319 matches
-
nu mai apucă să-i răspundă. — Poftiți, poftiți, spuse Aglaia, punând albumul pe masă, alegeți o pagină și scrieți-mi ceva. Aveți aici un toc și o peniță nouă. Vă deranjează dacă-i din oțel? Am auzit că de obicei caligrafii nu scriu cu penițe de oțel. Discutând cu prințul, Aglaia părea să nu observe că și Ganea era de față. Însă, în timp ce prințul punea penița în toc, căuta o pagină și se pregătea de scris, Ganea se apropie de șemineul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ce să vă scriu? întrebă prințul. — Imediat vă dictez, spuse Aglaia, răsucindu-se spre el. Sunteți gata? Scrieți: „Nu mă pretez la tocmeli“. Acum notați ziua și luna. Arătați-mi. Prințul îi întinse albumul. — Excelent! Ați scris admirabil; sunteți un caligraf nemaipomenit! Vă mulțumesc. La revedere, prințe... Stați puțin, adăugă ea, parcă amintindu-și ceva. Veniți cu mine, vreau să vă fac un cadou ca amintire. Prințul o urmă; însă, intrând în sufragerie, Aglaia se opri. — Citiți-l, spuse ea, întinzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Annecy, Lund, Leipzig. Lucrările sale de grafică pot fi caracterizate drept gestualism liric de inspirație orientală. A mai publicat: Poetica filmului de animație (2002), Arta scenografilor români (2003), Teoria scenografiei (2003), volumul de eseuri Efectul de cupolă (2005), albumul Iarna caligrafului (2010) și volumul de poezie Praful și pulberea (2010); a îngrijit volumul postum Dan Jitianu, Sinteza scenografică (2004). În loc de prefață Dragă Ioane, Se întâmplă ca de câteva zile să tot răsfoiesc (cu plăcere) cartea ta despre arta compoziției, și iată
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
arabă este echilibrul între formele dominante care definesc figuri principale și scriitura minoră din interiorul desenelor care definește semnificația fiecărei forme. (Yvonne Hasan). (Paul Klee). Expresivitatea caligrafiei chineze se bazează pe duetul cursiv cu o grosime variabilă, care permite fiecărui caligraf să interpreteze în mod personal fiecare semn. Ideogramele semne ale unor noțiuni nu mai păstrează decât accidental vagi referiri la obiectele inițial reprezentate. Ele continuă să exprime spiritul de sinteză care stă la baza alcătuirii lor și pe care caligraful
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
caligraf să interpreteze în mod personal fiecare semn. Ideogramele semne ale unor noțiuni nu mai păstrează decât accidental vagi referiri la obiectele inițial reprezentate. Ele continuă să exprime spiritul de sinteză care stă la baza alcătuirii lor și pe care caligraful trebuie să știe să-l perpetueze. El obține aceasta prin gestul rapid, perfect controlat, devenit spontan, pe baza unui exercițiu îndelungat de concentrare și disciplină riguroasă. La chinezi este impresionantă disciplina mâinii, rod al unui exercițiu neîntrerupt de mânuire a
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
frumusețea inspirată a duetului variabil, prin sensibila trasare a semnelor cu treceri subtile de la o intensitate de negru la alta sau cu zone în care hârtia transpare și respiră prin toți porii. Este vorba de stadiul superior al artei, când caligraful modern atinge o trăire maximă în execuția fiecărei lucrări, încât ești tentat să crezi că el se contopește cu imaginea și dispare în ea asemenea caligrafului chinez de odinioară. Este impresionantă declarația lui Joan Miró, care afirmă că îl interesau
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
transpare și respiră prin toți porii. Este vorba de stadiul superior al artei, când caligraful modern atinge o trăire maximă în execuția fiecărei lucrări, încât ești tentat să crezi că el se contopește cu imaginea și dispare în ea asemenea caligrafului chinez de odinioară. Este impresionantă declarația lui Joan Miró, care afirmă că îl interesau pensulele imperfecte, deoarece în traseul lor, produceau accidente imprevizibile deosebit de expresive în imagine. În momentul dezlănțuirii creatoare gestuale, disciplina mâinii scapă de sub control și iese la
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
citi fără efort. Cărțile cu caractere foarte mici pot fi consultate cu o lentilă, cu o lupă. Nu este indicat să se lucreze cu linii foarte fine care, prin efort continuu, distrug vederea. Ochii sunt organul vital al graficianului și caligrafului, de care aceștia trebuie să aibă o grijă permanentă, specială, cu ajutorul ochelarilor de vedere și/sau de soare. MÂNA tot ce imaginăm, concretizăm se face cu mâna, care trebuie să fie mereu ascultătoare, fermă, decisă, inspirată. Trebuie să poată trece
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
muzica psaltică, de aceea În timpul lui Constantin Brâncoveanu numărul școlilor sporește. O deosebită Înflorire cunoaște școala de cântări de la București, Înființată de voievod, al cărei prim obiectiv era introducerea limbii române În cultul bisericesc. Pentru a- și forma buni caligrafi, dieci, preoți, Brâncoveanu se ocupă de reforma vechii școli domnești de la mănăstirea Sfântul Sava. Din inscripția care marchează sfârșitul lucrării de reparație a acestei școli, aflăm că voievodul făcuse și „alte case și tocmele care să fie școală de Învățat
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
în malul ceștii de teracotă. Iar zațul e hărăzit, mai ales dânsul!, hranei de dimineață. Dar mâna mea întârzie slabă, nedumerită-i de mușchii ei ofiliți. Primele trei degete nu se încumetă să-și strângă, neghioabă, puterea la treaba de caligraf. Unghia îmi leșina, palidă, la capătul lor... Desfă-mă de blestemul neîncrederii, scapă-mă de rușinea slăjită în tingirile mucede de vermină. Mă voi spăla îndelung de tristețe și pagubă. Voi îmbrăca veșminte curate și mă voi bucura, cu îngăduință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
sunt Mihai Horodnic, Iftimie Galan, Tit Cârsteanu și Octavian Munteanu. Precedată de un caiet intitulat Mugurul, revista este realizată la început prin mijloace proprii, scrisă de mână cu o frumoasă caligrafie și apoi multiplicată. Tehnoredactor: Mihai Horodnic. Desenator: Eugen Prelipcean. Caligraf: Ion Negură. Ulterior, revista este imprimată la Tipografia văduvei Blondowski, Tipografia „Unirea”, Tipografia „Arta” din localitate sau chiar la Botoșani, la Tipografia Ion Cojocaru, unde apare numărul din februarie-martie 1927 (Vezi și Iulian Vesper, Memorii, Ediție îngrijită și prefață de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Haw Park Wila. Orașul tipic asiatic, păstrează și astăzi străvechile tradiții chinezești, malaeziene și indiene de feng shui sau de cultul strămoșilor. Chinatown impresionează prin vechea arhitectură chinezească, case frumos decorate, temple, terase decorate, piețe ample și străduțele aglomerate, prezicători, caligrafi și preoți Înserați În peisajul cotidian. Little India, zonă plină de 628 Marea Enciclopedie a statelor lumii, p. 65. 473 culoare și miresme de mirodenii rare și parfumuri, manufacturieră și de turism, este deosebit de ornată pentru Deepavali Festival Village, sărbătoarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
-i lipseau ambele picioare de la jumătatea coapselor. Avea un optimism deosebit acel băiat, la fel ca fetița cu deficiență mintală medie, care nu știa să scrie ori să citească și abia vorbea, dar care „picta” literele mai frumos decât orice caligraf din mănăstirile Evului Mediu. Acești copii sunt dovezile clare ale faptului că, indiferent de „ambalajul” sub care vine livrată, creativitatea e o comoară fără egal. Un rol foarte important revine, însă, familiei și școlii, ca medii de stimulare imediate, care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Rosetti, autorul unui studiu pe marginea corespondenței acestuia din urmă - „un dicționar cifrat și cheia lui”,3) lucrare ce s-a folosit de armată în Războiul de Independență. La Bacovia scrisul invers e un scris în oglindă, un exercițiu de caligraf care vrea să-și ocupe timpul, dar și o „slăbiciune” față de lucrul anormal, cu efecte misterioase. Pagina la care m-am referit cuprinde numai cuvinte scurte, cele mai mult monosilabice, ușor de răsturnat. Aparent ele nu acopăr nici un secret. Atunci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
loc prima deformare, prima păcăleală - ni se spune că există reguli pentru scrisul frumos. Ei bine, nu-i adevărat. A scrie frumos ține de imaginația, îndemânarea și inventivitatea fiecăruia, literele sunt un desen mereu modificat, în funcție de hârtie sau de dispoziția caligrafului. Și dacă ne-am strădui cu toții să avem un scris remarcabil, fantasmagoric, halucinant, dacă ne-am propune să sucim mințile cu literele noastre, să stârnim cutremure cu bucla unui r sau să ne oferim pradă psihanalizei cu triumfătoarea linie a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
frumoase pagini (respectiv 26 și 27) de literatură română pe care le-am citit în ultima vreme. Curioșii le pot găsi în volumul de proză scurtă al lui Alexandru Ecovoiu, Cei trei copii-Mozart, proaspăt reeditat, în care, printre altele, un caligraf imaginează o emoționantă utopie scripturală: el vrea să găsească „formele optime pentru toate semnele grafice“, „îmbinarea ideală dintre geometrie și estetic, dintre desenul-sunet - care e chiar litera - și culoare“. Imaginați-vă un text scris cu litere de culori diferite (cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
celui de pe urmă articol. Și dispoziția care mărginește toată dezvoltarea Țărilor Române într-un adevărat cerc de fier, a fost introdus de protectoarea noastră, Rusia, prin fraudă și prin fals într-un act public. Când textul Regulamentului fu definitiv hotărât, caligraful însărcinat să-l copieze avu grijă să lase pe ultima pagină, după ultima linie de text, un spațiu de vreo patru degete deasupra marginii ce se lasă la capătul de jos al paginii. Vicepreședintele plenipotențiar, după colaționarea manuscriptului, zise atunci
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Olăreanu, inspector șef al Inspectoratului pentru Cultură al municipiului București și apoi director general în Ministerul Culturii. Știam prea bine că amândoi, alături de Radu Petrescu, erau încă din tinerețe (când scoseseră la Târgoviște fiecare mai multe reviste manuscrise) niște pasionați caligrafi și devoratori de reviste literare, așa încât, cu gândul că vor deveni și colaboratori, le-am propus direcțiunea onorifică a revistei. Au acceptat cu plăcere, ceea ce a însemnat mult pentru tonusul nostru vital, iar Mircea Horia Simionescu mi-a încredințat numărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
te miri ce cîrpe o pereche de mănuși. Avea mînă modelată de bibliotecă, prin contactul permanent cu foile de carte; degetele lungi și nervoase învîrteau acul improvizat, de parcă ar fi ținut între ele nu o sîrmă grosolană, ci pana de caligraf a unui copist din alte vremuri. Cînd i-am admirat îndemînarea, s-a apărat ca de o laudă necuvenită. Am cîteva generații de tîmplari în familie. Modestia, simplitatea și bucuria copilăroasă a inimii se armonizau cu tăria de caracter. Pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu putea constitui un fond sigur și nici destul de important. Dacă în 1891 plăteau numai 11 bolnavi, în anii următori au plătit regulat și mai puțini și, cu toate acestea, cu cea mai mare perseverență, o amplă corespondență, consumând timpul caligrafilor, a încercat recuperarea unor sume, în ansamblu, derizorii. Internările se făceau conform legilor, la cererea unei instituții (prefecturi) care se adresa direct ospiciului, deseori prin telegrame ca urmare a urgenței cazului. Cu toate acestea, chiar în cazurile foarte urgente, treceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de Limbi Străine a Universității din București, Secția limbi clasice, în 1986. În prezent este consilier în cadrul Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc. A publicat volumele de proză scurtă Zeul perisabil (Editura Paralela 45, 2007) și Ultimul vis imperial (Editura Caligraf, 2008). A editat, de asemenea, în colaborare, volumul Exilul și puterea comunistă în oglindă (Monitorul Oficial, 2008). Nu a fost membru al UTC, nici al PCR. DAN TALOȘ (n. 1980, Zalău) a absolvit Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-i lipseau ambele picioare de la jumătatea coapselor. Avea un optimism deosebit acel băiat, la fel ca fetița cu deficiență mintală medie, care nu știa să scrie ori să citească și abia vorbea, dar care „picta” literele mai frumos decât orice caligraf din mănăstirile Evului Mediu. Acești copii sunt dovezile clare ale faptului că, indiferent de „ambalajul” sub care vine livrată, creativitatea e o comoară fără egal. Un rol foarte important revine, însă, familiei și școlii, ca medii de stimulare imediate, care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lucrare fundamentală, RMB, 1981, 11 456; Traian Cantemir, Restructurarea unei vechi ediții folcloristice, CRC, 1981, 47; Cristea, Teleorman, 690-691; Datcu, Dicț. etnolog., II, 258; Datcu, Repere, 27-59; Dumitru Vasile Delceanu, Doi folcloriști cu har: Christea N. Țapu și Florian Cristescu, „Caligraf”, 2003, ianuarie. I. D.
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
Zeno Ghițulescu ș.a.), „Eseu” (Cornel Moraru, Mitul generațiilor, Mitologia nihilismului la Eminescu, Iulian Boldea, Dimitrie Caracostea - eminescolog, Alexandru Vlad, Carte sacră, carte profană), „Preaviz” (cronici de Al. Cistelecan), „Cronica literară” (susținută de Serafim Duicu, Iulian Boldea), „Agenda culturală”, „Semnal editorial”, „Caligrafii” (autor - Eugeniu Nistor), „Convorbirile noastre” (interviuri cu Al. Cistelecan, Laurențiu Ulici, Ion Vlasiu, Grigore Ploeșteanu, Teohar Mihadaș), „Eseuri antologice” (Emil Cioran, Omul fără destin), „Poesis”, „Antologie «Târnava»”, „Debut”, „Arhipelag de proză”, „Starea prozei”, „Historia - magistra vitae” (Vlad Georgescu, Originile neamului
TARNAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290089_a_291418]
-
Mircea Iorgulescu, „Întoarcerea argonauților”, RL, 1970, 41; N. Valeriu, „Pro patria”, CL, 1970, 7; Valeriu Cristea, „Întoarcerea argonauților”, FLC, 1970, 42; Martin, Pro Patria, 89-95, 150-153; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 144; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 150-157; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 71-73; Lit. rom. cont., I, 235-237; Niculae Stoian, Jurământul de soldat, CNT, 1982, 24; Carianopol, Scriitori, II, 16-25; Nicolae Ciobanu, „Cornul de aur”, LCF, 1984, 35; Florentin Popescu
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]