1,241 matches
-
în timp ce-și turna în pahar o doză destul de mare de whisky Canadian Club. Când zâmbea își arăta dinții sparți și pătați. Era un bărbat foarte slab, de statură mijlocie, cu părul cărunt tuns scurt și o mustață tot căruntă foarte țepoasă. Nu se bărbierise de cel puțin două zile. Avea cute adânci pe fața foarte bronzată și o pereche de ochi mici și albaștri, înspăimântător de nestatornici. Se mișcau mereu, îmi urmăreau până și cele mai mici gesturi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
înșir într-o ordine logică ceea ce mi-a putut ea spune despre Strickland. El l-a cunoscut bine pe Strickland. L-a vizitat la el acasă. Am văzut un franțuz între două vârste, cu o barbă mare, neagră, cu șuvițe cărunte, fața arsă de soare și ochi mari strălucitori. Era îmbrăcat într-un costum curat de doc. Îl observasem la prânz, și Ah Lin, servitorul chinez, mi-a spus că a venit din insulele Paumotu pe vasul sosit în ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
înviorează. Eliade e acolo, lângă el, așezat pe scaunul din dreapta... Departe, între nori, Muntele Kogaion crește greu, întunecat de cețuri, ascuns aproape, se vede numai dacă te uiți atent, pădurile sunt șterse și misterioase, ca și cum ar veni dintr-un întuneric cărunt. Bătrâna e la poartă, stă rezemându-și coatele pe stâlpul mic de înălțime, e îmbrăcată în hainele ei de biserică, bisericuța la care mergea în fiecare duminică dimineața și asculta slujba, cântă și acum în cor, are o voce frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
țipătoare au inundat străzile cu orchestrele și corurile lor și În corturi s-au ținut mari reuniuni, sub flamurile negru-oranj ce fluturau și se-nvolburau În vânt. Amory a privit Îndelung o clădire ce purta numărul 69. Acolo, câțiva bărbați cărunți ședeau de vorbă, liniștiți, În timp ce studenții treceau pe lângă ei, ca o defilare a vieții. SUB ARCUL DE LUMINĂ Pe urmă ochii de smarald ai tragediei l-au pironit dintr-o dată pe Amory din marginea lunii iunie. În seara de după plimbarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fată drăguță din vecini, nu crezi? Becker pufni: Dacă se întâmplă să locuiești lângă un afurisit de adăpost pentru câini. — O, asta e bună, râse Helmut și începu să-și curețe monoclul. În timp ce făcea asta, o șuviță lungă și foarte căruntă din părul lui șaten, lins, se desprinse dintr-o meșă foarte prost ascunsă, ca o cuvertură care alunecă de pe pat, și spânzură ridicol pe lângă una dintre urechile lui de un roșu transparent. Căutăm un bărbat căruia îi place să mutileze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
au fost unii care și-au găsit nevestele de vârsta bunicilor și de-aici certuri, divorțuri, pătarea dosarelor. Nu ți-e ușor să-ți lași nevasta tinerică precum o floare și când te întorci din delegație s-o găsești știrbă, căruntă, cu varice și copii de vârsta ta. — Dumneavoastră sunteți căsătorit? întrebă Getta 2. — Din păcate, nu, mărturisi Dromiket 4. — De ce? spuse Getta 2. — N-am avut piese de schimb, răspunse Dromiket 4. De programat să mă căsătoresc, am fost programat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mă topesc și să ard de dragoste pură Pe aripi de nor Mi-ai scris numele pe ape învolburate și line Ca să duc precum valurile vestea cea bună Cu gândul la Tine Mi-ai scris numele pe munții înalți și cărunți Ca să rămân neclintită ca ei langă Tine mereu Râvnind la virtuți Mi-ai scris numele pe înmiresmatele flori Ca să aduc bucurie în jurul meu ca și ele În răcoarea din zori Mi-ai scris numele pe întinsul pământ bogat Ca să aduc
Testament by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83345_a_84670]
-
Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 980 din 06 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului poveste fără de sfârșit Povestea nu se-ncheie dintr-odată și-n pajiștea cosită de pe munți au înflorit din nou, ca altădată, doi trandafiri în plete mai cărunți. Pășeau ușor prin firele de-otavă iscate din cosirea unei veri, purtau în ei iubirea lor suavă cu rădăcini aprinse-n primăveri. Și Magul cu bagheta-i fermecată le-a prins în piepturi dorul nesecat, povestea ta, povestea mea uitată
POVESTE FĂRĂ DE SFÂRŞIT de LEONID IACOB în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364339_a_365668]
-
Cum că aprobarea este, ( fără tocmă, fără bani), Să pețească doar odată, Însă doar la patru ani ! Și povestea, ca pe alte, Am scris eu pitit în munți, C-a tot nins de-o săptămână Și-s de tot albiți, cărunți, Precum e și povestariul Ce aici s-a străduit Să vă spună o poveste Cum nu ați mai auzit. Și încălecând pe-o roată, Cum se scrie-n povestire, Vă doresc ca-n orice zi Să aveți numai iubire. Leonid
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
Condur Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te-am zărit de la tribord tinerețe Prin luneta adâncă a mării Imagini fugare și răzlețe Leagănate lin pe valul resemnării Te-am revăzut în retrovizor, viață Râdeai cărunt reverberând retina pe parbrize Ploua pustiu rememorând în ceață Autostrăzi agonizând pe contrasens în crize Așteptam pe peronul unei gări avide Cu trenuri nervoase șuierând tardiv Cu vieți mărunte strecurate pe la colțuri și sordide Cafard mocnind în ochiul maladiv Ne-
JURNAL COMUN de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364597_a_365926]
-
apus de iarnă - omul de zăpadă tot mai îmbujorat 30 miting de protest - doar vrăbii gureșe în Piața Unirii Cornel C. Costea 31 zile geroase - cerșetoarea și-un câine-n același palton 32 altă ninsoare - în oglindă bunica tot mai cărunta Ailoaei Cristina 33 albul tot mai stins - drumul de-ntoarcere totdeauna lung 34 bătrânul singur vorbind iar toiagului - sâmbra de iarnă 35 om de zăpadă - pelerina bunicii tot mai lejeră Ana Urma 36 atingerea lui - primul fulg de zăpadă azi
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
liturgice) a adormit în noaptea de sâmbătă și s-a adăugat la poporul său, bătrân și sătul de zile. Dionisie din Furna precizează: "A trăit 97 de ani, fiind la stat om de cinste, cuvios la căutătură, albineț la față, cărunt la păr și cu barba lăsată în jos până la stinghie". Referință Bibliografică: Sf. Eftimie cel Mare / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
SF. EFTIMIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361392_a_362721]
-
haină crește din mine merg spre poartă uitasem văile călduroase setea fântânile care-mi sărutau fruntea mi-e foame m-aștepți răbdător cu tavă plină mănânc pe saturate din margine de cer umbră unui înger sprijină ochii obosiți chiar dacă ești cărunt desfaci redingota nopții când îmi atingi buzele te identifici cu roua afrodita trage storurile timpul câștiga frumusețea scoasă la licitație suspinul morții nu mai poate urca scară. (fotografică realizată de fiica mea Ioana) Referință Bibliografica: Și seara are haină / Maria
ŞI SEARA ARE HAINĂ de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361405_a_362734]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BATE-N GEMURI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bate-n geamuri toamna mea căruntă Să m-ascund nu mai găsesc cu cale Mor cocori în depărtări de jale Suflet trist de burniță măruntă Vreascuri ude sfârâie prin sobe Temerile-mi prind să încolțească Neputința - un mărgean de iască S-a lipit de mine ca
BATE-N GEMURI de ION UNTARU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361430_a_362759]
-
Ediția nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului Corsar să fiu să-ncerc să fur o mare talaz să fiu și valuri să înfrunt să fiu doar doc iubirii la plecare și fir de-argint în părul tău cărunt un aisberg eșuat pe o furtună pe puntea lustruită de-un matrod sau pe poteci bătătorind o dună un beduin ajuns la Polul Nord o caravană c-urși polari în turmă banchize în derivă în aval sănii cu reni alunecând în
IPOSTAZE ŞI ITINERARII IMPOSIBILE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361529_a_362858]
-
cine ai vorbi? Cu cine te-ai mândri mai mereu? Pentru cine te-ai trudi dacă eu nu aș fi? Când sunt zile negre și bani nu sunt, La tine vin și îți cer ajutor! De-atâtea greutăți, ești deja cărunt Chinul acesta, la cer e strigător! Cine a promis că va fi lângă mine Și ușa camerei mi-o va păzi Și nu va pleca de lângă mine Când pe la mine un băiat va veni? Tăticule, ai mâinile muncite; Ai îndurat
TĂTICUL MEU de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363983_a_365312]
-
Îngenunchiați la fereastră stau plopii cu-obraji ruginii Iar vântul scârțâie-n poarta cerului cu nori fumurii. Salcâmii se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță spre grauri...arome. Tu stai mirat și privești tabloul ce se repetă în timp Un muritor ce-
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
mutre de-idioți? invoc bun-simț - păsări hyperboree - sfinți refuz prostiei iar să-i crească dinți ați sufocat Frumos și Adevăr și Bine turbarea explodează-n om ca și în câine ați infectat păduri - izvor și munți cu monștrii insolenței - șerpi cărunți de când - de unde-atâția demoni primitivi? sub care lespezi lâncezeați - parșivi? religia lui Càin - molimă hidoasă ne-atârnă lepră și ne-a-mpins sub Coasă... ...fără cruțare - Crist va 'tinde braț: „ajunge!” satanic Templul în genuni s-a scurge... ISTORIA ARDEALULUI
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PLAGIAT Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1149 din 22 februarie 2014 Toate Articolele Autorului De când se poartă “doctorate”, La case mari, doar plagiate, Om serios, cu păr cărunt, Mă simt atâta de mărunt... Am studiat în facultate, Creieri tocindu-mi, pix și coate, S-ajung acum cu-acest sindrom, Că-n lume-aș fi ultimul om; Vecinii buni, de-odinioară, Cu mine,-n lift, nu mai coboară Și
PLAGIAT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362783_a_364112]
-
încât nimeni nu știa unde este ascuns, nimeni nu știa că mi-am ascuns copilăria în dud. Mi-a fost fidel, m-a iubit la fel cum l-am iubit si eu. Toate bune până când, într-o zi, dudul meu cărunt, și crăpat de greutățile vremurilor, s-a repezit cu trupu-i bătrân în luciul spân al securii. Dudul a dispărut, iar butucul mi-a gonit păsările casei, curcile, găinile, dar și păsările cerului, pițigoii, mierlele și alte surate care veneau adeseori
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
omeniri. Dumnezeu s-a smerit atât de mult pentru a ne arăta nouă, oamenilor, că pentru a ajunge în vârf, trebuie să pornești de jos, cu pași mărunți pe o scară gradată și progresivă, chiar de ai fi cu părul cărunt. Aceasta înseamnă că trebuie să înlături toate lucrurile care te rețin, care nu-ți dau absoluta libertate. Numai atunci când ești liber, devii ușor și poți urca spre vârf, poți atinge mântuirea. Zadarnic îl căutăm noi pe Hristos, dacă acesta nu
S-A NĂSCUT MESIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363528_a_364857]
-
Văd parcă via cu mustul din teasc Și toți bostanii de prin grădină, La poartă de veghe e nucul bătrân, O creangă uscată se - apleacă într-o rână. Aleargă nepoții spre poala de cer Să-ți mângâie barba tot mai căruntă, Pe brațe altare, de tainic mister, Psalmistul David încă mai cântă! Miroase a smirnă printre icoane, Candela veche se-aprinde în rai Bunicul citește încă ceaslovul... Un cer de pace și mie să-mi dai! În amintirea Bunilor mei 19
BUNICII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362340_a_363669]
-
zeilor atenieni. Toată frământarea interioară a geniului își făcuse lăcașul în blândețea scăpărătoare a privirilor, acumulând rigiditatea științei și puterea tuturor pasiunilor, înfrânat de disciplina lăuntrică a idealului ce-l călăuzește. Fața lui albă era încadrată de o măreață barbă căruntă de profet întinerit. Era frumos, era mândru, era puternic. Aureola-i de savant te îndemna să-l vezi ca pe un zeu coborâtor din Olimp, statuar și marmoreean. Și totuși era uman, modest, gata de vorbă cu oricine, respectând și
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
zâmbind și strigând: - Iată ce licitez eu, oameni buni ! Hai, care este primul? Un dolar... un dolar??... doi??? doi... trei... o dată... de două ori... Mergem spre adjudecare pentru, doar, trei dolari... Însă, chiar atunci, din spatele sălii, un bărbat cu părul cărunt se apropie, luă arcușul, șterse de praf vioara și, întinzându-i corzile slăbite, cântă o melodie dulce și pură, așa cum știu numai îngerii. Melodia se opri, iar licitatorul cu o voce joasă și înceată spuse: - Cât licitez eu pentru vechea
EŞTI CA O VIOARĂ, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360794_a_362123]
-
pianului. Intrigat se apropiase de individul care cu un gest reflex mângâia claviatura placată cu fildeș a prețiosului instrument. „Vă place Mozart?” se întorsese brusc musafirul, parcă simțind că el se oprise îndărătul său. Era un om nu prea înalt, cărunt, cu părul stufos în dreptul tâmplelor și cu o privire albastră, spălăcită. Purta o haină gri, cu croială deloc obișnuită, îi reținuse privirea reverul ei lat, având paspoal de catifea neagră. „Mozart?...” bâiguise nedumerit. „Da, Mozart”, îi replicase străinul, cu un
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]