543 matches
-
ce lega Hârșova de Babadag. Satul Doerani avea o așezare "din cele mai pitoresci și mai plăcute din Dobrogea"1147, fiind "înființat de către români prin 1860"1148. Comuna Topolog se învecina cu localitățile: Atmagea (N), Ciucurova și Slava Rusă (E), Calfa (S) și Urumbei spre vest. În urma alegerilor comunale din anul 1880 au fost desmnați consilieri comunali domnii: Matei Stan, Gheorghe Bucurenciu, Bucur Unguru, Ali Ceauș și Sadic Hagi Mehmet 1149. Cu același prilej au fost numiți mebmrii ai consiliului comunal
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și ruinelor de pe terenurile particulare și păstrării curățeniei pe străzile orașului. La ședința consiliului comunal din data de 9 februarie 1897, în cadrul căreia a fost adoptat acest regulament, au participat consilierii comunali: I. G. Popa, Petru Manole, V. Nedelcof, G. Calfa și P. Theodorof, precum și primarul orașului Cernavodă, domnul A. Rădulescu. Regulamentul, ce cuprindea 29 de articole, a fost avizat de către ministerul Lucrărilor Publice la 26 februarie 18971401. Primul articol al acestui regulament prevedea că "planurile de aliniere și modificare a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a numit în consiliul comunal pe domnii Abdul Megid și Ghepsi Abdulah. Primar al comunei Tatlageac a fost desemnat domnul Numan Bekir. În plasa Hârșova "s-au validat alegerile la următorele comune: Gârliciu, Groapa Ciobanului, Șiriu, Ghizdărești, Ostrov, Urumbei Topalu, Calfa Dăieni și Topolog"1457. În comuna Gârliciu au fost aleși consilieri comunali domnii: Gheorghe Grosu, Vasile Efrim, Toader Potlog, Ștefan Necula și Stan Știrbu 1458. Pentru completarea consiliului communal, Remus Opreanu, prefectul județului Constanța, i-a numit consilieri pe domnii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Culia Ioniță, Stancu Stanciu și Zaharia Paraschiv 1464. Pe lângă aceștia, prefectul județului Constanța i-a numit în consiliul comunal pe domnii Grigore Buzatu și Petre Mușat. Primar al comunei Topalu a fost numit domnul Vintilă Nicolai. Alegerile desfășurate în comuna Calfa au avut ca rezultat desemnsrea ca membrii ai consiliului comunal a domnilor: Iusein Bilal, Osman Apturaman, Ismail Ahmet, Abi Gafar și Maniși Mehmet 1465. Totodată, prefectul județului Constanța i-a numit în consiliul comunal pe domnii Nicolae Vălean și Kerim
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
desemnsrea ca membrii ai consiliului comunal a domnilor: Iusein Bilal, Osman Apturaman, Ismail Ahmet, Abi Gafar și Maniși Mehmet 1465. Totodată, prefectul județului Constanța i-a numit în consiliul comunal pe domnii Nicolae Vălean și Kerim Regep. Primar al comunei Calfa a fost numit domnul Kerim Regep. În comuna Dăieni au fost aleși consilieri comunali domnii: Dumitru Mălai, Cosma Dascălu, Ion Brânzoi, Grigore Zamfir și Mihai Dachea. Consiliul comunal a fost completat prin numirea de către Remus Opreanu, prefectul județului Constanța, a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mahmut-Cuiusu, Rasova, Seimeni, Tașpunar și Tortoman 2595. Plasa Mangalia cuprindea comunele rurale: Agemler, Azaplar, Caraomer, Cavaclar, Cazil-Murat, Chiragi, Edilchioi, Enghez, Gheringec, Musurat și Osmancea, Osmanfacî, Sarighiol, Tatlageac, Topraisar și Tuzla 2596. Plasa Hârșova cuprindea, în anul 1903, următoarele comune rurale: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog și Urumbei 2597. Plasa Silistra Nouă, situată în sud-vestul județului Constanța, cuprindea, la începutul anului 1903, următoarele comune rurale: Almalău, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Bairam-dede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Dobromir, Esechioi, Enișemlia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comune rurale, 200 de sate și 26 de cătune, în timp ce, județul Tulcea cuprindea 55 de comune rurale, 121 de sate și 19 cătune. Astfel, comunele rurale din cadrul județului Constanța erau: Agemler, Alacap, Aliman, Almalău, Asarlâc, Azaplar, Bairamdede, Beilic, Biulbiul, Bugeac, Calfa, Canlia, Carabacî, Caraharman, Caranlâc, Caraomer, Caratai, Carol I, Carvan, Cavaclar, Cazil-Murat, Chioseler, Chiragi, Cicracci, Ciobanu, Cobadin, Cocargea, Cochirleni, Dăieni, Dobromir, Edilchioi, Enghez, Enigea, Enișemlia, Esechioi, Gargalâc, Gârliciu, Gârlița, Gheringec, Ghiuvegea, Ghizdărești, Hairanchioi, Hasancea, Lipnița, Mamut-Cuiusu, Mârleanu, Murfatlar, Musurat, Oltina, Omurcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mihai Viteazul, ce aparținuseră anterior județului Tulcea, urmau să facă parte din plasa Constanța, trecând în componența acestui județ 2970. În schimb, comunele Dăieni și Ostrov, ce aparținuseră anterior județului Constanța, erau arondate plășii Măcin din județul Tulcea. Totodată, comunele Calfa, Topolog și Urumbei urmau a face parte din plasa Istru aparținând județului Tulcea 2971. Ca urmare a noii diviziuni administrative, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina 2972. În componența plășii Tulcea intrau localitățile: Agighiol, Beștepe, Cataloi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Principele Nicolae, Traian, Turcoaia și Văcăreni 2974. Plasa Babadag cuprindea orașul Babadag și comunele: Alibeichioi, Balabancea, Bașchioi, Camber, Ciucurova, Congaz, Enisala, Mihail Kogălniceanu, Nalbant, Ortachioi, Sarichioi, Slava Rusă și Zebil. Plasa Istru avea reședința în comuna Beidaut și cuprindea localitățile: Calfa, Canlî-bugeac, Caramanchioi, Casimcea, Ciamurlia de Sus, Râmnicul, Topolog, Urumbei și Vasile Alexandri 2975. În martie 1909 a fost adoptată de către parlament legea privind acordarea drepturilor politice locuitorilor din județele Constanța și Tulcea. Conform articolului 1, legea prevedea acordarea "drepturilor politice
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mihai Viteazul, ce aparținuseră anterior județului Tulcea, urmau a face parte din plasa Constanța, trecând, astfel, în componența acelui județ. În schimb, comunele Dăieni și Ostrov, ce aparținuseră anterior județului Constanța, erau arondate plășii Măcin din județul Tulcea, în timp ce, comunele Calfa, Topolog și Urumbei urmau a face parte din plasa Istru ce aparținea județului Tulcea. Ca urmare a noii diviziuni administrativ-teritoriale, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina. Odată cu inaugurarea festivă, la 27 septembrie 1909, a portului Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mărunți și unsuroși pornesc, ducând cu greu tinichelele cu gaz. Intră gârbovi în ulițele mai deschise, privesc în pământ și înaintează încet cu un strigăt prelung și tremurător, care găsește răsunet în toți ștrengarii mahalalelor: gaz-gaz! De-acolo pornesc iute calfele spre meșterii din alte părți mai bogate ale târgului; subțiri, palizi, flăcăuașii aceștia deapănă mărunt din picioare, tremurând în diminețile răcoroase și molfăind încă cea din urmă îmbucătură de pâne. Iar spre bariere, „spre porțile cetății“, se îndreaptă babe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
p. 265. footnote> George Călinescu găsește similitudini între Jupân Dumitrache Titirică și Kir Zuliaridi din comedia cu același nume a lui Alecsandri. Arnăutul cărunt Zuliardi, ca și Jupân Dumitrache, își teme nevasta de „papugii”, dar e tradat chiar cu o calfă de spițer. Reacționează ca și jupând Dumitrache când descoperă în patul conjugal cravata lui Chiriac. Așa cum observă Lovinescu, Alecsandri e „mai ușor, mai întors spre vodevil, dar mai felurit și mai bogat; Caragiale mult mai adânc și mai tăios, deși
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Pristanda în O scrisoare pierdută. Iordache joacă rolul de vechi confident amoros. Spirit abil și inventiv, cu agerime, dar și cu ironie, Iordache dă o rezolvare satisfăcătoare încurcăturilor comediei. El calcă pe urmele stăpânului său „bărbierul diplomat”, Nae Girimea; e calfă pricepută și experimentată, cu spirit practic punând „ambiț” în toate cât și stăpânu-său, cu excepția râvnei de a parveni la „onoarea de familist” ce-l caracterizează pe Chiriac, „sluga desfrânată” a lui Jupân Dumitrache. Ca sergent în garda civică și ca
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
lume... --Nu-i nimic, părinte. Mă mai fură și pe mine câte un gând --Dacă nu-i nimic de luat în seamă, atunci e bine. Să ne continuăm drumul. Uite că la 24 aprilie 1792 aflăm unde avea “niște casă” Chiriac calfă de pietrari care a dat “jaloba... la Divan,... că are niște casă... în Mahalaoa Făinii... din vale de biserica Curălari dispre altar, și au cerșut hotarnici ca să-și aleagă și să-și hotărască drept locul caselor sale”. --La 29 aprilie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un zapis pentru un loc de casă. Atunci Ileana brașovenița, cea care i-a vândut mai înainte locul, îi dă o scrisoare de adeverire în care spune: “Adeverescu eu,... pentru un loc de casă, care... l-am vândut lui Chiriiac calfii de chetrari”. La sfârșitul cercetării, hotarnicii au conchis: “Și nerămânând pricină nici de vreo parte am făcut... această mărturie hotarnică la mâna lui Chiriiac calfa de petrari întru care puind pecete Porții Gospod am și iscălit”. Interesant este faptul ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care spune: “Adeverescu eu,... pentru un loc de casă, care... l-am vândut lui Chiriiac calfii de chetrari”. La sfârșitul cercetării, hotarnicii au conchis: “Și nerămânând pricină nici de vreo parte am făcut... această mărturie hotarnică la mâna lui Chiriiac calfa de petrari întru care puind pecete Porții Gospod am și iscălit”. Interesant este faptul ce urmează scris negru pe alb: “eu preotul Gheorghe ot (de la n.n) Sfeti Neculai gospod (Domnesc n.n) am iscălit pe dumnealui giupânul Fote, portărel
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
este faptul ce urmează scris negru pe alb: “eu preotul Gheorghe ot (de la n.n) Sfeti Neculai gospod (Domnesc n.n) am iscălit pe dumnealui giupânul Fote, portărel (slujbaș domnesc subordonat portarului n.n), neștiind dumnealui carte”. --Același “Chireac Panaite calfa de pietrari” împreună cu soția și fiii lor au vândut la 2 mai 1792 “niște case cu locul lor la Mahalaoa Făinii din vale de biserica Curălarilor, dispre altar, care case sânt făcute pe temelie de piatră și cu pereții de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aceea le așază cu capetele pe zidurile de pe laturi și bolta bisericii îi pornită. Abia de aici încolo începe meșteșugul adevărat de potrivire a pietrelor cioplite într-un anumit fel, ca să se așeze în chip de cupolă...Uite acolo la calfele de lângă grămada de pietre și ia aminte cum cioplesc fiecare piatră cu migală, după ce o tot măsoară în fel și chip. Meșterul nu-i slăbește de sub ochi o clipită. Mereu prubuluiește fiecare piatră ieșită din mâna calfelor. Piatra care nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Uite acolo la calfele de lângă grămada de pietre și ia aminte cum cioplesc fiecare piatră cu migală, după ce o tot măsoară în fel și chip. Meșterul nu-i slăbește de sub ochi o clipită. Mereu prubuluiește fiecare piatră ieșită din mâna calfelor. Piatra care nu se potrivește „ca la carte” este dată de-o parte, gest însoțit de mustrări către calfa care a greșit. Nu-mi pot lua ochii de la meșter. În mintea mea îl asemuiesc cu un adevărat făurar...Cum să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
tot măsoară în fel și chip. Meșterul nu-i slăbește de sub ochi o clipită. Mereu prubuluiește fiecare piatră ieșită din mâna calfelor. Piatra care nu se potrivește „ca la carte” este dată de-o parte, gest însoțit de mustrări către calfa care a greșit. Nu-mi pot lua ochii de la meșter. În mintea mea îl asemuiesc cu un adevărat făurar...Cum să faci tu ca bolțile și turla bisericii să stea așa...mai mult agățate în aer!? Din visarea mea m-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Alexandru Ghica voievod, prin același hrisov din decembrie 1776, hotărăște: „aceste ape ale Svântului Spiridon vor fi supt purtare de grijă a rânduiților epitropilor mănăstirii ca oricând se vor sminti din orice pricină, îndată să se tocmească prin marafetul suiulgiilor calfii Costandin șatrar, căruia deosebit de milile ce are de la răpăosatul... domniia sa Grigorie Ghica voievoda... am mai adaos... asupra lui din milele domnești cu deosebit hrisov spre răsplătire purtării de grijă și tocmirii a tuturor apelor din orașul Iașii”. Din câte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
întors, ca să nu vadă goliciunea contesei, și oferind cu mâna întinsă o cutiuță dichisit împachetată cu hârtie aurie. Apoi, cu o expresie de supunere și discreție totală, adăugă în șoaptă, doar pentru urechea contelui: Am o veste... Știți dumneavostră, Excelență!... Calfa... ― Da?... Ăăă... Bine! se grăbi contele să-l întrerupă, dintr-odată potolit. Te aștept în birou. Și părăsi grăbit dormitorul. ― Te pregătești, dragule, nu-i așa? ― Da, da, bine! răspunse vag Ledoulx, cu gândul la apropiata veste și sperând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
părăsi grăbit dormitorul. ― Te pregătești, dragule, nu-i așa? ― Da, da, bine! răspunse vag Ledoulx, cu gândul la apropiata veste și sperând să fie una care să-l facă și pe el cât de cât fericit. Să se fi răzgândit calfa? Să fi acceptat, în sfârșit, suma pe care putea să i-o ofere? Julien zâmbi triumfător. Reușise și de data asta să evite săpuneala. N-avea nici o veste pentru Excelența Sa, bineînțeles, dar nu îi era greu să brodeze ceva. PAGINĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
căror subînțeles nedescifrat pe deplin o obsedă toată seara. Ea uitase deja de acea întâmplare, cu atât mai mult cu cât în ultimul timp se confrunta cu o problemă de budoar. Ledoulx, știa sigur, renunțase la farmecele ei în favoarea unei calfe înfăinate de brutar. Iar ea era presată de nevoia imediată de a-și găsi cât mai curând un amant. Trebuia să acționeze rapid dacă nu dorea să înnebunească. Toinette își flutură genele într-un elan cochet de disponibilitate. Prea târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Europei, unde activitatea sportivă începe cu secolul al V-lea î. H. și se termină cu semnele din lumea societăților secrete contemporane, cu trecere de la simboluri secrete spre simboluri, prezentate întregii societăți, ce condensează în expresii un conținut inițiatic (ucenic, calfă, maestru, naș, care își pierd articulările legate de experiența operativă a meseriei și devin speculative); simbolurile sportive implică o ruptură, o discontinuitate, o trecere spre altă ordine cu multiple dimensiuni, ordonate în trepte; fiecare treaptă ascunde un paznic, ce se
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]