453 matches
-
nu s-a concretizat niciodată. Mai mult, pe 29 aprilie 2015, Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg a propus excluderea persoanelor gay de pe lista donatorilor de sânge, fără ca decizia să fie considerată o discriminare bazată pe orientarea sexuală. Potrivit Claudiei Cătană de la Fundația Romanian Angel Appeal (RAA), „România este singura țară din Europa care are o lege pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA”. În octombrie 2002, a intrat în vigoare Legea 584 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
în Basarabia , administrația romineasca și-a reinstalat toate instituțiile care au existat pînă la 28 iunie 1940. Primăria comunei Rublenita s-a instalat în localul din care dispăruse sovietul sătesc. Primar și notar fusese numit Ilie Pascan, ajutat de Simion Cătana și de Cigolea Mihai. La 28 mai 1942 primar era Ion Chirosca, secretar comunal-Ion Ciubotaru, impiegat -Teodor Chetraru, casier- Ștefan Chirosca, agent agricol- Ilie Ciobanu, jandarm-sergent Ion Banu. La 18 martie 1944 Armata a 52-a sovietică a ajuns cu
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
delegații comunelor someșene.(vezi Prof. Dr. Teodor Tanco, (Laureat al Academiei Române)- Pagini alese din istoria Monorului, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 2001, ISBN 973-98198-3-4, pp. 197-200). Discursul lui Tănase Todoran păstrat de posteritate este următorul: «De doi ani noi suntem cătane și carte n-am căpătat de la înalta împărăteasă, că suntem oameni liberi! Ne-am scris iobagi, dăm dare, facem slujbe cătănești, copiii noștri vor merge până la marginile pământului să-și verse sângele, dar pentru ce? Ca să fim robiți, să n-
Tănase Tudoran () [Corola-website/Science/311537_a_312866]
-
fiind construită din scândură fixată în cuie pe schelet de rășinoase. Acoperișul este realizat din draniță. La 29 iulie 2009 au fost sfințite la biserica de lemn din Vama (aflată în incinta Muzeului) două casete cu țărâna martirilor bucovineni Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară, ținându-se cu acest prilej și o slujbă de pomenire pentru odihna sufletelor celor doi martiri. La această ceremonie religioasă au participat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Ilie, directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin Emil
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
doi martiri. La această ceremonie religioasă au participat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Ilie, directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin Emil Ursu, și șeful secției de Istorie din cadrul instituției muzeale sucevene, prof. Dan Petrovici, precum și alte oficialități locale. Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară au fost doi învățători bucovineni înrolați ca ostași în armata austro-ungară și au fost aleși să facă parte din plutonul de execuție care urma să-i împuște pe țăranii români din localitatea Satulung (astăzi orașul Săcele
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
conținând țărâna martirilor bucovineni a fost îngropată sub un bloc de piatră din imediata apropiere a bisericii de lemn. Pe blocul de piatră sculptorul Cezar Popescu a fixat o placă de marmură cu următoarea inscripție: "„În memoria martirilor Bucovinei, Dumitru Cătană și Gherasim Nicoară, ostași în armata austro-ungară, care au ales să-și sape mormintele ca să nu tragă în frații lor români, uciși la Satulung - Brașov, în octombrie 1916”". Cea de-a doua casetă a fost înmânată primarului comunei Udești, deoarece
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
tragă în frații lor români, uciși la Satulung - Brașov, în octombrie 1916”". Cea de-a doua casetă a fost înmânată primarului comunei Udești, deoarece Gherasim Nicoară era născut în satul Plăvălari din această comună, locul de obârșie al lui Dumitru Cătană nefiind încă identificat.
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
gordonași. Unii cântau din fluier iar alții din taragot. Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă, Cătană Pantelimon, Mihalte Iosub, Păcurar Tănase, Rațiu Vasile, Rațiu Ioan, și Răzoare Petru. Chiar și presa a făcut referiri la formația de dansuri populare a comunei, astfel că ziarul Ecoul de la Bistrița
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
cântau din fluier iar alții din taragot. Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă, Cătană Pantelimon, Mihalte Iosub, Păcurar Tănase, Rațiu Vasile, Rațiu Ioan, și Răzoare Petru. Chiar și presa a făcut referiri la formația de dansuri populare a comunei, astfel că ziarul Ecoul de la Bistrița, nr. 29
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
iar alții din taragot. Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă, Cătană Pantelimon, Mihalte Iosub, Păcurar Tănase, Rațiu Vasile, Rațiu Ioan, și Răzoare Petru. Chiar și presa a făcut referiri la formația de dansuri populare a comunei, astfel că ziarul Ecoul de la Bistrița, nr. 29, din 31 august
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
din taragot. Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă, Cătană Pantelimon, Mihalte Iosub, Păcurar Tănase, Rațiu Vasile, Rațiu Ioan, și Răzoare Petru. Chiar și presa a făcut referiri la formația de dansuri populare a comunei, astfel că ziarul Ecoul de la Bistrița, nr. 29, din 31 august 1968 relatează
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă, Cătană Pantelimon, Mihalte Iosub, Păcurar Tănase, Rațiu Vasile, Rațiu Ioan, și Răzoare Petru. Chiar și presa a făcut referiri la formația de dansuri populare a comunei, astfel că ziarul Ecoul de la Bistrița, nr. 29, din 31 august 1968 relatează următoarele : "“Jocul
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
forma următoare: „Noi, biraele satului, împreuna cu jurații noștri și cu toți sătenii din Comăna de Jos, dăm această credincioasă atețtație a noastră la mâna lui Neaga, jobagul cinstitei nații, precum că în anul <17>65 au venit Onea Vodă, cătană, în Comăna de Sus, la moșia sa, la rudele lui și au șezut vreo doua sau trei zile în casa lui pâna la Crăciunul nostru, fiind feciorii de aici din satul Comăna de Jos, la David Neaga, după cum avem noi
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
la Salva pentru a depune jurământul în fața lui Bukow și a episcopului Blajului Petru Pavel Aron. Recruții, îndemnați la nesupunere pentru nerespectarea drepturilor grănicerilor conform cu legile tării în vigoare, de către centagenarul Tănase Totdoran, țăran din Bichigiu, sat din apropierea Salvei, veche cătană imperială, au aruncat steagurile și au au strigat să li se respecte dreptul de a lupta doar în interiorul granițelor imperiului austriac, pe timp de război, și nicidecum nu vor lupta pe ape. Astfel, bătrânul Tănase Todoran împreună cu câțiva localnici care
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
cu prusacii, luptele cu turcii din 1788, cu armatele franceze în mai multe campanii purtate în anii 1792-1814. Memorabilă a rămas în istoria regimentului, cât și în istoria militară a Franței, lupta din 15-17 noiembrie 1796 de la Areda Veneției unde cătanele negre (denumire primită datorită uniformelor specifice) din batalionul al II-lea l-au impresionat pe tânărul general Napoleon Bonaparte prin curaj. Mai târziu, exilat pe insula Sfânta Elena, Napoleon i-a evocat în memoriile sale - episodul bătăliei de la Arcole. După
Districtul Grăniceresc Năsăud () [Corola-website/Science/307629_a_308958]
-
ne mărturisesc documentele vremii, în sat existau și rneșteșugari: rotari, fierari, tăbăcari, cojocari. Iată și câteva nume de trăitori băștinași, menționate în dosarele aceluiași recensămînt: Ștefan Dănilă, Antohi Tabără, Ioniță Chircu, Timofti Cazacu, Constantin Gonat, Vasilache Bătrînu, Grigoraș Doni, Ichim Cătană, Ion Gonfu, Dănilă Puhoace. Pentru unii locuitori, în locul numelui de familie sînt indicate ocupația, meseria, funcția: Ioniță cojocar, Vasile Vătăman, Ion vornic, Grigoraș chelar, Ion rotar, Zaharia dascăl, Luchian tălmaci ș.a. Către sf. sec. XVIII și înc. sec. XIX se
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
-i era cu frică și să mutasă în Cetățue; și mai nici în Cetățue nu mânea, ce mânea câte la un loc, de nu știe nime. Că și boiarii încă nu era drepți, ce mulți dintre dânșii să agiunsese cu cătanele.”" Temându-se că nemții vor ataca și Iașul, domnitorul i-a trimis la tătari pe vel-banul Macriu și pe vel-vistiernicul Constantin Costachi pentru a obține un ajutor de vreo 2.000-3.000 de călăreți tătari. Au acceptat să vină mai
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
la Mănăstirea Cetățuia. Pe după-amiază, trupele austriece se aflau în jurul Mănăstirii Cetățuia, după ce-și lăsaseră caii la poalele dealului. Acolo, ei așteptau să le sosească scările cerute pentru a escalada zidurile cetății. Ion Neculce relatează astfel acest moment: "„Atuncea cătanele veniia. Frențe pre supt dial, cu vo 200 de nemți, iar Velicico, cu moldoveni și cu cătane lovis-înainte în târgu și slobodzisă și temnițile și cuprinsese și Cetățue; numai nu să putea lipi, că-i împroșca din Cetățue. Deci Frențe
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
la poalele dealului. Acolo, ei așteptau să le sosească scările cerute pentru a escalada zidurile cetății. Ion Neculce relatează astfel acest moment: "„Atuncea cătanele veniia. Frențe pre supt dial, cu vo 200 de nemți, iar Velicico, cu moldoveni și cu cătane lovis-înainte în târgu și slobodzisă și temnițile și cuprinsese și Cetățue; numai nu să putea lipi, că-i împroșca din Cetățue. Deci Frențe și cu cătanile au lăsat coșul în șes, unde iaste acmu hălășteul la Frumoasa; și după ce-
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
de călăreții tătari conduși de Cantemir Mârza, austriecii au luptat cu dârzenie. Deși austriecii foloseau puști, iar tătarii foloseau săgețile și arcanele, în spatele austriecilor au ieșit ostașii aflați la Cetățuie purtând năframe albe la braț, pentru a se deosebi de cătanele moldovenești trădătoare. Terminându-li-se praful de pușcă, austriecii au început să fugă spre Mănăstirea Hlincea, pentru a-și scăpa viața. Au fost urmăriți de tătari și de moldoveni, fiind măcelăriți pe drum sau capturați, printre cei prinși aflându-se
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
13. Pop Ana 14. Popa Rodica-Aida 15. Șerb Gabriela 16. Spineanu-Matei Octavia 17. Stoica Ștefan-Dan 18. Ștefan Sofia 19. Tarcea Iulia-Cristina 20. Tiu Elena-Viviane. Judecătoria Sectorului 1 1. Avram Aurica 2. Barbacioru Tiberius 3. Bojinca Adina-Elena 4. Buzea Ioana 5. Cătana Alessandra-Giusepina 6. Ciobanu-Dordea Ana-Cristina 7. Crăciun Nicolae 8. Forir Liliana 9. Marinescu Carmen-Maria 10. Nedelcu Antoneta 11. Nicolae Romanita-Ecaterina 12. Prelipcean Iulia-Nicoleta 13. Resteanu Eduardo 14. Sachelarie Liliana-Constanta 15. Stoican Georgeta 16. Teaha Adriana-Elena 17. Zorilă Tatiana-Gabriela. Judecătoria Sectorului 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
Popescu). Traduceri: James Hilton, Scadența destinului, București, 1940, Stella Monsell, Craiova, 1994; Lajos de Zilahy, Pijamaua neagră, București, 1941. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944; Radu Tudoran, „Hai cu mine”, „Evenimentul zilei”, 1942, 1252; Gheorghe Cătană, Alexandru Raicu, ARG, 1972, 5; Caraion, Duelul, 130-132; Dana Dumitriu, „Rondelul grădinii de sidef”, RL, 1974, 42; Piru, Poezia, I, 182-185; Streinu, Pagini, V, 150; Popa, Dicț. lit. (1977), 461; Valeriu Cristea, Literatura educativă, RL, 1978, 26; Lit. rom. cont
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
Str. Spaniei bl. P1 Sc. 2 ap. 34 țel. 146323 7282 CÂMPAN MARIA Craiova, Str. Calea București bl. M6 sc. B ap. 23 țel. 411530 095524825 2031 CAPITANESCU VIRGIL (n. 1932) Craiova, Str. Frații Golești nr. 67 țel. 410257 2108 CĂTANA THEODOR (n. 1963) Craiova, Str. Silozului bl. E Sc. III ap. 3 țel. 149275 2111 CHELU NICOLETA (n. 1940) Craiova, Str. Horia bl. P5 sc. 1 ap. 28 țel. 163848 2114 CIUCIULIN EUGENIU (n. 1951) Băilești, Str. Gen. Ghenescu bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
bl. 37a ap. 8 țel. 124383 2029 CĂDEA EMILIAN (E. C) Craiova, Str. Spaniei bl. P1 Sc. 2 ap. 34 țel. 146323 7282 CÂMPAN MARIA (E. C) Craiova, Str. Calea București bl. M6 sc. B ap. 23 țel. 411530 2108 CĂTANA THEODOR (E. C) Craiova, Str. Silozului bl. E Sc. III ap. 3 țel. 149275 2120 DABU MARIN (E. C) Craiova, Str. Arieș bl. H Sc. 1 ap. 6 țel. 111256 2042 DILOIU MARIN (E. C) Craiova, Str. Rovine nr. 28
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Ț. Vladimirescu nr. 200 9283 BRAD I. EMILIA (n. 1953) Rm. Vâlcea, Str. Ana Ipătescu nr. 8, bl. S2, sc. A, ap. 17 țel. 730220 14513 BRĂDEANU VICTORIA (n. 1942) Rm. Vâlcea, Str. 22 Decembrie nr. 31 țel. 733117 14520 CĂTANA DUMITRU (n. 1941) Drăgășani, Str. Decebal, bl. J, sc. F, ap. 4 țel. 811177 16266 CHERAN S. LILIANA Călimănești, Calea lui Traian nr. 276 bl. B1 ap. 4 9455 CIOCAN D. GHEORGHE (n. 1950) Brezoi, Str. Unirii, bl. 12/3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]