252 matches
-
Repere bibliografice: Mădălina Mureșan, Aventuri textuale, CNP, 1992, 18; Ioan Milea, Viața întru text, ST, 1992, 5-6; Al. Cistelecan, Scriitura lejeră, LCF, 1992, 35; Ion Vlad, Despre estetica fragmentului, TR, 1992, 40; Al. Th. Ionescu, Mihai Dragolea, „În exercițiul ficțiunii”, „Calende”, 1993, 1; Al. Cistelecan, Mihai Dragolea, ECH, 1994, 1-3; Simuț, Critica, 190-195; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale romanului, Târgoviște, 1998, 115-120; Radu Săplăcan, Făptura epică sau Cei doi Dragolea, CL, 2000, 2; Dana Gheorghe, Mihai Dragolea, „Călătorie spre muchia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
frecvente pe cât se pretinde prin mediatizarea lor și prin statisticile oficiale". Problema unei asemenea analize este că face din clasele populare și din cadrele didactice jucăriile pasive ale unor forțe care le depășesc total. Și, mai ales, că trimit la calendele revoluționare speranța că oprimarea cotidiană pe care o suferă victimele adică în primul rând copiii din clasele populare va înceta. Acest lucru este inacceptabil din punct de vedere moral și sinucigaș din punct de vedere politic. Trebuie oare să înecăm
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lui Saturn, ca zeitate a rodniciei pământului și de Juvenaliile, sărbătoarea tinerilor sau copiilor. Ianus, cel cu două fețe, una spre trecut și alta spre viitor, unul din cei mai vechi zei romani, moștenit de la etrusci, era venerat cu ocazia calendelor ianuarii care celebrau noul an agrar, timp în care se făceau urări de sănătate și belșug, se prevestea viitorul, se practica aratul și semănatul simbolic.41 Primele 12 zile ale lui ianuarie erau prevestitoare pentru întregul an, fiecare zi identificându
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din lunile anului. În mijlocul acestui ciclu tradițional roman a apărut o sărbătoare de influență asiatică, închinată zeului Mithra, zeul soarelui, Dies Natalis Solis Invicti, adusă de legionarii romani, în sec. III, e. n., sub împăratul Aurelian, și sărbătorită între Saturnalii și Calende.42 Sărbătorile romane, închinate sufletelor morților despre care se credea că revin pe pământ sub formă de lari și manes, erau Larentalia și Compitalia. Sărbătorile de primăvară importante erau Rosalia sau Rosaria, ținută între 24 și 26 mai, ca sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de astrul solar. Cultul solar cel mai răspândit, care pune început unui nou ciclu calendaristic, este Sărbătoarea Crăciunului. Imaginea mitică, de semizeu, a bătrânului Crăciun, amintind de Zeul Soare, Mithra, și sărbătorit în perioada în care se celebrau Saturnaliile și Calendele romane, ilustrează o făptură sacră care simbolizează "timpul creator", ceea ce romanii numeau tempus factum. În mitologia geto-dacă, această făptură mitică a fost reprezentată printr-un strămoș care simboliza echilibrul lumii într-un timp inițiatic, al facerilor și desfacerilor, în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cele mai uzuale expresii de acest fel: a priori (lat., „din cele precedente”, „din ceea ce este mai dinainte”); ab ovo (lat., „de la ou”, adică de la naștere, de la Început); Acta, non verba (lat., „Fapte, nu vorbe”); ad calendas graecas (lat., „la calendele grecești”); ad litteram (lat., „literă cu literă”, „cuvânt cu cuvânt”); ad usum Delphini (lat., „pentru folosul Delfinului” - nume dat moștenitorului tronului Franței); ad-hoc (lat., „pentru aceasta”, „creat pentru un anume scop”); advocatus diaboli (lat., „avocatul diavolului” - un fel de procuror
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lui I. L. Caragiale”, RITL, 1995, 1; Cornea, Semnele, 160-168; Dicț. scriit. rom, I, 386-388; Alexandru George, Caragiale, București, 1997, 144-150; Micu, Scurtă ist., IV, 199; Petraș, Panorama, 155; Popa, Ist. lit., II, 829-830; Al. Th. Ionescu, Lumea operei lui Caragiale, „Calende”, 2002, 1; Ștefan Badea, Harta ținutului Caragiale, RL, 2003, 38. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Călinescu, Elegii, reverii, întâmplări, CRC, 1987, 23; Nichita Danilov, Despre întoarcerea berzelor sau Despre poemul de aur, CRC, 1990, 39; Coșovei, Pornind, 97-101; George Vulturescu, Aurel Dumitrașcu, „Mesagerul”, PSS, 1992, 12; Țeposu, Istoria, 102-103; Mircea Bârsilă, „Mesagerul” lui Aurel Dumitrașcu, „Calende”, 1993, 2; Dicț. scriit. rom., II, 167-169; Carletta-Elena Brebu, „Mesagerul”, ATN, 2000, 2; Cistelecan, Top ten, 43-46; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 430-432; Grigurcu, Poezie, I, 446-451; Rotaru, O ist., V, 503-504; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
20. Între 1975 și 1978 a fost lector de limba română în Finlanda, la universitățile din Turku și Helsinki. A debutat în 1963, la „Gazeta literară”. Colaborează sporadic la „Argeș”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, iar după 1989 la „Calende” și „Dreptatea”. În 1992 fondează, împreună cu un grup de profesori de liceu, editura și revista „Cuget, simțire și credință”, destinată prioritar școlii. După 1990 devine cadru didactic la Universitatea din Pitești și funcționar superior în Ministerul Educației și Învățământului. Nesomnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
în colaborare cu Ioan Radu Văcărescu). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei debuturi, RL, 1982, 15; Laurențiu Ulici, O despărțire estetică, RL, 1982, 29; Daniel Dimitriu, „Seară adolescentină”, CL, 1982, 8; Coșovei, Pornind, 94-97; Nicolae Oprea, „Secolul sfârșește într-o duminică”, „Calende”, 1991, 10; Ioan Holban, Cum se poate muri și învia într-un poem, CRC, 1992, 6; Romanița Constantinescu, Crepuscul duminical, RL, 1992, 33; Țeposu, Istoria, 104; Ioana Pârvulescu, Poezia cu ispite și regrete, RL, 1994, 34; Milea, Sub semnul, 149-151
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
redactor-șef. A debutat cu poezie în ziarul „Crișana” din Oradea (1967). În timpul studenției colaborează la „Echinox”, fiind aici și redactor și semnând cu pseudonimul sub care se va face cunoscut ulterior. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Vatra”, „Euphorion”, „Calende”, „Apostrof”, „Poesis”, „Unu” (Oradea), unde susține rubrica de eseuri „Acolade subiective”. În 1974, la Oradea, în cadrul Festivalului Național de literatură studențească, este distins cu Premiul pentru poezie. Primul volum de versuri, Intermundii, îi apare în 1975. Pentru volumul Trandafirul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
Virgil Podoabă, „A cincea esență”, F, 1989, 10; I. Negoițescu, „Trandafirul și clepsidra”, T, 1990, 3; George Popescu, Lirismul între două extaze, R, 1990, 4; Octavian Soviany, Kaspar Hauser la curțile lui Dracula, APF, 1991, 12; Nicolae Oprea, Timpul crizei, „Calende”, 1992, 1; Diana Adamek, Cămașa albastră de alcool, TR, 1992, 10; Viorel Mureșan, „Atotsfârșitul”, PSS, 1996, 4-5; Al. Florin Țene, Implozia, „Zburătorul”, 1996, 4-10; Diana Adamek, Masca de mercur, TR, 1996, 48; C. Regman, Poetul apoftegmelor-imagini, JL, 1996, 33-38; Pop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
Biserică. 6. De agni paschalis victima (Despre jertfa mielului pascal) este o scrisoare atribuită de Ghenadie al Marsiliei Sfântului Niceta. Lucrarea încearcă să motiveze data serbării Paștilor, propunând ca acestea să nu se prăznuiască înainte de ziua a XI-a a calendelor lui aprilie (22 martie) și nici după ziua a XI-a a calendelor lui mai (21 aprilie). În ultimul pătrar al secolului al IV-lea, data Paștilor a preocupat îndeaproape pe creștini. Chiar și Sfântul Ambrozie, ocupându-se de data
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
atribuită de Ghenadie al Marsiliei Sfântului Niceta. Lucrarea încearcă să motiveze data serbării Paștilor, propunând ca acestea să nu se prăznuiască înainte de ziua a XI-a a calendelor lui aprilie (22 martie) și nici după ziua a XI-a a calendelor lui mai (21 aprilie). În ultimul pătrar al secolului al IV-lea, data Paștilor a preocupat îndeaproape pe creștini. Chiar și Sfântul Ambrozie, ocupându-se de data Paștilor, propunea același interval pentru serbarea acestora (în anul 387). Unele asemănări de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de 19 ani; Despre ciclul lunar; Despre ziua a XIV-a în luna martie; Despre bisectă; Despre luna pascală în martie; Despre ziua sărbătoririi de Paști în Săptămâna Sfântă; Despre luna celor mai apropiate Paști; Dacă vrei să știi ziua calendelor lui ianuarie în fiecare an, ce sărbătoare este; Despre luna calendelor lui ianuarie; În ce lună cade ziua a XIV-a pascală în primul an al ciclului de 19 ani; Despre ziua echinocțiului și a solstițiului; Despre calcularea anului bisect
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în luna martie; Despre bisectă; Despre luna pascală în martie; Despre ziua sărbătoririi de Paști în Săptămâna Sfântă; Despre luna celor mai apropiate Paști; Dacă vrei să știi ziua calendelor lui ianuarie în fiecare an, ce sărbătoare este; Despre luna calendelor lui ianuarie; În ce lună cade ziua a XIV-a pascală în primul an al ciclului de 19 ani; Despre ziua echinocțiului și a solstițiului; Despre calcularea anului bisect. După cum se poate observa, lucrarea redă argumente, cunoștințe considerate sigure, invocate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spune că mint. El spune că adevăr este numai ceea ce spune el, că n-are ce să spună „acestei anchete” și spune „veți cunoaște punctul meu de vedere la proces”. El se pregătește pentru proces. Nu putem să stăm până la calendele grecești cu această bandă din cauză că Pătrășcanu are această atitudine. Tovarășii de la Interne propun ca să aibă loc o convorbire între Drăghici și unul din membrii Biroului Politic în legătură cu unele lucruri. Propun pe tov. C. Pârvulescu. Să încerce a-l determina să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
apoi la Videle, neregulat, între 1990 și 2003, inițial cu subtitlul „Pagini literare teleormănene”, schimbat de la numărul 12-13/1994 în „Cultură, arte, idei”. În numărul 2-3/1990 se menționează că este editată de revista „Argeș”, iar de la numărul următor, de „Calende”. Tot acum este anunțat ca realizator Ștefan Marinescu Vida, președinte al Societății de Litere și Arte Placebo, pentru ca la numărul 5 să fie anunțat colegiul de redacție: Stelian Ceampuru, Valentin Dobrescu, Anghel Gâdea, Octavian Grigore, Florin Marincea-Crângeanu, Ștefan Marinescu Vida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
prin cuvinte, ci și prin fapte să-L slăvim pe Dumnezeu necontenit, împreună cu Hristos, Dumnezeul nostru, că Lui se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la calende, în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 22) „... Unul Născut Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii ... născut iar nu făcut ...” „Fiul lui Dumnezeu este născut mai înainte de întreaga creație, ca El să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
339-349; Monica Spiridon, Ce e nou în garderoba literaturii, R, 1997, 5-6; Ioan Adam, Jocuri în lumea numelor, ALA, 1997, 395; Alex. Ștefănescu, Mircea Horia Simioneascu, RL, 1998, 3; Ioan Stanomir, Nesfârșitele primejdii, LCF, 1998, 19; Mircea Bârsilă, Mitul parantezei, „Calende”, 1998, 6; Nicolae Oprea, „Fac consecvent politica scrierilor mele egotiste și inactuale” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Ioan Ștefan Ghilimescu, „Înseși nevăzutele fiind viață, nu știu ce firișor de energie sau formă închipuită ar putea rămâne în afara interesului literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
ALA, 1997, 395; Alex. Ștefănescu, Mircea Horia Simioneascu, RL, 1998, 3; Ioan Stanomir, Nesfârșitele primejdii, LCF, 1998, 19; Mircea Bârsilă, Mitul parantezei, „Calende”, 1998, 6; Nicolae Oprea, „Fac consecvent politica scrierilor mele egotiste și inactuale” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Ioan Ștefan Ghilimescu, „Înseși nevăzutele fiind viață, nu știu ce firișor de energie sau formă închipuită ar putea rămâne în afara interesului literaturii” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Glodeanu, Dimensiuni, 164-171; Cărtărescu, Postmodernismul, 160-162, 343-351, passim; Dicț. analitic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
consecvent politica scrierilor mele egotiste și inactuale” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Ioan Ștefan Ghilimescu, „Înseși nevăzutele fiind viață, nu știu ce firișor de energie sau formă închipuită ar putea rămâne în afara interesului literaturii” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Glodeanu, Dimensiuni, 164-171; Cărtărescu, Postmodernismul, 160-162, 343-351, passim; Dicț. analitic, II, 163-166, IV, 608-611; Gheorghe Glodeanu, Mircea Horia Simionescu sau Comedia literaturii, JL, 2000, 13-14; C. Rogozanu, Fals tratat de călătorie, RL, 2000, 43; Dimisianu, Lumea, 223-227; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Șaguna”. Din 1991 este redactor la revista „Euphorion”, iar din 2003 secretar al Asociației Scriitorilor din Sibiu. Debutează cu versuri în 1978 la „Luceafărul”, iar editorial cu volumul Exil în orașul imperial, apărut în 1992. Mai e prezent în „Vatra”, „Calende”, „Dacia literară”, „Discobolul”, „Astra”, „Tomis”, „Echinox”, „Steaua”, „Observator cultural”, „Transilvania” ș.a. A semnat și cu numele real sau cu pseudonimele Peter Quince și Cydonius. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1998), Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu (2002, 2003) ș. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
2002; Un sat numit România, Botoșani, 2003. Antologii: Antologia poeziei românești de la origini până azi, I-II, Pitești, 1998 (în colaborare cu Dumitru Chioaru). Repere bibliografice: Ion Cristofor, Citadinism și confesiune, TR, 1993, 11; Nicolae Oprea, „Exil în orașul imperial”, „Calende”, 1993, 3; Ștefan Melancu, Cartea de nisip, APF, 1993, 7-8; Alexandru Pintescu, Sub semnul lui Euphorion, PSS, 1993, 9; Mircea Ivănescu, Un pariu cu literatura contemporană, „Rondul de Sibiu”, 1994, 2 decembrie; George Bădărău, Un pelerin în orașul imperial, DL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, debutul propriu-zis având loc în 1974, la revista „Echinox”, al cărei redactor a și fost între 1974 și 1976. A mai colaborat la „Steaua”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Tomis”, „Astra”, „Argeș”, „Calende”, „Poesis”, „Contrapunct” ș.a. În 1990 a scos, împreună cu un grup de tineri scriitori din Cluj-Napoca, publicația „Graffiti”. Deși cronologic face parte din generația optzecistă, în momentul debutului P. nu îi împărtășea poetica. Cu excepția ciclului final, unde se întrezărea o viitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]