11,186 matches
-
uitam încremenită-n ochii lui/ Și-i tremurau pupilele/ Ca două canale prelungi/ Prin care curge vidul/ Spre lumea aceasta/ Cum curge lichidul// Prin două vase comunicante./ Stam față-n față cu inventatorul/ Și prin ochii lui foarte mari/ Țîșneau cadavrele ca din izvorul// Morții noastre care va să vină/ Și mă gîndeam cum să fac să-ntind mîna/ Spre cele două canale de vid/ Și să le-nchid" (Stăm față-n față). Zeul fals al proslăvirii comuniste nu e decît
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
și modul în care regizorul a izbutit o construcție solidă, cu un ritm susținut, și cu trei linii melodice: una paradisiacă, solară, ingenuă (copilăria și premonițiile Ioanei), una eroică, feroce, infernală (războiul, baia de sînge, păsările de pradă ciugulind din cadavre), și una, să-i spunem, filozofică (procesul Ioanei, dialogurile ei cu tribunalul ecleziastic și cu propria conștiință)... Amuzantă e, în film, relativizarea ideii de "miracol": regizorul oferă, ca niște clipuri anti-mister, într-un fel de gimnastică aerobică a inteligenței, cîteva
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
Greenstreet contribuind la conturarea inchientantă a partenerului de investigație nedorit, dar necesar căci deține mai multe date decît plăpîndul prozator hotărît să acopere, la propriu și la figurat, harta întreagă pe care spionul-escroc a evoluat pînă la moartea ipotetică. Un cadavru este scos la malul Bosforului de marea învolburată. O secvență de început memorabilă. Romanul i-l semnalase românului la început de carieră alt debutant, John Huston, tot el furnizîndu-i un scenariu straniu: Trei străini (1946), tot un thirller. O excentrică
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
se asociază "dorința" lui cu disperatele strigăte de durere ale altui mare exilat, Nicolae Bălcescu, care se tortura la Palermo, că nu i se îngăduise măcar să vină să moară pe pământul unde se născuse: "le e teamă și de un cadavru..." (Scrisoarea lui Bălăceanu către Ion Ghica). Nu uit că am scris (în România literară, 1984, 17, nr. 36) șí despre "dorința" acestui tragic exilat și pe care nu s-a învrednicit nimeni să-l caute realmente, în criptele Capuccinilor din
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
violent al textelor manifest, în mod programatic concepute să activeze conștiințele porecum Scandal cu publicul de Peter Handke, montat cu succes în stagiunea trecută. În La Dallas doi boschetari se visează gangsteri sperînd să scoată un profit consistent de pe urma unui cadavru pe care încearcă să-l restituie familiei. Familia însă se dovedește prea puțin interesată de soarta fiului, preocupată de rigide conveniențe ce-i maschează viciile. În inocența lor, naivitate și agitație mentală, vagabonzii sînt infinit mai umani decît cei doi
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
concentrez pentru ficțiuni, cînd creditorii bat la ușă." Dar în 1938 răzbise și cartea a apărut. Rebreanu nu s-a ținut la o parte de evenimentele politice. A fost șocat, de pildă, la 24 septembrie 1939, de uciderea și expunerea cadavrelor legionarilor după asasinarea lui Armand Călinescu. I se părea că "efectul este tocmai contrariul celui scontat de guvern. Lumea, în imensă majoritate, după prima revoltă pentru uciderea lui Călinescu, văzînd sălbaticia represiunii, începe să considere victime și martiri pe asasini
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
stîrnind urlete de rîs la fiece răsucire (burlesca) de situație și cu o "familie" de actori (din toate generațiile) făcînd mai mult decît convingătoare această poveste trăsnita despre proprietarii unei cabane în munți, peste care se încăpățînează să plouă cu cadavre...
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
conflictul din Iugoslavia. E această o atitudine cinica? România nu a propus NATO să trimită trupe în Iugoslavia, nu a declarat război acestei țări, ci și-a precizat poziția proNATO în acest conflict. Înseamnă asta că țara noastră calcă pe cadavre, din slugărnicie? Sau, cum s-a spus, ca România își pregătește astfel propria ei iugoslavizare, fiind de acord cu intervenția NATO în această țară? Deprinderea unora dintre ziariștii de la noi, care confundă propriile lor scenarii cu politica internațională, are avantajul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
sau valuri uriașe de lavă răcindu-se, modelate de vînt/ în răsucire luînd chip femeesc" (Infern cu floarea soarelui). Contrariile se îmbină cu frenezie. Decăderea concretului mistuie abstracțiunea: "noi sîntem cei mai nemernici, cei mai de jos,/ cei mai umili/ cadavre boite/ galvanizate/ de forță sexuală a unei abstracții/ cercetînd facerea-contrafacerea-desfacerea/ exegeți ai infernului/ iluminați. înrăiți" (Oameni cu lămpi sIesireat). Dacă știință e, după cum vedem, iluminat malignă, sărbătoarea e departe de a semnifică o purificare. Ospățul reprezintă un episod demoniac:m
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
explicarea episodului pentru soție și servitor mult mai dificilă. În această mahmureala colectivă, o știre veche devine cu ușurință o informație proaspătă, semnele întâmplătoare se transformă într-un șir elocvent de indicii ale crimei. Pe strada Lourcine a fost găsit cadavrul unei fete și toate indiciile par a spune că cei doi cheflii nu șunt străini de eveniment. vestea e citită într-un ziar vechi de zece ani. După ce a expus pe înțelesul tuturor datele problemei, regizorul își permite declanșarea angrenajului
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
restul distribuției. Este o vedetă în spectacol, dar își justifică cel mai bine acest statut cînd e alături de parteneri și nu cînd o ia la fugă spre avanscena. Crimă din strada Lourcine nu evocă în mintea spectatorului nici un fel de cadavru, ci doar bunadispozitie iscata de o falsă enigmă. Este un divertisment superior, spectatorul simțindu-se solidar cu privirea inteligență a regizorului. Că întotdeauna prezența lui Vlad Mugur pe afișul unui spectacol da garanția stilului, a unei teatralități moderne atît în
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
de zece ani, de douăzeci de ani." Aceasta este însă numai una dintre ipostazele nefericirii. Mai exista omul tratat de cei din jur că o lada de gunoi, omul care își face o profesie din întreținerea mașinilor utilizate pentru recoltarea cadavrelor de pe câmpurile de luptă, omul care propovăduiește, în stilul reclamelor de la TV, spălarea creierelor, omul care suporta insistența absurdă a unor anchetatori și așa mai departe. Piesă s-ar putea intitula, de fapt, "omul descompus" - descompus în elementele ultime ale
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
complică lucrurile dar complică mai ales conștiințele, dând impresia abisului insondabil, atât de sondabil, vai, dacă știi cât de adânc să arunci instrumentul. Acolo, înăuntru, găsești lumi întregi care nu mai sunt, în aparență, pe-afară, încremenite că acele rare cadavre care nu se descompun în pământ zeci de ani și li se întâmplă asta când sunt dezgropate și vin în contact cu aerul care nu mai e, orice ați spune, cel din timpurile lor, încheiate de mult și clasate. Ceea ce
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
neodihnit treptele albe ce coboară de pe mal pînă în adînc. Întîlnești aci cea mai multicolora mulțime a Orientului". Evident - se putea? - în apropiere e un templu. Și, de acolo, spre Gange e un loc unde se ard (adică se "înmormîntează") cadavrele. Terifiantă e descrierea ceremoniei, cu oamenii deloc triști care așează cadavrul, înfășurat în cîrpe albe, pe o bucată de lemn, în jurul căruia, copii și preoți aglomerează brațe de vreascuri, presîndu-l cu lemne lungi. Cînd începe a arde, mortul parcă ar
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
aci cea mai multicolora mulțime a Orientului". Evident - se putea? - în apropiere e un templu. Și, de acolo, spre Gange e un loc unde se ard (adică se "înmormîntează") cadavrele. Terifiantă e descrierea ceremoniei, cu oamenii deloc triști care așează cadavrul, înfășurat în cîrpe albe, pe o bucată de lemn, în jurul căruia, copii și preoți aglomerează brațe de vreascuri, presîndu-l cu lemne lungi. Cînd începe a arde, mortul parcă ar voi să se ridice din mormanul incendiat. Trosnește, se mișcă, apoi
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
cîte-o babă, cîte-o sora sau nevasta mai slabă de înger șterge cîteva lacrimi. Ceilalți îl privesc și-l fericesc în gînd, că s-a îndurat soarta și l-a chemat din această vale a plîngerii". Ce a rămas, nemistuit din cadavru, e sortit corbilor, care așteaptă posaci sfîrșitul ceremoniei. Cenușă e dăruita Gangelui sfînt. De la Benares se îndreaptă spre India Centrală, pe aceeași căldură toropitoare. Aici la Molo, din apropierea Altahabadului, orașul e blocat de patru milioane de pelerini veniți să asiste
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
întîiul nostru text scris în românește..." Silind literatura națională să devină un antecedent al limbii române, alegațiunea inflamata și absurdă de mai sus poate fi citită în partea finală a Manualului de literatură română pentru clasa a XII-a. Reanimînd cadavrul protocronismului de întristătoare sorginte ceaușista, un capitol de sinteză din carte tratează cu solemnitate înfiorata despre Cultura și literatura străromâna. (Calificativul protocronist figurează expres în manual: În raport cu spiritualitatea occidentală, cei doi autori amintiți au o poziție protocronică, confirmînd perenitatea momentului
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
lege, nu este limitată de nici o regulă și se bazează nemijlocit numai pe violență". Recursul la istorie ia astfel, forma unui demers comprehensiv al instaurării comunismului în Europa estică. E, cu alte cuvinte, o disecție ce scoate la lumină organele cadavrului fetid al acestui monstru: Revoluția mondială desfășurată sub steagul roșu de sângele zecilor de milioane de victime ale comunismului și căreia i-au fost necesare cinci decenii pentru a-și devora copiii (doar unul mai sfidează azi această mecanică a
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
e cu totul semnificativ că atacul fusese îndreptat împotriva lui Ion, despre care și în 1935, în Istoria literaturii românești contemporane, scria: "în românul cu optzeci de personagii, cu violuri și omoruri, cu toate manifestațiile brutei, presintate crud, ca un cadavru putred pe care l-ar scutură cineva de un picior, e același realism de o sălbateca autenticitate: ce e mai josnic în viață animalica a rasei, cum i se pare autorului că a văzut în cine știe ce colț blăstămat de Ardeal
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
de partid, aveau să evolueze, mai repede sau mai lent, catre o literatura veritabilă, substanțială, inevitabil opusă an spirit și forma mutilantei ănregimentări anterioare?! Un caz aproape didactic este cel al lui A.E. Baconsky, al cărui volum din 1969, Cadavre an vid, poate fi socotit, ăn toată liniștea, una dintre primele cărți "disidente" din literatura română postbelică. an ce mod va proceda un istoric literar: va pune accentul aproape exclusiv pe versificațiile lui penibile din anii '50 ori, fără a
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
trăiau dincolo de ziduri, purtându-si fiecare necunoscutele speranțe, necunoscutele obsesii". (51) Românul ănaintează tocmai făcând lumină an aceste suflete și mai ales an cel al amnezicului Matei, a cărui poveste e mai ăntâi sugerată an frânturi tulburătoare - apa plină de cadavre a Dunării, "coșmarul lui obișnuit și acvatic", "elicele nesățioase de șalupa", palida Angelica și Veronica-de-carne, toate aidoma unor "fotografii nedevelopate și nedevelopabile". Tehnică autoarei este tocmai reconstituirea din frânturi, progresivă revenire a memoriei umple golurile, straniile amănunte disparate se organizează
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
din cauza unei come etilice SAU a fost asasinat, nu se știe de cine anume. Expresivitatea involuntara a documentelor oficiale Trebuie să ai nervii țări ca să poți citi toate documentele reproduse în carte. Îndeosebi observațiile de specialitate făcute cu prilejul autopsierii cadavrului lui Marin Preda sunt macabre pentru un nespecialist: "Ficatul: 2500 gr și 30/21/9 cm. Capsula netedă, lucioasa și transparența. Pe secțiune de culoare castaniu-gălbuie cu desenul vascular evident, consistentă diminuată. Vezicula biliara conține circa 2 ml bilă de
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
involuntara (pentru a relua productivă idee a lui Eugen Negrici). Descrierea rece, oficială, mai putin folosită în literatura și netransformata încă într-o convenție literară, are mai mare putere evocatoare și este chiar mai emoționantă, decât un text literar propriu-zis: "Cadavrul este îmbrăcat cu pijama, păpuci și un pardesiu înspicat negru cu alb." "Pe mucoasa buzei superioare, lângă comisura stânga prezintă o mică zona echimotica cu o contuzie superficială în centrul ei, corespunzând caninului superior stâng." "În dreptul corpului decedatului, pe covor
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
aur, smirna și tămâie", unde existența s-a prăbușit în haos și deci nu mai poate continua, dorința animalica de viață, de viață în orice condiții, cu orice preț, e infinit mai puternică? ... Atunci conștiința nu mai e decât un cadavru într-o cutie de ghete. Titus Popovici, Cutia de ghete, ediția a doua, revizuită de autor, Editura Mașină de scris, București, 144 p.
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
asta toți aceia care pleacă pentru a cerca rotundul lumii, fără să se lege bine, cu odgoane, de catarg? Calypso e prea subtilă și sofisticată. Ulise o părăsește, evitînd să fie părăsit. Pentru a merge înainte, treci, de regulă, pește cadavre. Sau așa se spune îndeobște. Cînd revii la matcă, dimpotrivă, e mult mai înălțător să (ai iluzia de a) fi rezistat tentațiilor. Măcar de a nu le fi sucombat cu totul. Dido se sinucide tot cam pe atunci, insă Calypso
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]