu mușchi pe sită, cu pridvorul prins de vită, Cu paianjeni în gârlici. Intră slobod, ies pe ușă, ca o rază jucaușă, Miile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Cară tot timpul. Ori îi vară ori îi toamnă sau iarnă, ei sunt pe drumuri - a vorbit Alecu, cu părere de rău în glas. Ce ar fi să-l rugăm pe moș Dumitru să ne ia și pe noi în cărăușie? a întrebat Gheorghe Amnar. Stii că nu ar fi o treabă rea? Daa! S-ar putea să avem noroc, Gheorghe. Il întrebi tu pe moș Dumitru? Tu ești mai îndrăzneț. Si apoi o întrebare nu strică niciodată. Carele, purtându și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]