KorAP: Find »[drukola/base=cașalot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...13 >

315 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

asemănători celor ai omului, balena nu poate trăi decît inspirînd aerul liber din atmosferă. De aici, vizitele periodice pe care le face în lumea de deasupra. Dar ea nu poate nicidecum respira prin gură, deoarece, în poziția normală, gura unui cașalot se află cu cel puțin opt picioare sub suprafața apei; și, ceea ce e mai grav, traheea sa n-are nici o legătură cu gura. Balena respiră așadar numai prin răsuflătoarea din creștetul capului ei. Cred că nu greșesc cînd afirm că

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
întemeiată pe ea mi se pare cu atît mai logică și mai verosimilă cu cît o pun în legătură cu încăpățînarea altminteri inexplicabilă a leviatanului de a „scuipa în văzduh“, cum spun vînătorii de balene. Ori de cîte ori iese la suprafață, cașalotul rămîne acolo un timp, care e de fiecare dată același, în cazurile cînd nu-l atacă nimeni. Să zicem că stă unsprezece minute și scoate șaptezeci de jeturi, adică respiră de șaptezeci de ori; în acest caz, ori de cîte

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
caz, ori de cîte ori se va ridica la suprafață, va respira din nou exact de șaptezeci de ori, în exact același număr de minute. Dacă, însă, îl sperii după ce a respirat de cîteva ori și-l silești să plonjeze, cașalotul va căuta să iasă din nou, pentru a-și face plinul de aer; și nu se va scufunda ca să-și petreacă timpul obișnuit în adîncuri, pînă nu va fi respirat de șaptezeci de ori la suprafață. Trebuie remarcat, totuși, că

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
victoria! La om, respirația e o activitate fără istov - un suflu slujind doar pentru două sau trei pulsații, astfel încît omul, oricare i-ar fi îndeletnicirile și fie că-i treaz sau doarme, trebuie să respire, căci altfel moare. Dar cașalotul nu respiră decît o zi din șapte, adică doar duminica. S-a spus că balena respiră doar prin răsuflătoarea ei; dacă s-ar putea afirma cu temei că jeturile sale sînt amestecate cu apă, asta ar explica, socot, absența oricărui

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
să fie înzestrată cu miros. Dar din pricina caracterului misterios al jetului - alcătuit din apă sau din abur? - încă nu s-a ajuns la vreo certitudine în această chestiune. Un lucru e sigur - și anume, că simțul olfactiv propriu-zis îi lipsește cașalotului. Dar oare la ce i-ar folosi acest simț? în ocean nu-s trandafiri, nici violete, nici apă de Colonia. încă ceva! întrucît traheea balenei comunică doar cu tubul canalului ei de jeturi, iar canalul acesta lung e prevăzut - întocmai

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
să întîlnesc vreo persoană profundă care să aibă ceva de spus acestei lumi, afară de cazurile cînd e obligată să bîiguie ceva, ca să-și cîștige existența. Ce fericire e că lumea știe să asculte atît de bine! Canalul de jeturi al cașalotului, menit îndeosebi să vehiculeze aerul, este așezat orizontal; pe o întindere de multe picioare, chiar sub partea superioară a capului său, într-o poziție oarecum laterală; acest canal ciudat seamănă cu o conductă de gaz instalată sub trotuar, într-un

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
poziție oarecum laterală; acest canal ciudat seamănă cu o conductă de gaz instalată sub trotuar, într-un oraș. întrebarea care se pune, însă, este dacă această conductă de gaz e și o conductă de apă; cu alte cuvinte, dacă jetul cașalotului este doar aburul răsuflării sau dacă răsuflarea e amestecată cu apa strecurată în gură și eliminată apoi prin răsuflătoare. E sigur că gura comunică indirect cu canalul de jeturi, dar nu se poate demonstra că această comunicare are scopul de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cu canalul de jeturi, dar nu se poate demonstra că această comunicare are scopul de a elimina apa prin răsuflătoare, deoarece balena nu pare să simtă nevoia de a face asta, decît cînd înghite întîmplător apă, hrănindu-se. Or, hrana cașalotului se află la mare adîncime, unde el n-ar putea să scoată jeturi, chiar dacă ar vrea. Și apoi, dacă-l privești cu atenție și cu ceasul în mînă, constați că, atunci cînd nu e în stare de alarmă, perioadele de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
un lucru, ne rămîne întotdeauna posibilitatea de a emite ipoteze. Ipoteza mea e următoarea: că jetul nu e nimic altceva decît o ceață. La această concluzie mă îndeamnă, pe lîngă alte motive, reflecțiile mele despre grandoarea și caracterul sublim al cașalotului. Nu-l consider defel ca o făptură de rînd, superficială, avînd în vedere că nu e niciodată găsit în apropierea țărmului sau la adîncimi mici, așa cum se întîmplă uneori alte specii de balene. Cașalotul e deopotrivă ponderat și profund. Și

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
despre grandoarea și caracterul sublim al cașalotului. Nu-l consider defel ca o făptură de rînd, superficială, avînd în vedere că nu e niciodată găsit în apropierea țărmului sau la adîncimi mici, așa cum se întîmplă uneori alte specii de balene. Cașalotul e deopotrivă ponderat și profund. Și sînt convins că din capetele tuturor oamenilor ponderați și profunzi, ca de pildă Platou, Pyrrhus, Diavolul, Jupiter, Dante etc, se înalță întotdeauna un abur pe jumătate vizibil, în clipele cînd cugetă adînc. într-o

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
și pe celelalte. Capitolul LXXXV COADA Alți poeți au cîntat laude ochiului galeș al antilopei și frumosului penaj al păsării care nu se așează niciodată pe pămînt; mai puțin celest decît ei, eu voi slăvi o coadă. Socotind că, la cașalotul cel mai dezvoltat, coada începe în acel punct al trupului unde acesta ajunge cam la fel de gros ca talia unui om, ea măsoară, numai la suprafață, cel puțin cincizeci de picioare pătrate. Trunchiul rotund și compact al rădăcinii sale se prelungește

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
trup ca pe-un sul, apoi trăgîndu-și-o înapoi cu repeziciune, monstrul realizează acea stranie mișcare în salturi, cu care înoată cînd e furios. Aripile laterale îi slujesc doar drept cîrmă. 2) Faptul că, atunci cînd se bate cu un alt cașalot, cașalotul își folosește numai capul și falca, dar recurge mai ales la coadă - în semn de dispreț - cînd se bate cu omul, e destul de grăitor. Cînd izbește o ambarcațiune, cașalotul își îndoaie coada și și-o trage numaidecît, lovitura fiind

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ca pe-un sul, apoi trăgîndu-și-o înapoi cu repeziciune, monstrul realizează acea stranie mișcare în salturi, cu care înoată cînd e furios. Aripile laterale îi slujesc doar drept cîrmă. 2) Faptul că, atunci cînd se bate cu un alt cașalot, cașalotul își folosește numai capul și falca, dar recurge mai ales la coadă - în semn de dispreț - cînd se bate cu omul, e destul de grăitor. Cînd izbește o ambarcațiune, cașalotul își îndoaie coada și și-o trage numaidecît, lovitura fiind dată

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
2) Faptul că, atunci cînd se bate cu un alt cașalot, cașalotul își folosește numai capul și falca, dar recurge mai ales la coadă - în semn de dispreț - cînd se bate cu omul, e destul de grăitor. Cînd izbește o ambarcațiune, cașalotul își îndoaie coada și și-o trage numaidecît, lovitura fiind dată doar prin recul. Cînd cade de sus, drept la țintă, lovitura asta e pur și simplu irezistibilă. Nici coastele omului, nici cele ale ambarcațiunii nu-i pot rezista. Singura

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
în comparație cu balena, iar trompa lui nu-i decît un lujer de crin în comparație cu coada leviatanului. Chiar și cea mai strașnică izbitură a trompei unui elefant ar fi ca o lovitură de evantai, în comparație cu forța zdrobitoare a masivelor aripi ale cozii cașalotului, care în repetate rînduri au proiectat în văzduh ambarcațiuni întregi, cu echipaje și cu vîsle cu tot, cam în același fel cum un jongler indian își azvîrle mingile în aer. Cu cît mă gîndesc mai mult la coada asta vînjoasă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ape. Mînat de un vînt prielnic, Pequod se apropia acum de strîmtoare, pe care Ahab avea de gînd să o străbată pentru a ieși în Marea Iavei și, de-acolo, navigînd spre nord, printr-o zonă frecventată în răstimpuri de cașaloți, să treacă pe lîngă coastele insulelor Filipine și să ajungă în Marea Japoniei, la timp pentru marele sezon al vînătorii de balene din apele ei. în felul acesta, Pequod ar fi străbătut aproape toate zonele de vînătoare a cașalotului cunoscute

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de cașaloți, să treacă pe lîngă coastele insulelor Filipine și să ajungă în Marea Japoniei, la timp pentru marele sezon al vînătorii de balene din apele ei. în felul acesta, Pequod ar fi străbătut aproape toate zonele de vînătoare a cașalotului cunoscute în întreaga lume, înainte de a coborî spre ecuator, în Pacific, unde Ahab, chiar dacă eforturile lui s-ar fi dovedit zadarnice pînă atunci, era sigur că va putea să se bată cu Moby Dick - în apele pe care le frecventa

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ar da vestea că a venit din nou Potopul, ei ar replica: „Nu-i nimic, băieți, noi sîntem în Arcă!“ Avînd în vedere că în largul coastei apusene a Iavei, în imediata vecinătate a strîmtorii Sund au fost capturați numeroși cașaloți - aproape întreaga regiune înconjurătoare fiind considerată de vînători ca o zonă deosebit de prielnică expedițiilor - pe măsură ce se apropie de Capul Iavei, străjile din vîrful catargelor noastre erau chemate să fie cu ochii în patru. Dar, deși falezele verzi, străjuite de palmieri

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
se auzi deodată cunoscutul strigăt și, nu peste multă vreme, un spectacol de o neasemuită măreție ni se înfățișă ochilor. în treacăt fie spus, din pricina neobositei rîvne cu care au fost vînați în ultima vreme pe toate cele patru oceane, cașaloții nu mai înoată în mici grupuri răzlețe, cum făceau aproape invariabil odinioară, ci se întîlnesc adesea în cîrduri enorme, cuprinzînd uneori atîtea exemplare, încît ai crede că numeroase triburi de cașaloți s-ar fi unit, jurînd solemn să-și acorde

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
vînați în ultima vreme pe toate cele patru oceane, cașaloții nu mai înoată în mici grupuri răzlețe, cum făceau aproape invariabil odinioară, ci se întîlnesc adesea în cîrduri enorme, cuprinzînd uneori atîtea exemplare, încît ai crede că numeroase triburi de cașaloți s-ar fi unit, jurînd solemn să-și acorde asistență și protecție mutuală. Tocmai acestei uniri a cașaloților în caravane imense, i se poate atribui împrejurarea că, pînă și în cele mai bune zone de vînătoare, se întîmplă să navighezi

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
făceau aproape invariabil odinioară, ci se întîlnesc adesea în cîrduri enorme, cuprinzînd uneori atîtea exemplare, încît ai crede că numeroase triburi de cașaloți s-ar fi unit, jurînd solemn să-și acorde asistență și protecție mutuală. Tocmai acestei uniri a cașaloților în caravane imense, i se poate atribui împrejurarea că, pînă și în cele mai bune zone de vînătoare, se întîmplă să navighezi uneori săptămîni și luni în șir, fără a fi salutat măcar de-un jet, deși s-ar putea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
jeturi scînteietoare, îmbrățișînd o jumătate de orizont; dispuse în semicerc, se înălțau în văzduhul amiezii. Spre deosebire de jeturile gemene, perpendiculare ale balenei normale, care se bifurcă în vîrf, căzînd în două șuvoaie, ca ramurile spintecate ale unei sălcii, jetul unic al cașalotului se înfățișează ca un stîlp gros și pieziș, de ceață alburie, care se înalță și cade necontenit sub vînt. Văzută de pe puntea lui Pequod, cînd vasul se ridica pe o colină de apă, mulțimea asta de jeturi aburoase, ce se

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cînd acestea părură să-și încetinească viteza, ceea ce îngădui vasului să se apropie treptat de ele; și, cum vîntul slăbise, ni se dădu ordin să lăsăm la apă ambarcațiunile, Dar abia simți turma - printr-un instinct miraculos, propriu, pare-se, cașaloților - că e urmărită de cele trei ambarcațiuni ale noastre îaflate, totuși, cam la o milă înapoia lor), că-și strînse iar rîndurile; batalioanele lor compacte, ale căror jeturi semănau cu niște șiruri de baionete scînteietoare, înaintau cu o repeziciune sporită

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
nebunia omului. Cu toate că numeroase balene păreau agitate, precum am mai spus, turma în întregul ei nici nu se retrăgea, nici nu înainta, ci rămînea pe loc. Așa cum se obișnuiește în asemenea cazuri, ambarcațiunile se despărțiră numaidecît, fiecare îndreptîndu-se înspre vreun cașalot rămas la periferia cîrdului. Peste vreo trei minute, Queequeg își lansă harponul; cașalotul atins ne împroșcă fețele cu un șuvoi de spumă orbitoare și o luă la fugă, cu iuțeala fulgerului, spre inima turmei, tîrîndu-ne după el. Deși, în asemenea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
întregul ei nici nu se retrăgea, nici nu înainta, ci rămînea pe loc. Așa cum se obișnuiește în asemenea cazuri, ambarcațiunile se despărțiră numaidecît, fiecare îndreptîndu-se înspre vreun cașalot rămas la periferia cîrdului. Peste vreo trei minute, Queequeg își lansă harponul; cașalotul atins ne împroșcă fețele cu un șuvoi de spumă orbitoare și o luă la fugă, cu iuțeala fulgerului, spre inima turmei, tîrîndu-ne după el. Deși, în asemenea împrejurări, această mișcare a balenei rănite nu e cîtuși de puțin neobișnuită - ba

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]