785 matches
-
și lexical: crearea unei paradigme de flexiune în cazul cuvintelor invariabile sau al împrumuturilor neadaptate (plasate în poziția N1) și apariția unor unități lexicale noi, neatestate în dicționare, prin derivare și compunere; ● se păstrează structurile relativ stabile, catacretice, cu adjective calificative pe prima poziție, de tipul: frumosul/urâtul/idiotul/prostul de Ion, însă, pe baza lor, sunt construite adesea unități lexicale sinonimice, mult mai expresive și profund marcate de subiectivitatea emițătorului; ● există o serie de creații ocazionale, decodabile numai în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
categorial nu se poate asocia, în aceeași măsură, fie cu N1, fie cu N2. În general, complinirile care vizează restrângerea clasei de referenți la un anumit subtip trebuie să însoțească în mod necesar termenul care desemnează clasa de referenți. Adjectivele calificative și, mai rar, cele categoriale pot însoți ambii constituenți: namila aia idioată de angajat vs namila aia de angajat idiot; un tăntălău psd-ist de parlamentar vs un tăntălău de parlamentar psd-ist, dar un dezastru de vot uninominal vs *un dezastru
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
o zecimala. Interpretarea rezultatelor Pe baza punctajului mediu total acordat de grupa de degustători se face evaluarea calității senzoriale a produsului, prin compararea cu o scară de 20 puncte, conform tabelului 1.2.. tabelul 1.2. Numărul total de puncte Calificativ care se acordă produsului 18......20 foarte bun 15......17,9 bun 11 .....14,9 satisfăcător Sub 11 nesatisfăcător Condiția minimă de calitate pentru livrarea unui prorus finit de tip conserva din legume sau fructe este că aceasta să întrunească
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
o zecimala. Interpretarea rezultatelor Pe baza punctajului mediu total acordat de grupa de degustători se face evaluarea calității senzoriale a produsului, prin compararea cu o scară de 20 puncte, conform tabelului 1.2.. tabelul 1.2. Numărul total de puncte Calificativ care se acordă produsului 18......20 foarte bun 15......17,9 bun 11 .....14,9 satisfăcător Sub 11 nesatisfăcător Condiția minimă de calitate pentru livrarea unui produs finit de tip conserva din legume sau fructe este că aceasta să întrunească
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
elevilor. O altă problemă este cea a procurării din timp a materialelor și instrumentelor de lucru. Valoarea unei lecții că a oricărei activități se apreciază în funcție de randament. Lecția are randamentul maxim atunci când toți elevii din clasa au obținut rezultate bune (calificative) în funcție de posibilitățile lor, cu un efort mic, într-un timp scurt. Un cadru didactic bine intenționat trebuie să-și pună următoarea întrebare: cum aș putea face încât întotdeauna activitățile didactice pe care le desfășor să fie eficiente? Unii autori (Jinga
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
nu pot trăi izolați; Își consolidează cunoștințele și le aplică pentru rezolvarea cerințelor. Aparent, există dezavantaje În legătură cu notarea. Considerăm că așa-zisele dezavantaje apar din cauza necunoașterii evaluării În această situație. De aceea, se cuvine să precizăm că nu se dau calificative membrilor echipei. Se apreciază produsul acestora și Întreaga activitate. Nu se dau calificative echipei, care să fie trecute În catalog fiecărui membru, pentru că nu a fost o contribuție egală la efectuarea temei respective. Pe lângă acest aspect, pentru unii activitatea În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ana Radu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93562]
-
mitraliere și m-a trimis pe mine. Iar eu mi-am făcut soldați din tot regimentul. I-am spus că nu mă pot duce cu ei la tragere, că habar nu au și că la astfel de exerciții se dau calificative întregii unități. Mureșan mi-a zis că mă voi descurca eu. S.B.: Dar Regimentul a avut vreodată trageri la Capul Midia? Eu știu că doar Divizionul făcea asemenea exerciții. I.A.: Și mitralierele de la Regiment tot acolo au tras. S.B.
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Pentru a facilita adaptarea sa școlară s-a propus ca în mediul natural al clasei să se utilizeze unele măsuri menite să faciliteze relația cu învățătorul pentru a răspunde la lecție când este provocat. La începutul anului școlar, orice stimul calificativ, bun sau rău, orice recompensă acordată, au fost insuficiente, ca de altfel, manifestarea celei mai depline afecțiuni sau, dimpotrivă, constrângeri. Inițial a fost solicitat să îndeplinească unele sarcini curente nonverbale, cu caracter didactic sau de întrajutorare intercolegială. Pe măsura îndeplinirii
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
mesajul, se stabilește tipul textului Îliterar, nonliterar, poezie, poveste, legendă etc.), se emit argumente pro și contra în legătură cu faptele personajelor, îi întreabă pe colegi dacă au mai citit și alte texte de același autor. în final cei doi ,,învățători” acordă calificative elevilor în funcție de răspunsurile date și de cât au fost de activi la oră. Acestea se consemnează într-un catalog special pe care clasa îl are pregătit pentru ore similare. în final, se stabilește echipa de ,,învațători” pentru următoarea oră de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Liliana Bucsai () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93077]
-
L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar de "descompunere", și verbul a arăta intranzitiv poate fi reanalizat printr-o structură cu verb posesiv și nominal cu trăsătura semantică [+Vizibil], caracterizat adjectival - "a avea un aspect + adjectiv calificativ"; astfel, structura Casele arătau sumbru derivă din Casele aveau aspect sumbru. Nominalul aspect este încorporat în verbul posesiv, generând verbul de suprafață a arăta, iar Locativul sumbru fie își păstrează natura adjectivală, copiind indicii de gen și număr de la substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de tot (Internet). (e) GConj având drept centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum, exprimând predicații contrafactive: (244) Arată [de parcă nu ar fi dormit]. (245) Arată [ca și cum ar fi în flăcări]. (f) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ, exprimând predicații calificative: (246) Cum arată copiii? (247) Arată cum mi-l închipuiam. Față de celelalte două verbe din clasa analizată, a arăta nu acceptă lexicalizarea Experimentatorului (*Ioana îmi arată obosită). Atunci când Experimentatorul nu se lexicalizează, este identificat implicit prin locutor. Enunțul Ioana arată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
duce, prinț, doctor; 5) nume care precizează cadrul etnic sau regional căruia îi aparține interlocutorul: român, francez, moldovean, oltean; 6) nume folosite metaforic: nume avînd trăsătura [- uman] - pui, măgar, floricică; nume mitologice sau religioase: zeiță, înger(aș); nume cu nuanțe calificative sau evaluative: hoț, crai; în funcție de context, acestea reflectă o atitudine favorabilă sau nefavorabilă, peiorativă, ironică a locutorului față de interlocutor (puiule, hoțule); 7) substantive provenite din adjective, prin conversiune - trimițînd către anumite elemente percepute subiectiv de către locutor: relații între interlocutori - drag
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care denumesc forma 3.4.3.7. Substantivele care creează o unitate numărabilă pentru N2 masive 3.4.3.8. Substantivele care denumesc unitatea în care care se grupează natural o entitate / mai multe entități 4. Sintagmele generice 5. Sintagmele calificative 6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Anexă. Date statistice privind acordul unor sintagme cantitative binominale Capitolul 5. ACORDUL ÎN STRUCTURILE COPULATIVE 1. Tipuri de structuri copulative 2. Realizările acordului în structurile copulative 2.1. Structurile specificaționale 2.2. Structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
modali. Al patrulea capitol se referă la subiectul format dintr-o sintagmă binominală, am grupat o serie de sintagme alcătuite din două nominale care formează o unitate referențială, având un singur referent: primul nominal (N1) are o valoare cantitativă sau calificativă, iar al doilea (N2) are o valoare referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sintagmele nominale sunt de mai multe tipuri: partitive (o parte din copii, unii dintre noi), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sa. Se ridică astfel mai multe probleme și întrebări: de ce unele substantive au o proiecție phi, iar altele, nu? În ce condiții se proiectează un centru phi? Ipoteza centrului phi pare a fi mai acceptabilă pentru sintagmele binominale (partitive, pseudopartitive, calificative etc.) și cele coordonate. 5.3. Trăsăturile INDEX și CONCORD Conceptele de CONCORD și INDEX sunt folosite în cadrul teoretic HPSG (Head-Driven Phrase Structure Grammar, cf. Pollard și Sag, 1994), pentru a explica o serie de situații de acord semantic. Pollard
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
14 lei. - asta face... O serie de situații de acord predicat - subiect au fost incluse în capitolele ulterioare. În capitolul 4 am discutat acordul unor sintagme cu unitate referențială formate din două nominale, de diverse tipuri: partitive, pseudopartitive, statistice, generice, calificative și superlative. În capitolul 5, am discutat acordul operatorului copulativ în propoziții în care subiectul și numele predicativ au trăsături conflictuale de număr, incluzând și structurile cu pseudoscindare. În capitolul 6, sunt tratate structurile coordonate din perspectiva acordului. Capitolul 4
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din perspectiva acordului. Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE Sub conceptul de sintagmă binominală am grupat o serie de sintagme formate din două nominale care alcătuiesc o unitate referențială, având un singur referent. Primul nominal (N1) are o valoare cantitativă sau calificativă, iar al doilea (N2) are o valoare referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sunt mai multe tipuri semantice și sintactice de sintagme binominale: partitive (o parte din copii), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copii), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de cursuri), calificative (prostul de mine) și superlative (mândrețea hotelurilor). Destul de eterogene, aceste sintagme au în comun faptul că cele două nominale au un singur referent, N1 având valoare cantitativă sau calificativă și N2 valoare referențială, și faptul că N2 este legat prin prepoziție sau cazual de N1. Cele două nominale pot avea trăsături diferite de gen și număr. Acordul verbului-predicat cu aceste sintagme binominale variază între acord cu N1 și acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poziție superioară în ierarhia sintactică a grupului. Sintagmele binominale cantitative sunt cele partitive și pseudopartitive, eventual și cele generice, de tipul un gen de probleme (pe care unii lingviști le încadrează la pseudopartitive, cf. Tănase-Dogaru, 2007). Sintagmele binominale cu sens calificativ sunt cele superlative și cele calificative. În general, se discută doar despre relația dintre partitive și pseudopartitive (Nedelcu, 2008); unii lingviști au urmărit însă și asemănările dintre sintagmele cantitative și cele calificative (Doetjes și Rooryck, 2003). 1. Sintagmele partitive 1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pseudopartitive, cf. Tănase-Dogaru, 2007). Sintagmele binominale cu sens calificativ sunt cele superlative și cele calificative. În general, se discută doar despre relația dintre partitive și pseudopartitive (Nedelcu, 2008); unii lingviști au urmărit însă și asemănările dintre sintagmele cantitative și cele calificative (Doetjes și Rooryck, 2003). 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere Există două tipuri distincte de sintagme partitive: (i) cele în care pe poziția N1 se află un cuantificator partitiv, de tip majoritate, sfert, jumătate etc.: majoritatea copiilor, un sfert dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pentru care ipoteza sintagmei partitive nu este acceptabilă. 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv Ștefănescu (1997) consideră că dacă N1 este reliefat, acordul la singular este obligatoriu. Ca mijloace de reliefare, autoarea menționează adverbul restrictiv de focalizare doar și adjectivele calificative subordonate nominalului partitiv: (72) a. Doar o parte dintre studenți este angajată aici. (Ștefănescu, 1997: 210) b. O mulțime covârșitoare dintre copii a dat un răspuns bun. (Ștefănescu, 1997: 210) c. O mare / bună parte dintre copii știa răspunsul corect
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
marcat decât singularul, astfel încât exercită o presiune mai mare asupra verbului-predicat. Singularul feminin nu exercită aceeași influență asupra verbului, astfel încât acordul se face preferențial cu N1, care se află mai sus în ierarhia sintactică (în poziție de subiect). 5. Sintagmele calificative Sintagmele calificative au structura N1 de N2, în care N1 exprimă o calificare - de obicei, cu conotație afectivă - a N2. N1 poate fi substantiv sau adjectiv cu articol definit. N2 poate fi substantiv sau pronume personal, în cazul acuzativ, atribuit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singularul, astfel încât exercită o presiune mai mare asupra verbului-predicat. Singularul feminin nu exercită aceeași influență asupra verbului, astfel încât acordul se face preferențial cu N1, care se află mai sus în ierarhia sintactică (în poziție de subiect). 5. Sintagmele calificative Sintagmele calificative au structura N1 de N2, în care N1 exprimă o calificare - de obicei, cu conotație afectivă - a N2. N1 poate fi substantiv sau adjectiv cu articol definit. N2 poate fi substantiv sau pronume personal, în cazul acuzativ, atribuit de prepoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N2 (acord extern, cu adjectivele nume predicativ, cu verbul-predicat și cu cliticele pronominale). Vom urmări acordul sintagmelor în care trăsăturile de gen ale celor două nominale sunt diferite și al celor care implică un pronume personal (în poziția N2). Sintagmele calificative sunt incluse de unii lingviști în clasa pseudopartitivelor, datorită asemănării de structură "de suprafață": nominal + de + nominal, unde al doilea nominal este referențial (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 75, unde sunt citați pentru această analiză Bennis et al. 1998, Corver, 1998, Den
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
structură "de suprafață": nominal + de + nominal, unde al doilea nominal este referențial (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 75, unde sunt citați pentru această analiză Bennis et al. 1998, Corver, 1998, Den Dikken, 2006a). Dincolo de această asemănare superficială, există diferențe sintactice între sintagmele calificative și cele pseudopartitive cantitative, diferențe care impun includerea lor în subclase diferite de sintagme nominale (vezi și Tănase-Dogaru, 2007: 75 și urm.). În general, se disting două tipuri majore de sintagme calificative, distincție introdusă de Austin (1980): tipul figurativ și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]