23,632 matches
-
de literatură română o acorda acelorași studenți."2 Fraza ultimă are un accent autocritic, prin care omul matur își recuză ironiile juvenile la adresa lingviștilor care încercaseră cîndva să-l "capteze". O pagină plină de căldură, inspirată de răsfoirea unor vechi caiete de curs, este cea închinată lui Paul Cornea: "Filele sînt îngălbenite, cerneala decolorată, ortografia vetustă. Aveam pe atunci douăzeci de ani; profesorul - douăzeci și opt. Distanța părea imensă. Presanța lui Paul Cornea, degajat, zîmbitor și plin de amenitate, nu avea să fie
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
cu sinceritate și înregistrate cu încredere. Ceva din rezonanța lor frînge atmosfera întunecată a epocii sau îi redă complexitatea veritabilă, pe care uneori sîntem înclinați s-o uităm. ș...ț La colocviul din ianuarie, profesorul a dorit să ne vadă caietele. Mă simțeam stingherit din două motive. Primul era acela că notasem unele ipoteze ale cursului sub o formă cam frivolă: ŤP. C. vrea să creadă...ť, ŤP. C. "bănuiește"...ť etc. Al doilea motiv: pe pagina de gardă a caietului
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
caietele. Mă simțeam stingherit din două motive. Primul era acela că notasem unele ipoteze ale cursului sub o formă cam frivolă: ŤP. C. vrea să creadă...ť, ŤP. C. "bănuiește"...ť etc. Al doilea motiv: pe pagina de gardă a caietului nr. 1 figura deviza mea de atunci, ŤTout casse, tout passe, tout lasseť, în totală discordanță cu spiritul vremii și cu calitatea de membru UTM. Mă legănam în speranța că profesorul nu va observa. Eroare! A observat. Pentru însemnările Ťireverențioaseť
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
spiritul critic, iar deviza de pe prima pagină i-a atras o clătinare din cap și un vag surîs ironic, sancționînd mai mult lipsa mea de gust decît ieșirea din canoane. Filele sînt îngălbenite, cerneala decolorată... în faptul că, pînă astăzi, caietele s-au păstrat întrezăresc o dovadă a afecțiunii pentru profesor. Nu cred că mulți dintre foștii săi elevi o pot produce sub aceeași formă." 3 O mărturie concisă, dar încercînd să rețină esențialul, este cea despre Zoe Dumitrescu-Bușulenga: "La catedră
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
deținute de nepotul acestuia, Andrei Voiculescu, încalcă legea și se penalizează. Cerîndu-mi scuze pentru că repet lucruri scrise în Notele asupra edițiilor din 1999 și 2004, reamintesc eventualilor cititori că ultima voință a scriitorului este cu siguranță cea din ultimul manuscris, "Caietul negru", pentru Sonetul (84), iar pentru Colind pentru vînătorii de munte aceea din "Revista Fundațiilor Regale", unde textul a fost tipărit sub supravegherea autorului, fără ca acesta să mai revină vreodată asupra lui. încredințarea lui George Corbu că un editor ar
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
religioase. Așa cum se arată în Notele asupra celor două ediții, cea din 1999 a fost alcătuită alegînd varianta cea mai credibilă din toate cele accesibile pînă la acea dată, iar cea din 2004 a fost alcătuită după ce am putut folosi "Caietul negru", pe care aproape nu mai speram să-l pot vedea vreodată. Ultimul manuscris al lui Voiculescu, în fotocopie, a fost recuperat în anul 2003, după 35 de ani de eforturi, de Andrei Voiculescu, din arivele S.R.I. Epopeea sustragerii "Caietului
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
Caietul negru", pe care aproape nu mai speram să-l pot vedea vreodată. Ultimul manuscris al lui Voiculescu, în fotocopie, a fost recuperat în anul 2003, după 35 de ani de eforturi, de Andrei Voiculescu, din arivele S.R.I. Epopeea sustragerii "Caietului negru", al cărui original nu este nici astăzi accesibil, este relatată pe larg în vol. III al Operei literare a lui V. Voiculescu, Ed. Cartex, 2004. "Caietul negru" conține texte modificate și reorganizate față de toate formele de lucru cunoscute și
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
35 de ani de eforturi, de Andrei Voiculescu, din arivele S.R.I. Epopeea sustragerii "Caietului negru", al cărui original nu este nici astăzi accesibil, este relatată pe larg în vol. III al Operei literare a lui V. Voiculescu, Ed. Cartex, 2004. "Caietul negru" conține texte modificate și reorganizate față de toate formele de lucru cunoscute și publicate pînă la recuperarea lui. îi mulțumesc lui George Corbu pentru că mi-a oferit prilejul să le reamintesc cititorilor acest lucru, consemnat atît în ediția din 1999
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
scuzat cum a putut și m-a... mituit: m-a întrebat ce album să-mi trimită de Crăciun. Nu voiam nici un album, eu voiam să-mi public interviul, dar, înduioșată de panica lui, am acceptat o amînare și o carte: Caietele lui Cioran, tocmai apărute. În primăvara acestui an, cînd mi-am pregătit volumul de interviuri, i l-am trimis din nou, iar el mi-a indicat, la telefon, foarte jenat, ce anume trebuie să tai... și m-a rugat să
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
nici un cuvânt cu soția. Fără să se uite măcar la ea, cotrobăi în debara, își luă cleștele și o șurubelniță mare și curăță rama de bucățile de sticlă rămase. Apoi măsură și notă cifrele pe o bucată de hârtie, întrucât "caietul de serviciu", caietul unde obișnuia să însemne diferitele probleme casnice, parcă-l înghițise pământul. înainte de a pleca să cumpere un geam nou, mai mătură pe jos și adună cioburile de lângă fereastră. Pentru nevastă-sa nu cheltui nici nici măcar o privire
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
soția. Fără să se uite măcar la ea, cotrobăi în debara, își luă cleștele și o șurubelniță mare și curăță rama de bucățile de sticlă rămase. Apoi măsură și notă cifrele pe o bucată de hârtie, întrucât "caietul de serviciu", caietul unde obișnuia să însemne diferitele probleme casnice, parcă-l înghițise pământul. înainte de a pleca să cumpere un geam nou, mai mătură pe jos și adună cioburile de lângă fereastră. Pentru nevastă-sa nu cheltui nici nici măcar o privire. - Vezi să nu
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
lui Creangă. Ce-i dăduse prin cap mehenghiului de Huci? Să-și facă tezele de acasă: una - despre Carpații Orientali; cealaltă - despre Carpații Meridionali. Profesorul, în timpul lucrării scrise, trecea de la o bancă la alta și-și punea apostila pe fiecare caiet. Urma ca Huci să-i imite semnătura pe una din tezele prefabricate, respectiv pe aceea corespunzătoare subiectului. Dar pentru asta avea nevoie de un creion roșu de exact aceeași nuanță cu creionul profesoral. De aceea venise la mine: știa că
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
s-a și preschimbat. Punctul oficial de cotitură îl marchează, în 1948, reforma învățămîntului. Numerotarea anilor de studiu fiind schimbată după modelul sovietic, Cazimir trece dintr-a V-a într-a IX-a. Iată-l scriind, sub noile îndrumări, în caietul de lucrări la limba română (1948-1949): Se știe că literatura, ca formă suprastructurală, nu este altceva decît reflexul structurii social-economice. Cunoscînd acest lucru și aspectul societății din secolul al XVII-lea, cu clasele în care era împărțită, ne putem da
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
ca un soare Și nu mai zace-n praful pe cronici așternut. Cei ce clădesc prezentul aflat-au în trecut Un far drept călăuză spre țărmuri viitoare! La Piatra Neamț ființa un cerc literar, care a editat, începînd din 1947, cîteva Caiete de poezie: nr. 1 " Reconstrucția în versuri; nr. 2 " Revoluția în versuri; nr. 3 " Orașul; nr. 4 " 1848. "Inițiativa grupului de la Piatra Neamț " scrie Contemporanul (nr. 74, 1948) " e mai mult decît lăudabilă. Ea dovedește că, pornind de la o concepție sănătoasă
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
Leningrad), rod al experienței de viață (cei șase ani în care a urmat cursurile universitare în orașul de pe Neva), dar și al unui stagiu de documentare, de două luni, din vara anului 1970, în care a umplut cu însemnări douăsprezece caiete studențești. Peste ani, în condițiile deplinei libertăți a scrisului, cu noi informații acumulate despre subiect, bântuit de aparițiile nocturne ale orașului și îmbiat, fără doar și poate, și de aniversarea tricentenarului orașului din primăvara anului trecut, Ion Ianoși s-a
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
de scrumul ce-l topește-ncet când copii: "De pe perete te privea fie un Christ îngândurat, fie o odaliscă somnoroasă sau o ducesă cu obrajii roșii și cu o înaltă coafură rococo"? Desideriu care transcrise "cu cerneală vișinie într-un caiet îmbrăcat în mătase neagră versuri". "Casa asemeni unei ființe (s.n.) inconștiente și oarbe..." Mărirea și decăderea "mătușei Valeria, a unchiului Rubin și-a spațiului" lor! Amănuntul formidabil, cehovian, al strângerii cioburilor pozei sparte de ofițerul beat în chipiu! O, ce
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
să închege o conversație. Băiatul nu mergea la grădiniță și nici nu rîvnea să meargă. Cuvîntul suna confuz și suspect: ca o posibilă îngrădire a libertății. Un fost carnet de rețete al tatălui, cu adresa cabinetului medical din Iași, devine caiet de desene al lui Cazimir, care le și datează începînd cu 7 februarie 1939: mori de vînt, măgari, brazi de Crăciun, cai și călăreți (motiv predilect), cîini, trăsuri, Turnul Eiffel, rațe, pui de găină, pomi, castele ș.a.m.d. Un
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
ca fiece pară pe care, c-o grijă infinită, domnul director, o desprinde fericit de pe crenguța ei. El va muri... „Să caute ea în dulapul unde îmi țin lucrurile de școală, trebuie să fie acolo niște hîrtie albastră de îmbrăcat caietele”. Și iar mi se umple sufletul de-o lacrimă mare, limpede, tremurătoare, lacrimă pe care-aș luat-o-n mîini și-aș purta-o ca pe însăși copilăria mea-n brațe, în lumina unei după amiezi nesfîrșite. „...și prin începutul
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
suplă a potențialului originar de sensibilitate, că-i este îngăduit să păstreze intacte antenele receptivității, inclusiv zestrea de ingenuitate, în pofida adversităților ivite. Încă la 26 decembrie 1928, lua măsuri preventive ca să nu risipească nimic din experiențele precoce acumulate: „Închin acest caiet sufletului meu de acum și mai cu seamă celuilalt, al copilăriei. Aci îmi voi scrie toate bucățile în proză și versuri pe cari le-am scris până acum și pe cele viitoare“. Sunt copiate, catalogate și salvate de la uitare versuri
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
determinant a intervenit prompt, întrucât poeta s-a decis să revină în următorul număr din „Azi“ cu un bogat ciclu (absorbit, aproape intact, în structura Țării fetelor). Misterul ridicatei productivități lirice, declanșate aparent spontan în 1932, își află dezlegare în caietele manuscris, doldora de încercări într-un stadiu avansat de finalizare. Erau atât de numeroase, încât în mintea poetei încolțise conturul unui eventual volum, plănuit a se chema Zăbale rupte. A mers până la alcătuirea sumarului, un ansamblu de 26 de componente
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
lipsit de personalitate), planificarea operațiilor și a lucrărilor urmând a fi executate cu elevii, planificarea instruirii practice în școală și gospodăriile agricole de stat, apoi registrul de activitate extrașcolară și metodică (sau „condica de basne” intrată astfel în folclorul dascălilor), caietul de asistențe la ore al „adjunctului”, planul consiliilor profesorale, planul bibliotecii (păstorită de o ființă blondă - excesiv -, fanată și ignară, planul atelierului de lăcătușerie în care mirosea îngrozitor a motorină, al comisiei de protecția muncii, al achiziționării de material didactic
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
Angela Marinescu și Cornel Regman discută despre literatura nouă - și despre volumul lui Grigore Șoitu pe care îl comentăm aici - inversînd rolurile: Angela Marinescu întreabă și Cornel Regman își definește opțiunile estetice. E reprodus și comentat un fragment dintr-un caiet de versuri din secolul XIX (evident, autentic) etc. Addenda amestecă, pe lîngă fragmente (pseudo-)critice, și definiții stranii pentru cuvinte neobișnuite: "birlic - bancnotă de 1 dolar american", "intitluit - ascuns în titlu", "revlon - puțin gudron", "tăticăreală - combinație reușită între tată și
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
acei ani perimetrul vieții mele bucureștene era același oriunde m-aș fi aflat. Purtam în mine visuri, închipuiri și imaginări ale unor întîmplări create de izolarea mea constrînsă, care nu se încheiase în cei 2-3 ani de căsnicie. Într-un caiet al meu în care de mulți ani începusem să-mi consemnez visurile, fantezia mea clădise posibilități inimaginabile care erau însoțitoarele mele oriunde m-aș fi aflat. În ambiantul confortabil al proaspetei mele căsnicii mă mișcam ca într-un joc de-
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
care nu aveam relații. Aveam timp imens de mult pentru a trăi cu toate personajele care mobilau la vremea aceea perimetrul creativ al scriitorilor. Orice nouă apariție a vreunei cărți însemna pentru mine o experiență pe care n-o făcusem. Caietul meu se umplea cu realizări născocite de o fantezie lipsită de o experiență reală. Imaginam drame, întîmplări, suferințe sentimentale, eșecuri inspirate mai ales de lecturi, de experiențele senzaționale ale altora. Mi se părea că toți scriitorii din lumea asta mi-
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
o avea, purtînd cu mine balastul unei nostalgii a ceva ce nu se putea împlini niciodată. Mărturiseam tot ce mă preocupa în imens de multe pagini scrise cu febrilitate juvenilă, în așteptarea unei întîmplări, care de fapt era o utopie. Caietul meu se îmbogățise cu timpul cu alte scenarii pe care imaginația mea le crea de data asta alimentată de o contribuție mai laborioasă dar tot atît de inutilă în ceea ce privește realizarea unui vis. Pe firmamentul bogat în apariții literare, tocmai apăruse
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]