2,267 matches
-
și chiar binișor peste. În sensă modern, vorbim de primar, primărie, consiliu comunal după votarea, în 1864, și promulgarea legilor privind organizarea administrației (Legea pentru organizarea administrativă, Legea comunală, Legea pentru organizarea administrativă a ministerelor). Prin legea comunală, satele și cătunele se grupau în comune rurale; mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăși, un județ. Administrația comunelor și județelor se făcea de consilii alese pe baza votului cenzitar. În fruntea administrației județului era un prefect, al plășii un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plășii un subprefect (mai târziu un pretor), iar la comunei un primar. Prin aceste legi, Al. I. Cuza dădea un caracter unitar administrației în Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești, renunțându-se la vechile structuri administrative (ținuturi, ocoale, sate, cătune) și la vechile denumiri ispravnic, privighetor de ocol, vornic. Totodată, primăriile au avut sigilii (ștampilă) noi, care reflectau noua situație politică și administrativă din țară. În 1865, comuna Filipeni avea ștampilă cu inscripția: Județul Tecuci, Plasa Berheciu, Primăria comunei Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bune soluții pentru comunitățile locale. Evident, nu întotdeauna și peste tot voința organelor puterii au coincisă cu voința și dorința oamenilor, chiar dacă, în cazul comunei Filipeni, arondarea la această comună a satului Mărăști are și o justificare istorică: a fost cătun al satului Fruntești. Și arondarea satelor și comunelor la structurile administrative superioare (ocol, ținut, județ, raion, regiune) nu a ținut seama de interesele comunităților, nici de afinități, nici de distanțe. Era greu să ajungi de la Filipeni la Tecuci; era greu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni - Decret 1929 Sat în comuna Lunca - 1931 Sat în comuna Mărăști - Decret 1932 Sat în comuna Filipeni - 1939 Sat în comuna Gloduri - 1846- 1956 Sat în comuna Mărăști - 1956-1968 409 Sat în comuna Filipeni - 1968-până astăzi 3. Satul Filipeni: Cătun al satului Slobozia - Filipeni; înglobează Pârlituri în 1925; în 1926 pierde cătunul Pârlituri devenit sat Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat în comuna Filipeni; înglobează satul Lunca în 1956. De atunci datează confuzia între Lunca și Filipeni. 4. Satul Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Decret 1932 Sat în comuna Filipeni - 1939 Sat în comuna Gloduri - 1846- 1956 Sat în comuna Mărăști - 1956-1968 409 Sat în comuna Filipeni - 1968-până astăzi 3. Satul Filipeni: Cătun al satului Slobozia - Filipeni; înglobează Pârlituri în 1925; în 1926 pierde cătunul Pârlituri devenit sat Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat în comuna Filipeni; înglobează satul Lunca în 1956. De atunci datează confuzia între Lunca și Filipeni. 4. Satul Fruntești: Sat în comuna Filipeni Sat ocolul Nicoreștilor - include Bărboasa și Mărăști, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din 1865 Sat în comuna Lunca, pierde Moara lui Conachi, cf. Î.. 1876 Sat în comuna Filipeni din 1865 până astăzi 5. Satul Lunca: Fost sat pe Dunavăț în partea de NE a satului Filipeni Dobreana, moșie; ținutul Tecuciului (1803) Cătun al satului Filipeni Sat în comuna Filipeni - Legea din 1892 O parte a satului Lunca a fost arondată comunei Gloduri [1887] Sat în comuna Filipeni - Legea din 1932 Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat al comunei Filipeni - sediul comunei Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din 1892 O parte a satului Lunca a fost arondată comunei Gloduri [1887] Sat în comuna Filipeni - Legea din 1932 Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat al comunei Filipeni - sediul comunei Filipeni 6. Satul Mărăști: Sat în comuna Filipeni; Fost cătun al satului Fruntești Sat ocolul Berheciului, include cătunul Valea lui Ciupercă (1774) Include trupul de moșie Băimacul care devine sat în 1809. Înglobează Băimacul și Obârșia în 1816 Sat ocolul Fundu Răcătăului Sat ocolul Siretului Sat Berheciului Sat ocolul Bistrița
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost arondată comunei Gloduri [1887] Sat în comuna Filipeni - Legea din 1932 Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat al comunei Filipeni - sediul comunei Filipeni 6. Satul Mărăști: Sat în comuna Filipeni; Fost cătun al satului Fruntești Sat ocolul Berheciului, include cătunul Valea lui Ciupercă (1774) Include trupul de moșie Băimacul care devine sat în 1809. Înglobează Băimacul și Obârșia în 1816 Sat ocolul Fundu Răcătăului Sat ocolul Siretului Sat Berheciului Sat ocolul Bistrița de Susă Sat în comuna Mărăști 1865 - Satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comuna Filipeni - 1929 Sat în comuna Lunca - 1931; Sat în comuna Mărăști - 1932 Sat în comuna Filipeni - 1939 Sat în comuna Mărăști - 1946 7. Sat în comuna Gloduri - 1950 - 1952: Sat în comuna Filipeni din 1968 până astăzi 8. Satul (cătunul) Pădureni (Moara lui Conachi): Sat în comuna Filipeni Sat în ținutul Tecuciului, înglobat în Fruntești Sat în comuna Lunca, 1876 și în 1931 9. Satul Știubiana: Fost sat la est de satul Slobozia, la confluența Dunavățului cu valea Știubiana Sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). La început a făcut parte din plasa Berheci, județul Tecuci. În 1875, în urma unei noi arondări, comuna Filipeni a făcut parte din plasa Bistrița de Sus, jud. Bacău. Comuna Filipeni cuprindea satele și cătunele: Lunca (reședință), Fruntești, Dobreana, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului, Moara lui Conachi. b) Tot în anul 1865 a luat ființă comuna Mărăști. Această comună a fost unificată cu Filipeni între anii 1907-1925 (18 ani!); 19401944 (4 ani) și din 1968 până în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
torent de munte. A jucat de câteva ori ca oaspete al Teatrului Masca și de fiecare dată a avut un succes ieșit din comun, fie că apărea în fața copiilor din Militari, în cadrul Festivalului Nasurilor Roșii, fie că juca în vreun cătun pe unde mi-am plimbat și eu pașii de-a lungul acestor frământați ani. Acum zăcea într-un coșciug de lemn negeluit, răpus de cancer, o tumoră la creier care nu a putut fi operată. Era internat la Colțea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Nășteau sub țarc de gene și se prindeau în șir La hora dezmățată a spaimei, ce se curmă Târziu, când mâini de lună presară tibișir... Și haimana, și pururi încăierat cu vîntul: Din târg, în mahalale; din Schei, în vreun cătun, Un strigăt de-nserare își trăgăna cuvântul Ca o manea de moale și larg: "Hai, bragă bun!" Hazliu și larg, ca turul ce-l vântură șalvarii, Așa sporea un strigăt. Și iacă: ochi gălbui Printre uluci, în umbră, rotiră icusarii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
erau niște căpușe. Tagme de activiști s-au transformat în popi, La cârma națiunii - o șleahtă de ciclopi. Când am venit acasă aveam un președinte Care ne-a vândut țara cu morții din morminte. Când am venit acasă se golise cătunul, Aveam la cârma țării și popa, și nebunul. Cum tineretul nostru plecase la căpșuni, Parlamentarii țării se pretindeau imuni Când am venit acasă adus de dorul pâinii Pe străzi, în capitală, hălăduiau doar câinii. Când am venit acasă, poporul amuțise
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
top din lume. Acesta face astăzi obiectul unui program de înscriere în patrimoniul UNESCO. Mont Blanc are o înălțime de 4807 m, fiind depășit în Europa de muntele Elbrus din Caucaz (5642 m). Marie Paradis născută în 1778 la Chamonix, cătunul Baurgeat din Franța, este cunoscută ca prima femeie care a escaladat cel mai înalt vârf din Europa de vest, Mont Blanc, pe 14 iulie 1808. O simplă chelneriță de la țară, luată aproape cu forța de către prietenii săi ghizi, care sperau
MARIE PARADIS – PRIMA FEMEIE CARE A AJUNS PE VÂRFUL MONT BLANC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364596_a_365925]
-
să fie luată de subsuori și ajutată să meargă. A ajuns în vârf aproape leșinată, dar acolo și-a revenit, după cum povestea Payot, și a îmbrățișat cu privirea orizontul imens. Devenită eroină a Chamonix-ului, Marie Paradis s-a stabilit deasupra cătunului La Cote și a oferit pentru o bună perioadă de timp trecătorilor, precum o zână bună, o cină la care nu puteai rezista să nu revii. Cu o sticlă în mână, gazda își invita musafirii să bea pericolele călătoriei și
MARIE PARADIS – PRIMA FEMEIE CARE A AJUNS PE VÂRFUL MONT BLANC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364596_a_365925]
-
Drumul spre Apuseni trecea prin păduri nesfârșite. Era o împărăție sculptată în alta și tot așa, natura își etalase întreg sistemul feeric. Pe alocuri, satele, destul de rare, situate la distanță mare unele de altele, erau formate doar din câteva firave cătune. Nu aveau biserică, școală sau dispensar, însă purtau pecetea verde a liniștii adânci. Le-a atras atenția faptul că în curtea unui localnic, la vreo cinci metri de casă, pe iarbă, se afla o cruce și un fel de mormânt
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
de Eugen Deutsch, publicat în Ediția nr. 960 din 17 august 2013. URSUL BRUN Se spune că-ntr-o vară ursul brun Ce se-ndulcise mult prea mult cu miere Se instalase, jinduind plăcere, Pe lâng-un stup de-acolo din cătun. Pe la amiază, când sorbea o bere, Zărise bâzâind pe sub un prun O-albină blondă, nefiind imun, Se-ndrăgostise fără-ntârziere. Cei doi nu au dansat decât o vară Și-apoi, abandonând dorita rondă, S-au despărțit căci viața e ... amară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362844_a_364173]
-
Decise că-i o pură erezie, Având și-un grad sporit de ... Citește mai mult URSUL BRUNSe spune că-ntr-o vară ursul brunCe se-ndulcise mult prea mult cu miereSe instalase, jinduind plăcere,Pe lâng-un stup de-acolo din cătun.Pe la amiază, când sorbea o bere,Zărise bâzâind pe sub un prunO-albină blondă, nefiind imun,Se-ndrăgostise fără-ntârziere.Cei doi nu au dansat decât o varăși-apoi, abandonând dorita rondă,S-au despărțit căci viața e ... amară!„Căci știm” - oftează tristă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362844_a_364173]
-
intrării armatei române în Primul Război Mondial. Scriitorul reface evenimentele care prezidează implicarea României împotriva Austro- Ungariei. „În seara zilei de 14 august 1916, toboșarii, gorniștii, clopotele bisericilor, pe tot cuprinsul țării, în sate și orașe, până în cele mai mici cătune din creierul munților, au început să anunțe marea mobilizarea. Începea Marele Război”. Al. Florin Țene analizează principalele evenimente care au generat intrarea României în Marele Război împotriva Austro-Ungariei pentru eliberarea Transilvaniei. Reține atenția romancierului, mai ales, climatul mental la nivelul
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
de la liceu cu care intrase în conflict pe tema eliberării României și pe seama rolului jucat de Antonescu în istorie. El îi spusese profesorului: Dacă războiul împotriva Rusiei reușea și dacă ne luam Basarabia și Bucovina, Antonescu avea statuie în fiecare cătun din țara asta! Dar istoria a fost vitregă cu noi, tovarășe profesor, ne-au birjerit romanii, cumanii, toate lichelele care-au trecu pe acest pământ de la primii barbari până la ruși!> Profesorul s-a făcut că nu aude: <Eu n-am
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturală “. Cartea structurată în patrusprezece capitole, bibliografie și un rezumat în limba engleză, se deschide cu un „Cuvânt înainte “ semnat de Teodor Firescu. Comuna Șușani, cuprizând satele Ușurei, cu cătunul Sârbi-Sâlea, Șușani de Sus, Șușanii de Jos, Stăiculești și Râmești-Beica, împreună cu comunele Măciuca, Mădulari-Beica, Cârlogani și Pleșoiu este așezată pe cursul mijlociu al Văii Beica, din județul Vâlcea. După descrierea caracteristicilor geografice și climatologice, autorii descriu cu lux de amănunte
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
cu vorbe bune și cu viersul lăutarilor care cântau de alean la cârciumă. Domnul profesor Ion Chiru îi face un portret admirabil, pe cât de strălucitor pe atât de obiectiv și de profund: „Marin Voican (fiul lui Ilie Voican din Ghioroiu, cătunul Delureni, numit și Dealul Viilor) a fost mereu un împătimit al cântului și al jocului popular, un mare iubitor al folclorului românesc, stând sub aripa ocrotitoare a unchiului din partea tatălui, Gheorghe Voican, prim-violonist la Ateneul Român, cel care a
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
de garduri din lemn de parcă te aflai într-o zonă ardeleană a noastră, case rustice, cu nimic mai deosebite ca ale noastre. Orașul ca urbe era doar pe malul Meusei și a Sambrei, în rest totul era pitoresc ca un cătun de munte. Pe malul apei însă clădirile erau impunătoare și moderne, iar navele de pasageri tulburau apa limpede și curată a râurilor, cu elicele lor aflate în mișcare. Erau clădiri cu două, trei sau patru nivele, cu acoperișuri din țiglă
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
prezentate în 1908 și 1911 la Orșova, în 1912 la Costei ( Banatul Sârbesc) și la Oravița, în 1913 din nou la Oravița. Vestea venirii fraților din Romănia- consemnează ziarul Drapelul 181- a străbătut cu iuțeala fulgerului până la cel mai sărăcăcios cătun de pe bogata albie a Carașului, ducând cu sine fiori de bucurie. Satele pe unde aveau să treacă doiniștii erau în fierbere, în mișcare, pregătindu-se pentru primirea fraților. Gările erau tixite de oameni veniți chiar din satele învecinate, iar întreaga
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
numeroase. Astfel, dacă în anii 1902-1903 existau 20 de biblioteci populare 59 , în anul 1906, ( în Chestionarul general al expoziției generale române din 1906)figurau 79 de biblioteci sătești 60, număr mic, totuși față de cele cca. 400 sate și cătune cât avea în acea perioadă județul. Dar, față de situația existentă cu numai un deceniu înainte, progresul este evident, cartea croindu-și anevoios dar sigur drumul spre oameni. Așa se explică înființarea primelor case de citire din oraș . Una dintre acestea
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]