252 matches
-
Fetele culturii, nr.774 (1396), Azi, 9 ian. 1995; Lungu, Al - Un ,optzecist“ mântuit, în Argo, nr.10, 1994; Bonn; Muthu, Mircea - Poemnl despre cuvinte, în Tribună, nr.50(2135), 9-15 dec. 1994; Oprea, Nicolae - Un poet din Nord-Vest, în Calende, nr.8-9-10 (44-46), anul IV, 1994; Mihaiu, Virgil - Suflu poetic septentrional, în Steaua, anul XLIV, dec. nr.12, 1994; Dobrescu, Caius - Ineredibil dar adevărat, în Vatra, nr.3, 1995; Cistelecan, Al. - Revoltă fondului nostru necitadin, în Vatra, nr.3, 1995
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
au exprimat opiniile critice o mulțime de critici literari români contemporani. Debut absolut în poezie: revista "Argeș" nr. 10/1968. A colaborat la aproape toate revistele literare importante: Vatra, Familia, Convorbiri literare, Poezia, Hyperion, Poesis, Contemporanul, Arca, Dacia literară, Luceafărul, Calende, Echinox, Tribuna, Argeș, Litere, Reflex, Bucovina literară, Revista nouă, Banat, Ardealul literar și artistic, Provincia Corvina, Axioma, Spiritul critic, Pro saeculum, Antares, Porto Franco, Suplimentul literar al Scânteii tineretului, Universitas, Săgetătorul, Societatea literară, Criterii literare etc. În antologia de eseuri
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
Din 1983 este programator la Oficiul de Calcul Romtelecom Albă. Debutează publicistic în 1987 cu proza în revistă "Vatra". Debutul editorial are loc în volumuj colectiv Debut '86, sub pseudonimul literar Eugen Voina. Colaborează la revistele: "Vatra", "Tribuna", "Steaua", "Familia", "Calende". "Discobolul". După volumul de debut, a publicat următoarele volume de proza: Din nou despre dragoste (Ed. Dacia, 1991), în absența unui personaj secundar (Ed. Calende, 1993), Anotimp pentru doi (Ed. Arhipelag, 1996), Penultimul Don Juan (Ed. Generis, 1999), Trenul fără
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
colectiv Debut '86, sub pseudonimul literar Eugen Voina. Colaborează la revistele: "Vatra", "Tribuna", "Steaua", "Familia", "Calende". "Discobolul". După volumul de debut, a publicat următoarele volume de proza: Din nou despre dragoste (Ed. Dacia, 1991), în absența unui personaj secundar (Ed. Calende, 1993), Anotimp pentru doi (Ed. Arhipelag, 1996), Penultimul Don Juan (Ed. Generis, 1999), Trenul fără sfarsit (Ed. Generis, 2001), Iubita din vis (Ed. Paem, 2004), Misoginul îndrăgostit (Ed. Generis, 2004), Seducția continuă (Ed. Generis, 2005), Celelalte lumi (Ed. Generis, 2006
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
dragostea? ("România literară", nr. 10/1992); Nicoleta Ghinea - Varianta și în variante ("România literară", nr. 19/1993) și Arta imprevizibilului ("România literară", nr. 10/2000); Miron Beteg - Tentațiile povestirii clasice ("Familia", nr. 2/1994); AI. Th. Ionescu - Viața personajelor secundare ("Calende", nr. 2/1994); Virgil Podoaba, Mihai Sîn, Aurel Pantea ș.a. Referințe critice: "Sub pana scriitorului , aproape invariabil, femininul cade în corporalitate iar strategiile sale nu fac decît să certifice, se pare, faptul ca seducția este starea naturală a femeii. Deși
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
invidioase multe nume sonore ale prozei noastre de azi." (Virgil Podoaba, prezentare pe coperta IV a voi. Anotimp pentru doi, Ed, Arhipelag, 1996) Eugen Curta - "Din nou despre dragoste", Ed. Dacia, 1991 Eugen Curta - "În absența unui personaj secundar", Ed. Calende, 1993 Eugen Curta - "Anotimp pentru doi", Ed. Arhipelag, 1996 Eugen Curta - "Penultimul Don Juan", Ed. Generis, 1999 Eugen Curta - "Trenul fără sfarsit", Ed. Generis, 2001 Eugen Curta - "Iubita din vis", Ed. Paem, 2004 Eugen Curta - "Misoginul îndrăgostit", Ed. Generis, 2004
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
toamna, la culegerea recoltei). Pe de altă parte, un scop des întâlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele și de reîntâlnire cu cei plecați pe tărâmul celălalt. În acest sens, ele moștenesc funcțiunea sărbătorilor păgâne ale "Saturnaliilor", "Calendelor lui Ianuarie" și a "Dies natalia Solis Invicti". Peste timp, din semnificația inițială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări. Colindele se clasifică în general după sfera lor tematică. În practică, se deosebesc anumite
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
și emisiuni la Radio Cluj, TVR Cluj, NCN Cluj, Echinox, Cadran. Editorialist, în diverse perioade, la CD Radio, Monitorul de Cluj, Radio Cluj, Ziua de Cluj. Colaborări ocazionale la "Dilemă", "Contrapunct", "22", "România literară", "Steaua", "Vatra", "Tribuna", "Familia", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Ramuri", "Luceafărul" etc. Este prezent în:
Adrian Suciu () [Corola-website/Science/305728_a_307057]
-
natalis”): atât Liber Pontificalis cât și Martirologiul Roman menționează ziua de 30 mai și nu pe cea de 30 decembrie. Este foarte probabil că autorul-compilator al Liber Pontificalis, în copierea datei „depositio” a citit „III Kal.iun.” (=trei zile înainte de calendele - prima zi - a lunii iunie) ca fiind „III Kal. ian.” (=a treia zi înainte de începutul lui ianuarie). Cât privește bazilica, nu sunt date certe că ar fi fost cu-adevărat ctitorul acesteia. Este sigur este însă - cum afirmă Depositio - că
Papa Felix I () [Corola-website/Science/305389_a_306718]
-
Compozitorilor din România, o funcție bănoasa, dar care implică faptul că în cartea sa de muncă apăreau cuvintele: lucrător gestionar”. Din 1991, a fost, vreme de doi ani, director al Casei de Cultură din Curtea de Argeș. Alte slujbe: redactor la revista „Calende”, secretar literar al Teatrului „Al.Davila”. A obținut Doctoratul în Literatura, în anul 2000. În prezent este profesor universitar dr. la Facultatea de Litere a Universității Pitești, unde a sustinut încă din 1994 cursuri și seminarii. Mircea Bârsilă nu a
Mircea Bârsilă () [Corola-website/Science/314311_a_315640]
-
un hidroavion trimotor CANT, de transport; a fost cea mai mare formație de hidroavioane din toate timpurile, care ne-a vizitat țara. În 1931 face parte din comisia de recepție și omologare, în Italia, la Uzina S.I.A.I.din Sesto Calende, de pe malul lacului Maggiore, unde Statul Român comandase: 14 hidroavioane de recunoaștere S-62 Bis, 7 hidroavioane de bombardament și torpiloare SAVOIA S-55 și 6 hidroavioane pentru școală și antrenament Savoia S-56. În luna august, anul 1932, cu
Vladimir Stângaciu () [Corola-website/Science/318921_a_320250]
-
450 î.e.n. de către decemviri, care au implementat calendarul roman republican, utilizat până la 46 î.e.n. Zilele acestor calendare erau numărate înapoi (inclusiv) până la următoarea zi cu nume, astfel că 24 februarie era "ante diem sextum Kalendas Martias" („a șasea zi înainte de calendele lui martie”) adesea prescurtat a. d. VI Kal. Mart. Romanii numărau zilele cu includere, astfel că aceasta era de fapt a cincea zi dinainte de 1 martie în manieră modernă, cu excludere (neincluzând și ziua de început). În calendarul republican, luna intercalată
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
zile. Festivalurile religioase ce se țineau de regulă în ultimele cinci zile ale lui februarie erau mutate în ultimele cinci zile ale lui Intercalaris. Întrucât se adăugau efectiv doar 22 sau 23 de zile, și nu un ciclu lunar complet, calendele și idele calendarului roman republican nu au mai fost asociate fazelor lunii. Calendarul iulian, dezvoltat în anul 46 î.e.n. de Iulius Cezar, și intrat în vigoare în 45 î.e.n., a distribuit zece zile suplimentare printre zilele calendarului roman republican. Cezar
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
redactorul șef al revistei "Târgoviștea Literară" A debutat publicistic cu eseul "Poezia lui Mihail Celarianu" (1967) în suplimentul "Pentru literatură". Colaborează constant cu eseuri, cronici literare, articole de istorie literară, poezie la "Viața Românească, Ramuri, Astra, Luceafărul, Contemporanul-Ideea europeană, Argeș, Calende, Literatorul", Zburătorul, Contrapunct, Art Panorama, Jurnalul literar,Poesis, Nord literar, România. Kilometrul zero, Filocalia, Citadela, Lumina" (Vârșeț), "Manuscriptum, Litterae" (Canada), "Acolada, Ateneu, Cafeneaua literară", precum și la reviste și ziare dâmbovițene: "Longitudini", Litere", "Curier", "Târgoviștea", "Glasul cetății", "Dâmbovița", "Kindia", "Realitatea dâmbovițeană
Ștefan Ion Ghilimescu () [Corola-website/Science/317516_a_318845]
-
istoric, referindu-se la religiile din Orientul Antic, Egiptul Antic, Grecia Antică, Imperiul Român, Arabia preislamica, America precolumbiana și Europa precreștina. Obiceiuri păgâne din preajma solstițiului de iarnă (22 decembrie) precum ar fi sacrificarea porcilor, mersul cu capră și urările de Calende au fost păstrate și asimilate sau transformate de tradiția creștină.
Păgânism () [Corola-website/Science/319255_a_320584]
-
vechime, atunci când Paștele Ortodox nu coincidea cu cel Catolic, țăranii de credință Ortodoxă împrumutau caii de la țăranii de credință Catolică și invers. Atunci când cele două sărbători coincideau, caii se odihneau, si era Paștele Căilor. Mai are și sensul de "La calendele grecești" ("Ad calendas graecas" în limba latină). Expresia fusese atribuită de Suetoniu împăratului român Augustus. Acesta ar fi afirmat despre cei răi-platnici că își achită datoriile "ad calendas graecas" (la calendele grecești); referire ironică la faptul că grecii - spre deosebire de români
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
era Paștele Căilor. Mai are și sensul de "La calendele grecești" ("Ad calendas graecas" în limba latină). Expresia fusese atribuită de Suetoniu împăratului român Augustus. Acesta ar fi afirmat despre cei răi-platnici că își achită datoriile "ad calendas graecas" (la calendele grecești); referire ironică la faptul că grecii - spre deosebire de români - nu aveau prima zi a lunii din calendar (numită calendae), zi obișnuită de restituire a datoriilor. Calendele reprezintă o sărbătoare a românilor și nu apare la greci. Din acest motiv "calendele
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
ar fi afirmat despre cei răi-platnici că își achită datoriile "ad calendas graecas" (la calendele grecești); referire ironică la faptul că grecii - spre deosebire de români - nu aveau prima zi a lunii din calendar (numită calendae), zi obișnuită de restituire a datoriilor. Calendele reprezintă o sărbătoare a românilor și nu apare la greci. Din acest motiv "calendele grecești" reprezintă o sărbătoare care nu a avut loc și nu va avea loc vreodată.
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
calendele grecești); referire ironică la faptul că grecii - spre deosebire de români - nu aveau prima zi a lunii din calendar (numită calendae), zi obișnuită de restituire a datoriilor. Calendele reprezintă o sărbătoare a românilor și nu apare la greci. Din acest motiv "calendele grecești" reprezintă o sărbătoare care nu a avut loc și nu va avea loc vreodată.
Paștile cailor () [Corola-website/Science/315151_a_316480]
-
creeaza o stare, un "portret", un "peisaj interior", din doar câteva tuse, dar care mereu surprind, șochează printr-un ceva, ca-n această Speranța: "E/Dimineață/Cade de pe mine șolzi/ Somnul/și-n viața intru/ că într-un mormânt". Revista Calende nr 29 (86) /1999, Dumitru Augustin Doman. Premii: Premiul Festivalului Internațional din Sighetu-Marmației pentru cartea de poezii Adulter cu moartea (antologie), 2012 Premiul Saloanelor ,Liviu Rebreanu” Bistrița pentru românul ,Palimpsestul dimineții”, 2012. Premiul Radu Săplăcan pentru traducerea ,Poezii alese” de
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
serie de publicații, printre care se numără: "Luceafarul", "România literară", "Vatra", "Steaua", "CPSF Anticipația", "SLAST", "Jurnalul SF", "Jurnalul de București", "Convorbiri literare", "Literatorul", "Viața Românească", "Magazin", "Astra", "Supernova", "Helion", "Amurg sentimental", "String", "Contemporanul", "Dialog", "Cinema", "Art-Panorama", "Dependent SF", "Newsletter SF", "Calende", "Placebo", "Telegraful", "Tomis", "Știință și Tehnică", "Almanahul Anticipația". Mihail Grămescu a fost astras și de grafică, domeniu în care a debutat în 1969 și în care a activat până în 1972. Debutul editorial a avut loc abia în 1981 cu volumul
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
CIBINIENSES/ MDCCCXXVIII."". Traducerea aproximativă în limba română a inscripției este următoarea. ""Sibienii recunoscători au dorit să amintească trecătorilor printr-un modest monument că Ioan de Vecsey, comandantul suprem al gărzilor care și-a luat rămas bun de la acest oraș la calendele lui februarie 1828, pe când era tribun al legiunii a 31-a a mărit și a construit promenada publică în anul 1827, printr-o străduință demnă. 1828”".
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
editorial are loc în 1976, cu volumul de versuri "Sălaș în inima" (Ed. Eminescu). Colaborează cu poezie, proza și articole de opinie la revistele: România literară, "Luceafărul," "Ramuri," "Vatra", "Viața Românească", "Steaua", "Transilvania", "Orizont," "Familia", "Phoenix", "Apostrof", "Convorbiri literare", "Tribuna", "Calende", "Amfiteatru", "Indiană Review" (SUA)", The Poetry Miscellany" (SUA) și la alte publicații din străinătate în limbile maghiară, germană, greacă și franceză. Este autorul mai multor volume de poezie: Este autorul următoarelor volume de proza: Este tradus în chineză, engleză, maghiară
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
poezie, proza, reportaje, eseuri, la revistele de cultură: Orizont, Forum Studențesc, (Timișoara) Viața Studențeasca, Observator Cultural, (București), Echinox (Cluj), Mozaicul, Ramuri, Scrisul Românesc, Convorbiri Literare (Iași), Familia (Oradea), SpectActor (revista a teatrului Național din Craiova), Autograf, (Craiova), Argeș, Cafeneaua Literară , Calende (Pitești), Conta (Piatră Neamț), etc. De asemenea, a fost colaborator al unor revistelor de cultură în format electronic: Prăvălia culturală , Omniscop , Egophobia , Orizonturi Culturale Româno Italiene, ș.a. Deși a fost o prezență culturală activă în mediile timișorene între anii 1984-1989
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Patimi, care este situată în a paisprezecea zi a lunii Nisan a calendarului ebraic, adică în duminica după prima Lună plină care urmează echinocțiului vernal în emisfera boreală. În 325, Primul conciliu de la Niceea fixase în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului fusese discutată în Conciliul de la Trento, însă acesta a delegat papei găsirea soluției. Papa Grigore al
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]