839 matches
-
aș lucra un obiect oarecare la strung. Numai pe dedesupt se simt unele lucruri, fără voia mea. Și mi-i ciudă că se simt. Noroc că, la noi, nu prea are cine să bage de seamă. Iartă-mi, te rog, caligrafia neîngrijită. Trimite-mi oricând fragmente și consultă- mă de câte ori ai nevoie sau vrei să publici, nu te mai teme atâta că abuzezi. Cu cele mai alese sentimente, G. T[opîrceanu] * Iași, 24 decembrie 1935 Mult stimată prietenă, Nu știu dacă
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
din Moldova, Oltenia și Muntenia, Damaschin Bojincă a plecat la Iași și Ioan Triffu a fost numit profesor la Cerneți. De la Cerneți, Ioan Triffu s-a mutat la Craiova, acolo unde Constantin Lecca a venit ca profesor de desen și caligrafie la Școala centrală din localitate. Zaharia Carcalechi și-a continuat și el activitatea începută la Buda, dar la București. Obținerea postului de la Craiova de către Constantin Lecca, a fost posibilă ca urmare a reorganizării școlilor românești, datorată Regulamentului organic apărut în
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Craiova de către Constantin Lecca, a fost posibilă ca urmare a reorganizării școlilor românești, datorată Regulamentului organic apărut în anul 1832. Prin acest regulament, posturile școlilor din Craiova și București au fost suplimentate cu câte unul de profesor la catedrele de caligrafie și desen, nou înființate. Astfel, la Liceul Sfântul Sava din București a fost numit ca profesor de desen pictorul croat Carol Wallenstein de Vella, iar Constantin Lecca pare să fi ocupat același post la școala din Craiova în anul 1833
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
se mute la București. Copiii ai căror părinți nu aveau resurse pentru a-i întreține la școli străine, urmau cursurile școlii grecești sau ale pensioanelor de limbă franceză din Craiova. Lecca și-a îndeplinit funcția de profesor de desen și caligrafie de la Craiova cu prisosință, dovadă stând aprecierile pe care Petrache Poenaru i le-a făcut. Pictorul a fost retribuit inițial cu 300 lei pe lună, cuantumul salariului fiind majorat din anul 1837 la 400 lei pe lună. Barbu Theodorescu îi
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
operele literare ale prietenilor săi și a tradus piese de teatru. A fost pentru Craiova ceea ce Ion Heliade-Rădulescu a fost pentru București. Constantin Lecca, prin toată activitatea didactică de la Craiova a rămas în istorie ca primul profesor de desen și caligrafie din Oltenia și în istoria învățământului românesc ca un deschizător de drumuri și ca un profesor care a avut rezultate remarcabile. Constantin Lecca împreună cu prietenul său Ioan Triffu, care era profesor de istorie și care l-a sprjinit întotdeauna, au
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
prolifică în viața Craiovei și din cauza multiplelor sale ocupații și a călătoriilor în Germania și la Roma, Lecca s-a îndepărtat de cercul lui Triffu. În perioada 1851 - 1859, pictorul a fost numit de către Petrache Poenaru profesor de desen și caligrafie la Liceul Sfântul Sava din București. Acest post de profesor a rămas vacant prin retragerea primului profesor de desen a liceului, Carol Wallenstein de Vella. Plecarea de la Sava a lui Lecca din anul 1859 s-a făcut prin demisie. După
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
publicat desene de domnitori în paginile revistei "Biblioteca românească" sub conducerea lui Zaharia Carcalechi. A doua, este perioada considerată de către specialiști cea a maturității artistice de la Craiova. În această perioadă, Lecca s-a manifestat plenar ca profesor de desen și caligrafie, editor și tipograf, pictor de compoziție, ilustrator de carte, portretist și nu în ultimul rând zugrav de biserici. A treia perioadă, este cea petrecută la București între anii 1851 și 1870. La București, Constantin Lecca n-a mai fost artistul
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
care au vrut să învețe o meserie, iar cea de-a doua de gramatică pentru cei care au vrut să-și continue studiile filologice. Elevii de la ambele secțiuni urmau încă lecții în comun în orele de scriere, cu accent pe caligrafie. În prezent, școlile numite mai târziu piariste, fondate de Calasanz, sunt răspândite în întreaga lume. Piariștii au colegii în Africa în Camerun, Coasta de Fildeș, Guineea Ecuatorială, Gabon, Senegal. În America: Costa Rica, Nicaragua, Mexic, Puerto Rico,Republica Dominicană, Cuba, Statele Unite, Argentina, Bolivia, Brazilia
José de Calasanz () [Corola-website/Science/336453_a_337782]
-
Către finele secolului al XIX-lea, s-a deschis școala ministerială de o singură clasă, cu studii în limba rusă de o durată de 3 ani, unde un singur învățător preda unui cerc îngust de discipoli religia, limba rusă cu caligrafie, aritmetica și cântarea bisericească. Populația satului a fost pe larg afectată de mobilizările din 1944 în timpul celui de-al doilea război mondial, cât și de foametea și deportările care au urmat. În Scoreni activează liceul teoretic „Universul” unde, în 2016
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
Bârlad și o parte a celor secundare pe care le termină în Galați. În continuare a frecventat cursurile și lucrările Școlii de belle arte din București (1941 - 1945), la clasa lui Corneliu Medrea. A funcționat ca profesor de desen și caligrafie la școlile din Bârlad: Liceul "Gh. Roșca Codreanu", "Liceul Comercial de băieți", "Liceul Industrial de băieți". Între 1954 - 1956 a lucrat la Iași, ocupându-se cu restaurarea unor monumente istorice din Iași și din Bârlad. Din 1948 participa cu lucrări
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
august 1968, Olcea, județul Bihor) este o prozatoare română care s-a afirmat la începutul secolului al XXI-lea. A publicat până în prezent o carte de haiku-uri, "Haiku și caligrame" (2000), volumul reprezentând o inedită combinație între poezie și caligrafie (Rodica Frențiu fiind autoarea caligramelor). I-au apărut la un interval scurt de timp două romane, ambele fiind bine primite atât de critica de specialitate, cât și de cititori : "Coborârea de pe cruce" (2001) și "Chemarea lui Matei" (2002). Din martie
Florina Ilis () [Corola-website/Science/302839_a_304168]
-
primară în Căuaș, apoi în comuna Craidorolț, apoi în orașul Carei. 1892-1899 Urmează liceul în orașul Carei, unde se împrietenește cu poetul Ady Endre. Din această perioadă datează primele încercări artistice. 1889 Se înscrie la Școala superioară de desen și caligrafie din Budapesta, ducând în continuare o viață plină de lipsuri. 1903 În anul IV, este trimis în Italia cu o bursă de studiu. Vizitează Roma, Siena, Perugia, Assisi și Orvieto. După obținerea diplomei de profesor de desen se întoarce la
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
Bărbulescu A absolvit în anul 1934 Academia de Arte Frumoase din Iași , secția Pictură , fiind premiat cu medalie de argint . A fost student la clasa profesorului Octav Bancila . După absolvirea "Academiei de Belle Arte" a fost profesor de desen și caligrafie la Școală Normală din Vaslui, între anii 1934 - 1935. Între 1935 - 1939 - profesor de desen și caligrafie la liceul "Cuza Vodă" din Huși . Deși era considerat prea tânăr, susținut însă de Părtenie Ciopron, care a văzut încă de atunci în
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
medalie de argint . A fost student la clasa profesorului Octav Bancila . După absolvirea "Academiei de Belle Arte" a fost profesor de desen și caligrafie la Școală Normală din Vaslui, între anii 1934 - 1935. Între 1935 - 1939 - profesor de desen și caligrafie la liceul "Cuza Vodă" din Huși . Deși era considerat prea tânăr, susținut însă de Părtenie Ciopron, care a văzut încă de atunci în tânărul și entuziastul artist un viitor mare pictor de biserici, i se eliberează prima autorizație de pictură
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
considera R. Constantinescu. Ca urmare s-a considerat că ele au putut fi scrise, cu aproximație, după 1516/1531 și înainte de 1616/1631, deoarece prezintă fenomenul de rotacism, cu ultima atestare în această vreme. Ioan Bogdan a apreciat - pe baza caligrafiei și a particularităților lingvistice - că glosele au fost scrise la Mănăstirea Neamț, sau la altă mănăstire din nordul Moldovei. La această opinie s-a raliat și Magdalena Georgescu. Alexandru Rosetti sugerase ideea unei localizări în nordul Transilvaniei sau în Maramureș
Ioan Bogdan () [Corola-website/Science/299889_a_301218]
-
înce[put]... la facerea aces[tei] sf[in]t[e] biserici ...”". Fragmentele păstrate dau de înțeles că aici a fost consemnat începutul bisericii. În proscomidie, pe peretele bisericii, se păstrează un pomelnic cu câteva nume de ctitori, consemnați în aceeași caligrafie ca cea de la intrare: "„titori Ion erei, Manda eri[ța], To[a]der, Nico[l]ai, Ion, Rada”". Așadar biserica a fost înzestrată cu pisanie și pomelnic, după obiceiul cel vechi de luare amintire a faptelor și autorilor, pentru pomenire
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
secolelor au apărut mulți mari artiști, școli și curente. Înclinația pentru peisaje, mai ales cele montane, a fost puternică, importanța acestei teme în arta chineză nefiind egalată de vreo altă cultură. Picturile ilustrau adeseori poeme sau alte scrieri, a căror caligrafie minunată era considerată o artă în sine. Pictura chinezească a prezentat întotdeauna lucruri reale, cum ar fi oameni sau peisaje, însă avea ca scop imortalizarea spiritului esențial sau mai degrabă de a transmite o anumită stare, decât de a reda
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
de sticlă din Murano, precum și meșteșugarii creatori de adevărate opere de artă: obiecte de cult, brocart-uri fine și țesături cu fire de aur, mânere de săbii și pumnale, decorațiuni în lemn sculptat, care erau exportate în întreaga Europă apuseană. Caligrafia manuscriselor face cu timpul loc tipăriturilor artistice. În pictură, manierismul nu a fost un stil de sine stătător, ci un curent care a însoțit renascentismul târziu, o variantă a acestuia care prevestea deja barocul. El aducea cu sine o aglomerare
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
specifică instrumentelor cu arcuș, dar prezentă chiar și în cazul instrumentelor cu coarde ciupite - luth, kwitra. Putem afirma că desenul ornamentat al unei linii melodice orientale este proiecția muzicală a gustului pentru înfrumusețare prin ornamentare existent în arhitectura islamică, în caligrafie și în artele grafice. Este evident faptul că multitudinea de ornamente existente în improvizațiile prezente în muzica arabo-andaluză nu poate fi redată și transcrisă cu ajutorul notației muzicale occidentale. Ca o consecință firească, chiar și în ziua de astăzi, transmiterea muzicii
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
București — d. 22 octombrie 1882, București) a fost un pictor și pedagog român, membru post-mortem al Academiei Române (1948). Începând din 1869 urmează „Școala de arte frumoase” condusă de Theodor Aman, devenind, în 1872, profesor la catedra de desen liniar și caligrafie a Seminarului episcopal din Buzău. În 1873 se transferă la gimnaziul comunal „Tudor Vladimirescu”, apoi, în 1875, la școala de meserii din aceeași localitate. La sfârșitul anului 1878 pleacă la Paris, unde frecventează cursurile „Academiei libere Julian”; verile pictează la
Ion Andreescu () [Corola-website/Science/297784_a_299113]
-
procesul execuției, sunt infinitezimale, adeseori mai puțin decât atât, pure tendințe interne, ceea ce am numit dinamică internă. Notate, acestea iau deodată proporții mult mai mari, invită la a scoate în evidență ceea ce trebuie să rămână sugerat, putând conduce spre o caligrafie ce imită caricatural modele eventual dispărute, distorsionând uneori până la schimonosire un text ce tindea să transmită o intenție de execuție clasică, cu un anumit echilibru. În plus, evoluția în timp a stilului interpretativ, a mentalității stilistice, le face caduce. Pornind
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Domul este construit în mare parte din aluminiu acoperit cu panouri de sticlă de culoare albastră ce permite o bună luminozitate. Sala de rugăciune este una dintre cele mai mari din lume și poate găzdui aproximativ 24.000 de persoane. Caligrafiile coranice din interior au fost executate de șeicul și caligraful egiptean Abdel Moneim Mohamed Ali El Sharkawi. Conține de asemenea un complex cu galerii, săli de conferință, birouri administrative, biblioteci și săli de curs. Tot în acest complex există un
Moscheea Sultanului Salahuddin Abdul Aziz () [Corola-website/Science/336528_a_337857]
-
Asia]], precum [[limba persană|persana]] ("farsi"), [[limba kurdă|kurda]], pashto, urdu, malaeza, și a unor limbi din [[Africa]], precum swahili, hausa, berbera etc. Printre alte limbi care au folosit alfabetul arab, amintim aici turca-osmană, până în [[1928]], azera, până în [[1924]] ș.a. [[Caligrafie|Caligrafia]] arabă nu s-a demodat așa cum s-a întâmplat cu caligrafia în [[Europa]], ci este încă socotită de către arabi ca fiind o formă majoră de artă; caligrafii sunt foarte respectați în societatea arabă. Fiind cursivă, spre deosebire de [[alfabetul latin|scrierea
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
și a unor limbi din [[Africa]], precum swahili, hausa, berbera etc. Printre alte limbi care au folosit alfabetul arab, amintim aici turca-osmană, până în [[1928]], azera, până în [[1924]] ș.a. [[Caligrafie|Caligrafia]] arabă nu s-a demodat așa cum s-a întâmplat cu caligrafia în [[Europa]], ci este încă socotită de către arabi ca fiind o formă majoră de artă; caligrafii sunt foarte respectați în societatea arabă. Fiind cursivă, spre deosebire de [[alfabetul latin|scrierea latină]], [[alfabetul arab|scrierea arabă]] este folosită pentru a transcrie versete din
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
reluate în ultimii ani de domnie ai regelui Yazdigird I. Teodosiu al II-lea nu era un om politic strălucit, nefiind interesat de chestiunile guvernamentale. Ducea o viață singuratică de tip monahal. Și-a dedicat o mare parte a timpului caligrafiei, copiind multe manuscrise vechi. A avut în jurul sau oameni energici și capabili, ce au contribuit la isncaunarea sa. Sora sa, Pulcheria, era cea mai influentă. A pus la cale căsătoria lui Teodosiu cu Athenais (botezată Evdochia), fiica unui filosof atenian
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]