2,283 matches
-
din lemn de parcă te aflai într-o zonă ardelenească a noastră și case rustice, cu nimic mai deosebite ca cele românești. Orașul ca urbe era doar pe malurile Meusei și ale Sambrei, în rest totul era pitoresc, ca un simplu cătun ridicat într-o zonă de podiș. Pe malul apei, însă clădirile erau impunătoare și moderne, iar navele de pasageri sau șlepurile, stăteau ancorate la cheu, ori vânturau apa limpede și curată a râurilor, cu elicele lor aflate în mișcare. Erau
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491455647.html [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
erau niște căpușe. Tagme de activiști s-au transformat în popi, La cârma națiunii - o șleahtă de ciclopi. Când am venit acasă aveam un președinte Care ne-a vândut țara cu morții din morminte. Când am venit acasă se golise cătunul, Aveam la cârma țării și popa, și nebunul. Cum tineretul nostru plecase la căpșuni, Parlamentarii țării se pretindeau imuni Când am venit acasă adus de dorul pâinii Pe străzi, în capitală, hălăduiau doar câinii. Când am venit acasă, poporul amuțise
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
poate, Bagă mâna sub tunică, Din chimir inelul scoate Și i-l pune-n palma mică. Ea în juru-i se rotește, Bucuroasă ca o pruncă, Sare-n sus, îi mulțumește, Și la piept iar i se-aruncă. Peste munți, peste cătune, Calu-i duce-n zbor spre casă, Prințul la ureche-i spune: - Mâine o să-mi fii mireasă! Și-au făcut o nuntă mare, Cum nu s-a văzut vreodată, A curs vinul în pahare... S-a mâncat și ...ciocolată! Și
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416902060.html [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
țară Icoane vechi și scoarțele de zestre. De soba cea trecută peste vreme Ce-și toarce fum în gerul strâns grămadă, Cu-ncinsul jar ce trupul rolei geme Stârnind mirosuri de plăcintă caldă. Mi-e dor de-al meu bătrân cătun Un sfânt lăcaș, tradiții pure, Ce-și plimbă colbul de pe drum Sub vânt și foșnet de pădure. De grai, de port și strachina de lut De lingura de lemn stăpână, Tânjesc la moștenirea ce-am avut La coasa grea ce
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ciprian_Antoche.html [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
un colț de rai lumesc. Cu turme behăind pe creste nalte, Cirezi întinse-n lung de văi cu ropot, Clopotnița ce veșnic vrea să salte Frumoase cânturi strânse-n vechiul clopot. Mi-e dor de simplitatea mea bogată Închisă în cătunul fără școală, Iubirea de răzeșii mei mă poartă Scornindu-mi amintiri ce mă răscoală. Aud cum plânge satul după mine Un bocet sfânt ce sufletul îmi frânge, Prin sânge de răzeș ce-mi curge-n vine Durerea și suspinul lui
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ciprian_Antoche.html [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
ca un sloi... (Doamne, cât sunt de frumoase Iernile de pe la noi!) Când sub zări apare luna Și ne luminează cerul, Cucuveaua, ca nebuna, Spurcă cu blesteme gerul Iar din coșuri -vălurele- Ies ielele fumului, Să vegheze sus, sub stele, Deasupra cătunului. Referință Bibliografică: IARNĂ ÎN SAT / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1853, Anul VI, 27 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1453897101.html [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
mai exultă lichelele! Ce mai graseiază și mai chicotește șobolănimea! Și cât fals în jurul Unui Fără Sunt! Și câtă fanfaronadă!...Dar și ce frumos! Câtă zăpadă! Exact ca atunci, când părinții mei au început să nu mai fie!... Gata, uite, cătunul cu toate casele la margine rămâne în urmă, din ce în ce mai în urmă!...Stai să vezi! Da. Cătunul rămâne în urmă. Parcă mai singur ca niciodată. Îi pare rău că plec. Se vede în ochii lui. În ochii lui de Zimbru. Că
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) by http://balabanesti.net/2015/02/05/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-xi-xiv/ [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
Sunt! Și câtă fanfaronadă!...Dar și ce frumos! Câtă zăpadă! Exact ca atunci, când părinții mei au început să nu mai fie!... Gata, uite, cătunul cu toate casele la margine rămâne în urmă, din ce în ce mai în urmă!...Stai să vezi! Da. Cătunul rămâne în urmă. Parcă mai singur ca niciodată. Îi pare rău că plec. Se vede în ochii lui. În ochii lui de Zimbru. Că așa-i zice pe cea mai frumoasă hartă din Sudul Moldovei de Nord. Cătunul Zimbru. Locul
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) by http://balabanesti.net/2015/02/05/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-xi-xiv/ [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
vezi! Da. Cătunul rămâne în urmă. Parcă mai singur ca niciodată. Îi pare rău că plec. Se vede în ochii lui. În ochii lui de Zimbru. Că așa-i zice pe cea mai frumoasă hartă din Sudul Moldovei de Nord. Cătunul Zimbru. Locul unde au trecut în Trecuturi și-n Viitoruri cele mai delicate Prezenturi. Locul pe care s-au desfășurat cele mai importante târnosiri și pe care s-au dat cele mai clare dezlegări la Pace și Iubire, la Gratitudine
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) by http://balabanesti.net/2015/02/05/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-xi-xiv/ [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
Cel de Sus. Ea, adică. El, adică. Ei, adică. Dumnezeii care mă așteaptă și la care merg Acum. Dumnezeii mei fără zăbavă și cusur. Și ai unor dumneavoastră. Nu?...Sigur că da! Da. Nu se mai vede (nu mai văd) cătunul. A rămas pe deal și pe vale. Nu-l mai văd, însă-l aud. Gata, nici nu-l mai aud! Și doar mi-am zis că trebuie să-l iau (și pe el) cu mine! Și doar (și el) mi-
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) by http://balabanesti.net/2015/02/05/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-xi-xiv/ [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
el) mi-a spus, parcă, să nu-l las și să nu-l uit Acasă! Oare-i bine că am uitat să-l iau cu mine? Oare ce pedeapsă va fi să primesc și să ispășesc fiindcă mi-am uitat cătunul Acasă? Sigur că da! Sunt gata să execut orice penitență din această cauză! De ce să fi lăsat Pustiu în urma mea? De ce să (nu) rămână (acolo) Nimic? Da. Cotim pe lână Troița Tuturor și a Nimănui. Suntem pe drumeagul cel care
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) by http://balabanesti.net/2015/02/05/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-xi-xiv/ [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
Legilor, a poruncilor Dumnezeiești. Adept al carității creștine, Florin Jianu înțelege să facă binele în tăcere, fără a aștepta recunoștință și răsplată omenească: „Un pumn de corcodușe de adun / Și le aduc Bisericii, odoare - / Se naște iar Iisus, într-un cătun, / Pentru săracii care n-au mâncare - // O mână de bomboane, pe jertfelnic, / De pot să duc, e semn că încă poate / Să intre-n cer și ultimul nemernic, / Să îi aducă lui Hristos, bucate” (Veacul fiecărei zile). El are o
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Pavel Stratan, un basarabean simpatic și talentat cu cântecele lui pline de umor și de melancolie care te îmbată ca vinul din beciul pe care tata a pus lăcată . Nu lipsesc nici eseurile de pe cărările din alte tărâmuri: Enigmaticul Glozel; cătunul modest din centrul Franței în care s-au descoperit tăblițele de argilă arse, care, după curățire, s-au dovedit a fi inscripționate cu un alfabet necunoscut; La pas prin Imperiul vechilor mayași, o lume săracă și pe alocuri teribil de
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iosif_kovacs_putrerea_cuvantului_scris_al_florin_tene_1327684053.html [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
un abur vechi de vin Și-a desenat în ferestre Cu migală, flori măiestre. Azi cărările-s de gheață Până și suflarea-ngheață Streșinile-s toate pline De podoabe cristaline. Albă-i casa, alb e drumul, Plin de cântec e cătunul, Gerul e la el acasă, Pruncilor nici că le pasă. În opincă și cojoc Poftă mare au de joc, Sănii multe sunt pe vale Și coboară în urale. Gerule geaba te-nfoi Voinicei cum suntem noi Nu ne sperii bre
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Suflet_de_copil.html [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]
-
școlari că totul este legal, au găsit o portiță... NU ESTE LEGAL ! E DOAR O AFACERE A CELOR DE LA CADRE, ÎN CÂRDĂȘIE CU DIRECTORII ȘI CADRUL DIDACTIC INTERESAT ! Este legal, când persoana care face schimbul, va locui cu adevărat în cătunul respectiv. Cum să nu părăsească țara toți cei buni? La ce asistă aici ? Acordarea titlului de profesor la grădiniță și învățământul primar; Era corect ca învățătoarele și educatoarele care au absolvit facultatea să se numească institutoare / institutori; Ele au salariul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/invatamantul-romanesc-sub-lupa/ [Corola-blog/BlogPost/92931_a_94223]
-
a elevilor, un profesor nu are voie să atenționeze elevul, îl stresează ! 28. Libertatea dată directorilor...ca și când ar fi directori într-o școală particulară, construită din propriul buget. 29. Libertatea dată elevilor... 30. Persoane care sunt titulare prin județ, un cătun uitat de Dumnezeu, aduși și numiți directori cu delegație, apoi se titularizează în școală fără concurs. JENANT !!! Director adus de la țară, ca și când în școala respectivă nu mai este nimeni capabil să conducă. Ajunși aici, dar titulari în satul lui Păcală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/invatamantul-romanesc-sub-lupa/ [Corola-blog/BlogPost/92931_a_94223]
-
înmormântării acesteia, încât și de la muncă a fost nevoit să lipsească, două ceasuri ieri, trei alaltăieri, ca să nu mai vorbim de ziua de azi care, iată, e cu totul pierdută pentru afaceri. Când să mai fi făcut și drumul până-n cătunul surorilor răposatului? Lumea știe cât de mult muncește el, nici nu crede c-ar fi avut cineva astfel de pretenții. Și, dacă o fi careva de altă părere nu contează, întrucât a comandat un meniu îndestulător la restaurant, ca să le
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1368837414.html [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
știu engleză. ^’No englisă’ & și îmi este ... XIV. UN OM CU SUFLET MARE, de Ionel Cadăr, publicat în Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016. UN OM CU SUFLET MARE Teodor Fărcuța născut în 1956 pe meleagurile satului Calea Mare, cătun Barcuri, comuna Lăzăreni, dintr-o familie săracă dar cu credința în Dumnezeu, este acest om. Prin anii 1970-1980,pe vremea comunismului mai tînărul Fărcuța punea la îndoială credință oamenilor în Dumnezeu. După revoluția din decembrie 1989, cînd libertatea cultelor a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
biserici ortodocse în satul său natal Calea Mare. Frumoasă și înălțătoare această inițiativă mai cu seamă că a fost luată pe cont propriu. Citește mai mult UN OM CU SUFLET MARETeodor Fărcuța născut în 1956 pe meleagurile satului Calea Mare, cătun Barcuri, comuna Lăzăreni, dintr-o familie săracă dar cu credința în Dumnezeu, este acest om. Prin anii 1970-1980,pe vremea comunismului mai tînărul Fărcuța punea la îndoială credință oamenilor în Dumnezeu. După revoluția din decembrie 1989, cînd libertatea cultelor a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
Sunt la ele acasă cântecele zorilor din Prejna, Runcu, Rudina, Dâlbocița, Obârșia Cloșani, Martinești-Ponoare, Ceptureni, Cracu- Muntelui, ori descântecele bătrânei Buroaica din Dâlma. - 02 - Te întorci cu sufletul peste veacuri, în vremuri patriarhale, la obârșia neamului de oieri din Titerlești, cătun de ungureni, moșneni din Sibiu, din Hațeg, Sebeș și Orăștie, cei cu biserica „făcută cu banii oilor”, pe pereții căreia sunt zugrăviți drept ctitori nu voievozi sau boiari, ci bacii cu băcițele lor. Faptele sunt diverse, dar întregesc în mod
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Prof_titu_dinut_saga_despre_iovana_io_gheorghe_stroia_1355123022.html [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
gândea Ion urcând spre pisc. Astfel, au trecut trei zile și două nopți dormind în mijlocul oilor, învelit cu șuba făcută tot din blană de oaie, cu căciula neagră de lână trasă pe pe frunte. * Ioan al lui Ioan din Ioancău, cătun de pe lângă Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona Munteniei. Nici nu se topiseră bine petecele de zăpadă de pe Transalpina, că ciobanul, adunând cele zece oi gestante, ce-i mai rămăseseră în urma inundării satului
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409889105.html [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
o curte plină. Apoi, ușor, ușor, s-a-ntins și în grădină. Nici n-aș putea să spun cam câți făcea pe zi, Vecinii spun că... sute, ba alții spun că... mii. Dar cel mai greu mister ce-a zăpăcit cătunul Era, că-n zorii zilei, nu mai avea niciunul. Au delegat atunci preotul și primarul Să meargă-a lămuri cum e cu... bălegarul. Dar cel mai important să afle și indicii; Când vine noaptea neagră unde dispar chirpicii. Cum au
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Afacere_de_criza_.html [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
erau destul de tulburi, cei care ar fi trebuit să afle unde dispăruse, nu s-au sinchisit prea mult să rezolve cazul, că nici până în ziua de azi adevărul a rămas îngropat, toți au crezut că se prăpădise în răzbel. În cătunul unde locuiesc eu, niciunul din cei care mai trăiesc nu-și mai aduc aminte de fostul pădurar, fiindcă după război veniseră alții străini, pe care sătenii nu-i prea aveau la inimă. Erau foarte răi, veneticii nu le mai dădeau
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
erau destul de tulburi, cei care ar fi trebuit să afle unde dispăruse, nu s-au sinchisit prea mult să rezolve cazul, că nici până în ziua de azi adevărul a rămas îngropat, toți au crezut că se prăpădise în răzbel. În cătunul unde locuiesc eu, niciunul din cei care mai trăiesc nu-și mai aduc aminte de fostul pădurar, fiindcă după război veniseră alții străini, pe care sătenii nu-i prea aveau la inimă. Erau foarte răi, veneticii nu le mai dădeau
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
suntem noi, marea civilizație!”, rosti involuntar nepotul principelui care, trăind într-un mediu mediocru, nu avea cunoștință despre marile progrese ale omenirii. Dacă satul lor fusese uitat de guvernanți, habar nu avea cât de modernă era societatea în afara granițelor micuțului cătun în care se născuse și trăise. După ce se holbă minute în șir la acea sală, își continuă investigațiile pătrunzând în altă încăpere, apoi dădu într-un coridor întunecat și se trezi pe niște scări întortocheate. „Probabil acestea duc spre turnul
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415990955.html [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]