4,874 matches
-
bune și părți rele. Pe de o parte, romane precum Saludos sau Stațiunea reamintesc cititorului gustul literaturii "pure", "ușoare", gustul pentru relaxarea intelectuală; pe de altă parte, lectorul contemporan, isterizat de experiment, "lucidizat" peste măsură, poate să intre în jocul calm și sigur al autorului. Foarte important este simplul fapt că Alexandru Ecovoiu promoveaază o astfel de literatură, neîncadrabilă în vreo direcție culturală agresivă, pentru că, în fond, cărțile lui cuprind un incredibil optimism, o încredere fără margini în ficțiunea pură, în
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
ficțional?), autorul îl întîlnește pe neurolog în acea cofetărie și are un fel de ieșire isteroidă față de acesta din urmă, care își savura liniștit propria prăjitură alături de o doamnă vîrstnică. "Păreau că pozează amîndoi unui fotograf invizibil [...] drept reclamă pentru calmul și buna înțelegere care domnesc în această cofetărie, pierdută undeva prin Europa." Ca atare, naratorul îi dă neurologului un ghiont "de i-a sărit lingurița din mînă" și îl salută "ca militarii, duminica, în centrul Clujului". Toate astea nu se
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
C. Noica nu e consecvent. Prea febricitant, prea patetic pentru a nu se vedea legătura lui clară cu "trăirismul" generației sale, filosoful nu apare suficient de "rațional", avînd chiar, stilistic vorbind, un aer neașezat, frămîntat, divulgat printr-o dicție deloc calmă, mai curînd gîfîitoare, de om care urcă în fugă o pantă. Raportarea preliminară la Cioran, într-unul din comentarii, este edificatoare: "De ce noi, românii, etnic vorbind mai omogeni decît germanii, a trebuit să ne așteptăm soarta o mie de ani
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
pantofii mei parcă le purtau cu o anume ostentație sfidătoare. Chiar dacă fața nu i se vedea niciodată limpede din stufărișul unei bărbi crescute într-o desăvîrșită dezordine și dintre firele de păr ce-i curgeau mereu peste frunte, o bănuiam calmă și senină. De mai multe ori am fost tentat să-l întreb ce face cu atîtea ziare, dacă le duce cumva la DCA, dar întrebarea a rămas mereu suspendată și ideea destinației mi s-a părut nepermis de vulgară. Bănuiam
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
autoare să cadă în capcana de a profera un discurs justițiar, care să disculpe Balcanii sau, din contră, care să incrimineze lumea "civilizată" de construirea unei imagini false. Critic în ambele direcții ale relației Balcani- Occident, studiul oferă o lectură "calmă", dar pasionantă. Maria Todorova - Balcanii și balcanismul. Trad. din engleză de Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu. Humanitas - seria Istorie, București, 2000, 400p. O lume de frînturi Nu se poate să vorbești despre Balcani și să-i ignori pe aromâni. Dar
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
Petru Cimpoeșu Privesc rar la televizor. Asta mă menține calm și echilibrat. Am constatat că știrile zilnice despre crime oribile, violuri și incesturi, ca și talk-show-urile pe teme politice, au asupra mea un efect bulversant, la fel de nociv ca filmele cu violență. Răscolesc aceleași instincte primare, agresive. Sau poate că tocmai
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
al iubirii gîlgîie stăpînit în fiecare gest, în fiecare privire, într-un rol de maturitate; la Sanda Toma și Matei Gheorghiu care, deși în scene mici, au găsit cheia de a se face simțiți, cu greutatea experienței lor; la vocea calmă sau învolburată a Povestitorului - Răzvan Ionescu; la Irinel Anghel, Andrei Kivu, Ion Bogdan Ștefănescu, cei trei "menestreli" care nu i-au lăsat niciodată singuri pe însîngerații amanți. Din Japonia, pînă în Europa. Din secolul 18, pînă în secolul 21.
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
poate, și care născu mari romancieri de moment, de fapt, de duzină, constatându-se ulterior. Corecția agronomului are loc printr-un mijlocitor vajnic și care îl bate pe violator cu ajutorul unui ștreang înmuiat într-o găleată cu motorină, la indicațiile calme ale agronomului șef ce ar fi avut pe vremuri niște probleme sexuale. Sabău, aghiotantul, are boală pe violatorul numit Pingilică și care, bătut, zbiară protestând în vagonul câmpenesc pe al cărui acoperiș de tinichea se abate deodată o ploaie torențială
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
capitole, înspre final, sînt dedicate incidentului, aparent banal, al unei chei pierdute. Poate că și regăsite. E, desigur, transparent, cheia vieții, a cunoașterii, a relațiilor dintre oameni. Mergînd prin noroaie, prin soare, prin ploi și furtună, prin zile senine și calme, la umbră, și ziua și noaptea și iarna și vara, încet sau grăbit, revii în locuri bîntuite de amintiri și de fantasme. Sau alegi să "defrișezi" păduri sălbatice. Sau străbați deșerturi ale sufletului, provocate, mai întîi de toate, de dificultatea
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
Constantin Țoiu Așa că... reluă criminologul - aprinzîndu-și un al doilea Kent în plin răsărit - soarele răsărind de vreo cîteva minute, aruncînd o pajiște nemărginită, un culoar de foc infinit pe întinsul mării calme încă, adormită parcă, stăpînită încă de fiorul ori duhurile nopții... Și nu mai spuse nimic. Ceilalți doi, de pe rogojina fină de pai de orez, o amintire a celui dintîi, a economistului, care călătorise de mai multe ori în China...; ceilalți
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
Holocaust, preferă o tratare a conceptului, cum o și afirmă, din perspectiva materialismului istoric. Nimic, în cartea sa, despre ravagiile Holocaustului. El se păstrează pe liniamentele observațiilor lui Marx (care a fost, și el, deși evreu, antisemit la vremea sa calmă și așezată) și Kautsky. Cum a precizat la începutul cărții, "punctul de vedere al materialismului istoric (adică al sincerității istorice) în problema antisemitismului, sprijinit pe cît mai multe fapte semnificative, obligă pe cercetător să fie el însuși un istoric obiectiv
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
care se vrea unită? Și mai cu seamă, ce ar avea de spus despre acea parte a lumii pe care unii o socotesc a fi provincie europeană, alții nu? Dacă în anii '50 Rusia sovietică îi inspira remarci atît de calme și pe cît e posibil obiective, e foarte probabil că la fel ar sta lucrurile și acum. Isaiah Berlin, The Crooked Timber Of Humanity
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
bună, ce metrouri/ ce mirodenii din import!// portarii toți știu să se poarte/ nu vezi o scamă pe peron/ nu vezi un câine fără zgardă/ nu vezi un domn fără baston." Sugestia de eleganță a poemelor este dată de tonul calm, de îndeplinirea conștiincioasă a ceremonialului exprimării, de claritatea mesajului (chiar și a unuia terifiant). Dacă trebuie să repete anumite sintagme, poetul le repetă, fără să se precipite, așa cum în societate un adevărat gentleman salută cu aceeași răbdare pe fiecare cunoscut
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
are ca un fundament ultim un anume absolutism: egalitate absolută, nivelare, "puritate", consecvența reducționistă, visul etern al omogenității. O gândire liberal-conservatoare, sau pur și simplu orice gândire, pornind din bunul simț moderat, caută dimpotrivă posibilul, acceptabilul, caută soluția cinstită și calmă. Iată ce trebuie să înțelegem: că trăim într-o lume a imperfecțiunilor, pe care întruna căutăm să le reparăm și să le îndreptăm (așa se și cuvine), iar nu într-o lume a visurilor utopice și absolute, adică în lumea
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
nu-i poate atinge nici cu o floare, așa încât nu vor avea, peste un an sau doi, pe cine să dea vina. Acest articol nici măcar nu este o critică a politicii pedeserist-securiste, ci un simplu fragment de jurnal la instaurarea calmă, tacticoasă și cinică a tragediei.
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
unui avion canadian, confundat a fi al germanilor, devine amintire obsesivă, de care Kermode încearcă să scape (spre a consola o conștiință vinovată) fixîndu-și în schimb atenția asupra zilei în care s-a produs accidentul, o superbă dimineață de noiembrie, calmă și perfect senină. Strategia aceasta nu e întîmplătoare, căci autorul face dese referiri la acele episoade din viață pe care e prudent să nu și le amintească. Memoria o cutie a Pandorei în care Kermode ezită declarat să scotocească. Să
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
fac, ci general. Aș fi putut să trimit oamenii la moarte - sau să-i salvez". * "O bonomie totală poate ascunde sau insensibilitatea sau intenția de a devaloriza prin inflație cursul laudelor. Un critic "rău", intră franc, descoperă adevăruri care reinterpretate calm de alții (pot) să ajute la o definire mai subtilă și mai pozitivă a unei personalități artistice. În orice caz, un critic (meritînd acest nume) trebuie asigurat împotriva unei eventuale agresiuni a autorilor. Numai în aceste condiții putem avea critici
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
și premiat, Lunga viață a Mariannei Ucria, publicat de Editura Univers, în frumoasa traducere a Gabrielei Lungu. Dacia Maraini, luptătoarea, care s-a implicat în atâtea anchete, care a activat direct în mișcarea feministă, se înfățișează ca o ființă blândă, calmă și echilibrată, cu un chip feminin și delicat, mereu atentă și îndatoritoare cu cei din jur, chiar sfioasă. A acordat cu docilitate mai multe interviuri, răspunzând cu răbdare și măsură la orice întrebare, dar cu mare atenție și responsabilitate pentru
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
15, în Sala cu oglinzi, va declara greva foamei. A anunțat și pe Președintele României în această privință” (L.S.). În ziua de 06 februarie 2008, Cezar Ivănescu a fost invitat la emisiunea NAȘUL, B1 TV, unde a răspuns în mod calm și cu adevăr provocărilor. În această emisiune, Cezar Ivănescu afirmă în direct: „Newsin, ei sunt primii care au infestat toată presa cu această informație și apoi ziarele aferente. Știrea s-a difuzat năvalnic peste tot, a fost preluată de toată
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
poezia conta?). Tot mai puțină poezie se publică în volume sau în reviste, dar, și mai grav, tot mai puțini cititori sînt interesați de poezie. A devenit, oare, poezia un fenomen literar caduc, un vestigiu din epoci mai vechi, mai calme și mai lirice în dispoziție? Dacă e să-i dăm crezare lui Marjorie Perloff, acest aparent amurg al poeziei se datorează unei erori de strategie interpretativă și productivă, mai degrabă decît receptivității publicului, atît de lesne de condamnat. Epoca noastră
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
chiar dacă sala gazdă era o uriașă ballroom dintr-un mare hotel. Greenblatt e un orator fascinant, deși charisma lui e neobișnuită pentru un vorbitor iar elocința lui pare nelalocul ei în contextul comunicării orale: o voce blîndă, aproape slabă, figura calmă dar de o expresivitate atît de accentuată încît pe chip i se citesc limpede fiecare contur al gîndurilor. Greenblatt vorbește gîndind. Te simți privilegiat să-l asculți, de ca și cum ai fi intrat direct în universul interior al vorbitorului și asiști
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
idee, este un orășel singuratec, curat, ca scos din cutie sau eventual din vid și care se întinde chiar pe paralela șaizeci și șase și ceva denumită convențional . Am călcat cu respect pe acest cerc într-o zi de vară calmă, ușor încruntată ca de un gând, am băut o cană de lapte de ren muls chiar de soția intendentului hotelului, - o laponă tăcută, luată de nevastă de tânărul englez, un blond finuț, având în grijă hotelul de turiști, modern, cocoțat
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
lucid și realist între posibilități (social-istorice) și dorințe personale (care, nu arareori, vin în contradicție cu cele ale ansamblului societății). Din păcate, în viața socială și politică românească a ultimului deceniu au prevalat - contraproductiv - reacțiile și atitudinile visceral-afective asupra deliberării calme și responsabile și a deciziilor circumstanțial realiste. Inconsistența fundamentării teoretice a guvernării, lipsa de viziune a clasei politice, erorile și corupția au contribuit la dezorientarea electoratului, pus - cu totul nepregătit, în urma abolirii totalitarismului - în situația de a se încadra în
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
este, de multe ori impregnată de idilism, iar curgerea meandrată a narațiunii se mulează perfect fluxului capricios al memoriei (de altfel aluzia din titlu este cît se poate de transparentă în acest sens). Dar, în același timp, dincolo de această evocare calmă a paradisului pierdut al copilăriei, putem detecta mărcile distinctive ale unui discurs legitimator, în spatele căruia persistă obsesia descendenței. Din acest punct de vedere, propunînd imaginea unei unități regăsite a spiritului est-european, în contrast cu schizoidia logocrațiilor populare, Valea Issei își dezvăluie proiectul
Memoria ca formă de supraviețuire by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16573_a_17898]
-
nu îți naște urmași/ mereu o distanță rămîne neacoperită" (ibidem). Cele mai obișnuite percepții devin pretexte ale unui hazard oracular: "libertatea mea/ caută să se recunoască/ în pata de pe mîna unui străin/ poate doar o veche arsură de țigară/ acum calmă ca o limbă moartă" (ibidem). Disjungem astfel stratul evident cel mai profund al acestui lirism de-o iluzorie simplitate, de un ingenuu-viclean prozaism, purtător de sarcini transcendente. Cu toate că are parte de-o recunoaștere anevoioasă, credem că din pricina jocului îndrăzneț cu
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]