KorAP: Find »[drukola/base=cadraj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...21 >

515 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436

A doua școală de gândire definește cadrajele ca un efect, determinat de variațiile existente în modul de prezentare a unor informații. De asemenea, premisele teoretice care stau la baza cadrajelor sunt considerate distincte de cele ale teoriei agenda setting. Efectele cadrajelor operează diferit, în funcție de publicuri și de schemele lor mentale preexistente. Efectul este cu atât mai mare, cu cât informațiile rezonează cu schemele mentale preexistente ale audienței. Aici intervine, de asemenea, și contextul cultural în care s-au format respectivele scheme

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
preexistente ale audienței. Aici intervine, de asemenea, și contextul cultural în care s-au format respectivele scheme (Scheufele și Iyengar, 2011). Din acest motiv, este important ca cercetările viitoare să analizeze variațiile culturale și modul în care acestea influențează conținutul cadrajelor și nu neapărat să se axeze pe cadraje specifice unui anumit subiect sau relevant doar pentru un interes specific al unui anumit cercetător. Făcând o analogie, cercetătorii ar trebui să studieze efectele utilizării unor rame diferite pentru același tablou, și

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
contextul cultural în care s-au format respectivele scheme (Scheufele și Iyengar, 2011). Din acest motiv, este important ca cercetările viitoare să analizeze variațiile culturale și modul în care acestea influențează conținutul cadrajelor și nu neapărat să se axeze pe cadraje specifice unui anumit subiect sau relevant doar pentru un interes specific al unui anumit cercetător. Făcând o analogie, cercetătorii ar trebui să studieze efectele utilizării unor rame diferite pentru același tablou, și nu să surprindă diferența dintre efectele generate de

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
specific al unui anumit cercetător. Făcând o analogie, cercetătorii ar trebui să studieze efectele utilizării unor rame diferite pentru același tablou, și nu să surprindă diferența dintre efectele generate de tablouri diferite, așa cum s-a întâmplat în majoritatea cercetărilor dedicate cadrajelor. 7.1. Cadrajele din știri: distincții și tipologii Cadrajele au fost studiate în psihologia cognitivă, în antropologie, sociologie, economie, lingvistică, în științele comunicării și în comunicarea politică. Această extindere poate fi interpretată ca o dovadă a fertilității acestui concept, care

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
anumit cercetător. Făcând o analogie, cercetătorii ar trebui să studieze efectele utilizării unor rame diferite pentru același tablou, și nu să surprindă diferența dintre efectele generate de tablouri diferite, așa cum s-a întâmplat în majoritatea cercetărilor dedicate cadrajelor. 7.1. Cadrajele din știri: distincții și tipologii Cadrajele au fost studiate în psihologia cognitivă, în antropologie, sociologie, economie, lingvistică, în științele comunicării și în comunicarea politică. Această extindere poate fi interpretată ca o dovadă a fertilității acestui concept, care devine proeminent în

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
ar trebui să studieze efectele utilizării unor rame diferite pentru același tablou, și nu să surprindă diferența dintre efectele generate de tablouri diferite, așa cum s-a întâmplat în majoritatea cercetărilor dedicate cadrajelor. 7.1. Cadrajele din știri: distincții și tipologii Cadrajele au fost studiate în psihologia cognitivă, în antropologie, sociologie, economie, lingvistică, în științele comunicării și în comunicarea politică. Această extindere poate fi interpretată ca o dovadă a fertilității acestui concept, care devine proeminent în toate disciplinele comunicării (Van Gorp, 2007

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
extindere poate fi interpretată ca o dovadă a fertilității acestui concept, care devine proeminent în toate disciplinele comunicării (Van Gorp, 2007, p. 60). În literatura de specialitate s-au oferit de-a lungul timpului o serie întreagă de definiții ale cadrajelor, fără să existe însă un consens. Din acest motiv, anumiți autori vorbesc despre o paradigmă de cercetare fracturată (Entman, 1993). Ele constituie un termen pe care mulți dintre autorii care îl abordează simt nevoia să-l redefinească și să-l

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
1993). Ele constituie un termen pe care mulți dintre autorii care îl abordează simt nevoia să-l redefinească și să-l adapteze propriilor interese de cercetare. În pofida acestei "fracturi", putem însă delimita două tipuri de definiții: cele care delimitează conceptual cadrajele în termeni generali și cele care sunt mai aplicate. Primele urmează o definiție deja clasică, conform căreia cadrajele sunt o idee centrală organizatoare, care oferă sens evenimentelor prezentate (Gamson și Modigliani, 1987, p. 143). Astfel de definiții sunt însă mai

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
și să-l adapteze propriilor interese de cercetare. În pofida acestei "fracturi", putem însă delimita două tipuri de definiții: cele care delimitează conceptual cadrajele în termeni generali și cele care sunt mai aplicate. Primele urmează o definiție deja clasică, conform căreia cadrajele sunt o idee centrală organizatoare, care oferă sens evenimentelor prezentate (Gamson și Modigliani, 1987, p. 143). Astfel de definiții sunt însă mai degrabă metaforice și greu de operaționalizat, neputând servi pentru a delimita elemente cuantificabile. Al doilea tip de definiții

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
framing ("încadrare"), bazate pe ideea că efectele informației din mass-media depind de predispoziții, scheme interpretative și alte caracteristici ale publicului care le procesează (Scheufele și Tewksbury, 2007, pp. 10-11). Este important să distingem încă de la început între două tipuri de cadraje: cadrajele prezente în media (engl. media frames) și cadrajele din mintea indivizilor (engl. frames in thought). Acest ultim tip de cadraj este în general numit schemă cognitivă (engl. schema), pentru a fi evitată confuzia dintre ele și cadrajele din media

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
încadrare"), bazate pe ideea că efectele informației din mass-media depind de predispoziții, scheme interpretative și alte caracteristici ale publicului care le procesează (Scheufele și Tewksbury, 2007, pp. 10-11). Este important să distingem încă de la început între două tipuri de cadraje: cadrajele prezente în media (engl. media frames) și cadrajele din mintea indivizilor (engl. frames in thought). Acest ultim tip de cadraj este în general numit schemă cognitivă (engl. schema), pentru a fi evitată confuzia dintre ele și cadrajele din media (Druckman

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
mass-media depind de predispoziții, scheme interpretative și alte caracteristici ale publicului care le procesează (Scheufele și Tewksbury, 2007, pp. 10-11). Este important să distingem încă de la început între două tipuri de cadraje: cadrajele prezente în media (engl. media frames) și cadrajele din mintea indivizilor (engl. frames in thought). Acest ultim tip de cadraj este în general numit schemă cognitivă (engl. schema), pentru a fi evitată confuzia dintre ele și cadrajele din media (Druckman, 2001). Pentru înțelegerea încadrării este esențială diferențierea acesteia

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
le procesează (Scheufele și Tewksbury, 2007, pp. 10-11). Este important să distingem încă de la început între două tipuri de cadraje: cadrajele prezente în media (engl. media frames) și cadrajele din mintea indivizilor (engl. frames in thought). Acest ultim tip de cadraj este în general numit schemă cognitivă (engl. schema), pentru a fi evitată confuzia dintre ele și cadrajele din media (Druckman, 2001). Pentru înțelegerea încadrării este esențială diferențierea acesteia de agenda setting și priming, acesta din urmă fiind înțeles ca o

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
tipuri de cadraje: cadrajele prezente în media (engl. media frames) și cadrajele din mintea indivizilor (engl. frames in thought). Acest ultim tip de cadraj este în general numit schemă cognitivă (engl. schema), pentru a fi evitată confuzia dintre ele și cadrajele din media (Druckman, 2001). Pentru înțelegerea încadrării este esențială diferențierea acesteia de agenda setting și priming, acesta din urmă fiind înțeles ca o consecință a agenda setting asupra opiniei publice (Weaver et al., 2004, p. 257). Mulți autori au adus

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
informațiilor primite (Scheufele, 2000). Price și Tewksbury (1997), de asemenea, subliniază această diferență, argumentând că teoria agenda setting accentuează procesul de gatekeeping, de filtrare a informației, și minimizează felul în care este folosită această informație pentru a face evaluări politice. Cadrajele nu se limitează însă la selectarea informației care urmează să fie prezentată în cadrul știrilor, ci accentuează modul în care aceasta este decupată și "împachetată" în cadrul știrilor. Pentru Price și Tewksbury, stabilirea agendei (agenda setting) și activarea (priming) sunt radical diferite

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
la fel de improbabil ca un construct inaccesibil, dificil de activat, să fie aplicat (Price și Tewksbury, 1997). Dincolo de distincțiile dintre concepte, sunt importante și distincțiile din interiorul aceluiași concept. Claes de Vreese (2005), spre exemplu, subliniază importanța stabilirii unei tipologii a cadrajelor pentru a înțelege când, de ce și cum acționează acestea. Autorul olandez recomandă o tipologie generală care să rezume abordările anterioare și care să țină cont atât de natura, cât și de conținutul cadrajelor. Cercetările din domeniu (e.g. (Semetko și Valkenburg

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
exemplu, subliniază importanța stabilirii unei tipologii a cadrajelor pentru a înțelege când, de ce și cum acționează acestea. Autorul olandez recomandă o tipologie generală care să rezume abordările anterioare și care să țină cont atât de natura, cât și de conținutul cadrajelor. Cercetările din domeniu (e.g. (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005) propun o operaționalizare ce distinge între cadrajele specifice unui subiect (engl. issue-specific frames) și cadraje generice (engl. generic frames). Cadrajele specifice sunt foarte bine circumscrise, aplicându-se numai anumitor

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
olandez recomandă o tipologie generală care să rezume abordările anterioare și care să țină cont atât de natura, cât și de conținutul cadrajelor. Cercetările din domeniu (e.g. (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005) propun o operaționalizare ce distinge între cadrajele specifice unui subiect (engl. issue-specific frames) și cadraje generice (engl. generic frames). Cadrajele specifice sunt foarte bine circumscrise, aplicându-se numai anumitor subiecte și evenimente. Acestea sunt greu de extrapolat, comparat și folosit ca dovezi empirice în studiul cadrajelor. La

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
abordările anterioare și care să țină cont atât de natura, cât și de conținutul cadrajelor. Cercetările din domeniu (e.g. (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005) propun o operaționalizare ce distinge între cadrajele specifice unui subiect (engl. issue-specific frames) și cadraje generice (engl. generic frames). Cadrajele specifice sunt foarte bine circumscrise, aplicându-se numai anumitor subiecte și evenimente. Acestea sunt greu de extrapolat, comparat și folosit ca dovezi empirice în studiul cadrajelor. La antipod, cadrajele generice depășesc barierele tematice și se

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
țină cont atât de natura, cât și de conținutul cadrajelor. Cercetările din domeniu (e.g. (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005) propun o operaționalizare ce distinge între cadrajele specifice unui subiect (engl. issue-specific frames) și cadraje generice (engl. generic frames). Cadrajele specifice sunt foarte bine circumscrise, aplicându-se numai anumitor subiecte și evenimente. Acestea sunt greu de extrapolat, comparat și folosit ca dovezi empirice în studiul cadrajelor. La antipod, cadrajele generice depășesc barierele tematice și se aplică mai multor subiecte, unele

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
între cadrajele specifice unui subiect (engl. issue-specific frames) și cadraje generice (engl. generic frames). Cadrajele specifice sunt foarte bine circumscrise, aplicându-se numai anumitor subiecte și evenimente. Acestea sunt greu de extrapolat, comparat și folosit ca dovezi empirice în studiul cadrajelor. La antipod, cadrajele generice depășesc barierele tematice și se aplică mai multor subiecte, unele variind în timp și provenind din contexte culturale diferite. În funcție de subiect, acestea din urmă se împart în: cadraje specifice, axate în mod deosebit pe anumite teme

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
unui subiect (engl. issue-specific frames) și cadraje generice (engl. generic frames). Cadrajele specifice sunt foarte bine circumscrise, aplicându-se numai anumitor subiecte și evenimente. Acestea sunt greu de extrapolat, comparat și folosit ca dovezi empirice în studiul cadrajelor. La antipod, cadrajele generice depășesc barierele tematice și se aplică mai multor subiecte, unele variind în timp și provenind din contexte culturale diferite. În funcție de subiect, acestea din urmă se împart în: cadraje specifice, axate în mod deosebit pe anumite teme sau subiecte și

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
comparat și folosit ca dovezi empirice în studiul cadrajelor. La antipod, cadrajele generice depășesc barierele tematice și se aplică mai multor subiecte, unele variind în timp și provenind din contexte culturale diferite. În funcție de subiect, acestea din urmă se împart în: cadraje specifice, axate în mod deosebit pe anumite teme sau subiecte și cadraje generice, inerente structural practicii jurnalistice norme, convenții, seturi de reguli etc. (de Vreese, 2005, pp. 54-55). Mai mulți autori, preocupați de măsurarea efectelor cadrajelor din media, au propus

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
generice depășesc barierele tematice și se aplică mai multor subiecte, unele variind în timp și provenind din contexte culturale diferite. În funcție de subiect, acestea din urmă se împart în: cadraje specifice, axate în mod deosebit pe anumite teme sau subiecte și cadraje generice, inerente structural practicii jurnalistice norme, convenții, seturi de reguli etc. (de Vreese, 2005, pp. 54-55). Mai mulți autori, preocupați de măsurarea efectelor cadrajelor din media, au propus și modalități de identificare a cadrajelor. Principalele două direcții, curente în studiile

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
urmă se împart în: cadraje specifice, axate în mod deosebit pe anumite teme sau subiecte și cadraje generice, inerente structural practicii jurnalistice norme, convenții, seturi de reguli etc. (de Vreese, 2005, pp. 54-55). Mai mulți autori, preocupați de măsurarea efectelor cadrajelor din media, au propus și modalități de identificare a cadrajelor. Principalele două direcții, curente în studiile de specialitate, sunt abordarea deductivă și abordarea inductivă. În cazul abordării inductive, nu se pornește de la șabloane prestabilite, textul fiind analizat pentru a descoperi

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]