323 matches
-
Articolul 435 Dacă cărăușul preda lucrurile transportate, fără a arăta sumele ce i se datoresc lui, cărăușilor anteriori sau expeditorului, sau fără a pretinde depunerea sumei asupra căreia există neînțelegere, pierde dreptul de regres și rămîne răspunzător către expeditor și cărăușii anteriori pentru sumele ce li se cuvenea; are însă acțiune contra destinatarului. Articolul 436 Orice cerere de despăgubire trebuie îndreptată contra primului său Lltimului cărăuș. Se poate îndrepta și contra cărăușului intermediar, cînd s-ar proba că pagubă s-a
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 3 mai 1900*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135809_a_137138]
-
depozitare este îngăduita numai după achitarea valorii lui, potrivit contractului încheiat sau autorizației de tăiere. În ceea ce privește întreprinderile și instituțiile de Stat, condițiunile de plată se încadrează în prevederile Legii nr. 265 din 1949 . Articolul 34 Vitele întrebuințate la corhănit sau cărăușie, pot fi admise la pășunat în parchetele în curs de exploatare, numai în cazul pădurilor de codru cu tăieri rase. În celelalte cazuri vitele sînt admise la pășunat numai în poienile și golurile destinate pentru pășunat sau pentru scosul și
DECIZIE nr. 435 din 20 iunie 1950 privind reguli pentru doborarea, fasonarea şi tranSportul materialelor lemnoase din păduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133995_a_135324]
-
Articolul 435 Dacă cărăușul preda lucrurile transportate, fără a arăta sumele ce i se datoresc lui, cărăușilor anteriori sau expeditorului, sau fără a pretinde depunerea sumei asupra căreia există neînțelegere, pierde dreptul de regres și rămâne răspunzător către expeditori și cărăușii anteriori pentru sumele ce li se cuvenea; are însă acțiune contra destinatarului. Articolul 436 Orice cerere de despăgubire trebuie îndreptată contra primului său ultimului cărăuș. Se poate îndrepta și contra cărăușului intermediar, când s-ar proba că pagubă s-a
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887*) actualizat cu modificările până la 1 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138015_a_139344]
-
Articolul 435 Dacă cărăușul preda lucrurile transportate, fără a arăta sumele ce i se datoresc lui, cărăușilor anteriori sau expeditorului, sau fără a pretinde depunerea sumei asupra căreia există neînțelegere, pierde dreptul de regres și rămâne răspunzător către expeditori și cărăușii anteriori pentru sumele ce li se cuvenea; are însă acțiune contra destinatarului. Articolul 436 Orice cerere de despăgubire trebuie îndreptată contra primului său ultimului cărăuș. Se poate îndrepta și contra cărăușului intermediar, când s-ar proba că pagubă s-a
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
Articolul 435 Dacă cărăușul preda lucrurile transportate, fără a arăta sumele ce i se datoresc lui, cărăușilor anteriori sau expeditorului, sau fără a pretinde depunerea sumei asupra căreia există neînțelegere, pierde dreptul de regres și rămâne răspunzător către expeditori și cărăușii anteriori pentru sumele ce li se cuvenea; are însă acțiune contra destinatarului. Articolul 436 Orice cerere de despăgubire trebuie îndreptată contra primului său ultimului cărăuș. Se poate îndrepta și contra cărăușului intermediar, când s-ar proba că pagubă s-a
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
hotărâri a Guvernului; ... v) reglementări modale: oricare dintre ADN, ADR, ICAO-TI, IMDG, RID; ... w) transport: proiectarea, fabricarea, întreținerea și repararea ambalajelor, manipularea, expedierea, transportarea, depozitarea în timpul expedierii coletelor și a materialelor radioactive la destinația finală; ... x) transportare: activitatea de cărăușie a materialelor radioactive dintr-un loc în altul, în afară incintei aflate sub jurisdicția persoanei legal constituite; ... y) transportare multimodala: transportare efectuată cu două sau mai multe mijloace de transportare; ... z) tranzit: activitatea de traversare a teritoriului țării, în cursul
ORDIN nr. 222 din 2 decembrie 2002 privind aprobarea Normelor pentru tranSportul materialelor radioactive - proceduri de autorizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147088_a_148417]
-
hotărâri a Guvernului; ... v) reglementări modale: oricare dintre ADN, ADR, ICAO-TI, IMDG, RID; ... w) transport: proiectarea, fabricarea, întreținerea și repararea ambalajelor, manipularea, expedierea, transportarea, depozitarea în timpul expedierii coletelor și a materialelor radioactive la destinația finală; ... x) transportare: activitatea de cărăușie a materialelor radioactive dintr-un loc în altul, în afară incintei aflate sub jurisdicția persoanei legal constituite; ... y) transportare multimodala: transportare efectuată cu două sau mai multe mijloace de transportare; ... z) tranzit: activitatea de traversare a teritoriului țării, în cursul
NORMA din 2 decembrie 2002 pentru tranSportul materialelor radioactive - proceduri de autorizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147089_a_148418]
-
Mihai Nicolae Tănăsescu București, 20 decembrie 2002. Nr. 1.773. Anexă 1 NOMENCLATORUL activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care își desfășoară activitatea individual B 1. Brodare C 2. Cărăușie cu mijloace de transport cu tracțiune animală 3. Ceaprazărie și/sau șepcărie 4. Comerț cu plante medicinale, semințe de legume, fructe și flori 5. Comerț cu produse agricole și alimentare 6. Comerț cu articole electrice și electrocasnice 7. Comerț cu
ORDIN nr. 1.773 din 20 decembrie 2002 privind aprobarea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea individual. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147024_a_148353]
-
aceeași lege, să depună la organul financiar pe raza căruia își au sediul său domiciliul o dare de seamă privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii, în condițiile prevăzute de lege. Capitolul 2 Impunerea veniturilor realizate din meserii, comerț, cărăușie și alte activități autorizate potrivit legii 8. Persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate potrivit legii să desfășoare activități pe bază de liberă inițiativa, altele decît cele prevăzute la cap. I, se impozitează în continuare potrivit prevederilor din anexă nr. 11
ORDIN Nr. 761 din 2 aprilie 1996 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind impunerea liber-profesionistilor şi a altor persoane fizice autorizate potrivit legii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115868_a_117197]
-
mare. ... Articolul 9 Reducerile și scutirile acordate potrivit dispozițiilor prezenței ordonanțe de urgență se aplică începând cu anul următor celui în care contribuabilii împlinesc limitele de varsta menționate. Articolul 10 Contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de comerț în puncte volante, cărăușii cu mijloace de transport cu tracțiune animală și meseriașii ambulanți se supun plății unui impozit forfetar trimestrial, stabilit prin hotărâre a consiliilor județene sau a Consiliului General al Municipiului București. Articolul 11 (1) Persoanele fizice autorizate potrivit Decretului-lege nr. 54
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 85 din 23 decembrie 1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117582_a_118911]
-
INDUSTRIALĂ A PRODUSELOR ANIMALIERE Creșterea animalelor Ca și cultura plantelor, creșterea animalelor are o veche tradiție pe teritoriul țării noastre. Multă vreme, animalele au fost crescute nu numai pentru produsele oferite ci, în egală măsură, și ca principalul mijloc de cărăușie și munci agricole. Animalele furnizează atât produse alimentare (carne, lapte, ouă), cât și materii prime industriale (piei, lână, blănuri). Efectivele de animale din țara noastră au cunoscut o scădere în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, datorită, în principal
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ca pe vremea lui Nică. Turme de oi mai vezi încă pe lângă Cetatea Măriei Sale. Populația s-a înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini și căruțe cu făină, fasole, fanta, fistic
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și apoi directorul celei mai mari unități industriale din Oltenița. Ion V. Cristea s-a născut la 17 ianuarie 1920 în Oltenița, într-o familie cu trei copii. Tatăl său, Vasile Cristea, era căruțaș și unul dintre gospodarii urbei. Făcea cărăușie, având căruță și cai, atât în port, unde se încărcau și descărcau cereale și alte produse, dar și în localități învecinate. Fiul cel mare, Ion, va urma cursurile primare și apoi Școala de Arte și Meserii, devenind tâmplar. Ca orice
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
ca urmare, produc anticorpi anti-Gal care în conjuncție cu complementul, distrug endoteliul vaselor grefei. În prezent, nu pot fi transplantate la om organe solide de porc, deoarece acestea pot prezenta un risc mai înalt față de terapiile celulare, de a fi cărăușii unor virusuri patogene, încă necunoscute. Dar, în curând ar putea fi soluționată și această problemă. În anul 2000, compania PPL Therapeutics a raportat clonarea a 5 purcei modificați genetic, ale căror organe nu mai fac obiectul HAR, atunci când sunt transplantate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
câștigau existența prin muncă cu brațele. O altă categorie erau țăranii mijlocași care aveau animale de muncă și utilaje pentru muncile agricole și transport, luau pământ în arendă de la cei săraci și câștigau bani de pe produsele agricole cât și din cărăușie. Cărăușia era o ocupație importantă a hudeștenilor care dispuneau de animale de tracțiune și în special de cai. Cu boii existau mai puține cazuri. Veniturile din cărăușie erau destul de importante, deși 68 68 însemnau și anumite sacrificii: foame, frig și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
existența prin muncă cu brațele. O altă categorie erau țăranii mijlocași care aveau animale de muncă și utilaje pentru muncile agricole și transport, luau pământ în arendă de la cei săraci și câștigau bani de pe produsele agricole cât și din cărăușie. Cărăușia era o ocupație importantă a hudeștenilor care dispuneau de animale de tracțiune și în special de cai. Cu boii existau mai puține cazuri. Veniturile din cărăușie erau destul de importante, deși 68 68 însemnau și anumite sacrificii: foame, frig și drumuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
arendă de la cei săraci și câștigau bani de pe produsele agricole cât și din cărăușie. Cărăușia era o ocupație importantă a hudeștenilor care dispuneau de animale de tracțiune și în special de cai. Cu boii existau mai puține cazuri. Veniturile din cărăușie erau destul de importante, deși 68 68 însemnau și anumite sacrificii: foame, frig și drumuri destul de rele. Cărăușia se desfășura spre Dorohoi, Herța, Mamornița, Cernăuți și mai rar spre Săveni. țăranii înstăriți realizau, pe lângă veniturile de pe pământ și din diferite activități
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ocupație importantă a hudeștenilor care dispuneau de animale de tracțiune și în special de cai. Cu boii existau mai puține cazuri. Veniturile din cărăușie erau destul de importante, deși 68 68 însemnau și anumite sacrificii: foame, frig și drumuri destul de rele. Cărăușia se desfășura spre Dorohoi, Herța, Mamornița, Cernăuți și mai rar spre Săveni. țăranii înstăriți realizau, pe lângă veniturile de pe pământ și din diferite activități anexe(mori, oloiernițe, diferite ateliere). Munca țăranilor hudeșteni era în mare parte în agricultură de la 135 la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comunei Hudești, comună care în momentul de față are cea mai mare suprafață din județul Botoșani. Lucrând pe moșia boierească au cunoscut aspecte ale vieții variate, plăcute și neplăcute. Oamenii acestui sat s-au ocupat, în general cu plugul și cărăușia, dar și cu scosul pietrei care a fost folosită la trebuințele locale și pentru alte comune sau chiar orașe. Nu este lipsit de importanță să arătăm că mai demult oamenii din satul Lupeni erau porecliți chetrari, deși acești locuitori au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și evocarea cuvintelor din idiomul vorbit de anturajul copilului rhinolalic. E. Pichon, demonstrează amplu că „Simbolul formează corpul material al memoriei, suportul necesar gândirii” (148; p.9). De asemenea, G. A. Miller afirmă că „limbajul execută numai un act de cărăușie a ideilor” (112; p.32). Pentru noi, „conceptul, ideea, este un rezultat al unei acțiuni comune în sistem deschis al intelectului și al catalizatorului său, limbajul”. Limbajul este un instrument nu numai de comunicare ci și de elaborare a gândirii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
diferite întreprinderi, pentru că luase amploare industria petrolului. Într-o zonă de deal peste care treceau necontenit în sus și în jos turmele ciobanilor aflați în tranhumanță, unde oamenii aveau nevoie de vite nu numai ca să se alimenteze, dar și pentru cărăușie, nu se putea să nu se practice creșterea animalelor. Creșterea vitelor este o îndeletnicire mai sigură decât munca ogoarelor. Creșteau îndeosebi oi și vaci pe care le foloseau și pentru hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și pentru cărăușie, nu se putea să nu se practice creșterea animalelor. Creșterea vitelor este o îndeletnicire mai sigură decât munca ogoarelor. Creșteau îndeosebi oi și vaci pe care le foloseau și pentru hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a / 10b / 10c) Locuitorii de pe Valea Proviței nu puteau practica la ei acasă o agricultură suficient de dezvoltată. Terenul arabil era puțin și nu prea fertil. Climatul mai răcoros decât la șes nu îngăduia cultura păioaselor. Se cultivă cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
păioaselor. Se cultivă cu rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată pomicultura. Existau livezi de pruni și meri. (Fig. 11) Cărăușia era o altă îndeletnicire a provițenilor. Ea îi purta într-o lume nouă, plină de neprevăzut, dar tocmai de aici și farmecul ei. (Fig. 12) Vecinătatea Văii Proviței cu drumul comercial al Văii Prahovei i-a marcat puternic dezvoltarea. Cărăușii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
farmecul ei. (Fig. 12) Vecinătatea Văii Proviței cu drumul comercial al Văii Prahovei i-a marcat puternic dezvoltarea. Cărăușii provițeni participau alături de alți cărăuși de pe Valea Prahovei la transportul mărfurilor dinspre Brașov în Țara Românească. Paralel cu aceasta practicau și cărăușia la Telega de unde cărau bolovani de sare până în locuri îndepărtate din țară. În afară de transportul sării cărăușii mai aveau o cale de a trage folos de pe urma ocnei Telega: plecați să vândă sare, duceau și alte produse din gospodăria lor (mere, pere
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mai aveau o cale de a trage folos de pe urma ocnei Telega: plecați să vândă sare, duceau și alte produse din gospodăria lor (mere, pere, țuică, prune uscate, etc.). Când se dă în folosință calea ferată Ploiești-Predeal (la 10 iunie 1879) cărăușia a încetat să mai fie o meserie bănoasă pentru locuitorii Proviței. În această perioadă prinde avânt extracția țițeiului. În anul 1880, la Drăgăneasa începe exploatarea petrolului. Inițial extracția petrolului se făcea prin săparea de „gropi de păcură”, a căror adâncime
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]