1,492 matches
-
și prin modul cum ne ustură la buzunar. În vreme ce un atac monopolist asupra omenirii în care s-au plasat diriguitori docili, care poate eșua până la urmă într-un monopolism discreționar politic, înseamnă că orice aspirație democratică și umanistă dispare sub calota glaciară, iar omenirea va rămâne la mâna celor care și-au rezervat prin abuz longitudinea și latitudinea favorizatoare a unei insule pe care au instalate toate elementele de comandă. Încerc să folosesc termeni s.f. pentru a creiona starea posibilă, tocmai
PROFESORUL DE DEMOCRAŢIE FORMALĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364871_a_366200]
-
oficial în anul 1820, harta lui Piri Reis ilustrează o bucată din Continentul Sudic, cu 300 de ani înainte ca cineva să știe de existență să. Mai mult de atât, harta nu indică linia de coastă a Antarcticii descrisă de calota glaciară, ci marginea de sub gheață a acesteia, limită insulara. Descoperirea este consideata uluitoare, întrucât, continentul se află sub ghețuri de sute de milioane de ani, iar tehnologia penetrării lor a devenit posibilă cu numai câteva decade în urmă. Dovezile geologice
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
Keene, din SUA. Aceștia se concentrează îndeosebi pe problematică Antarcticii. Ei sunt de părere că, dacă se elimină posibilitatea folosirii unei tehnologii avansate, rămâne loc pentru numai două teorii, putin plauzibile, care să explice prezenta Continetului Sudic pe hartă. Fie calota glaciară a Antarcticii este de factură recentă, având numai câteva mii de ani vechime, fie originalul hârtii a fost făcut acum milioane de ani, cănd omul încă nu există. Ambele prezumții sunt respinse cu înfrigurare de comunitatea științifică, întrucât, oricare
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
hărții. Detaliile conturate în partea de jos a hărții se potrivesc remarcabil cu rezultatele sondărilor făcute în zona în timpul expediției antarctice britanico-suedeze, din anul 1949. Această indică faptul că linia de coastă a fost cartografiata înainte să fie acoperită de calota glaciară. Calota din regiune este astăzi groasă de aproximativ o milă. Nu avem idee cum informațiile acestei hărți pot fi împăcate cu presupusul nivel de cunoaștere geografică din 1513”. Ca să adâncească enigmă hârtii, studiile profesorilor Charles Hapgood și Richard Strachan
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
conturate în partea de jos a hărții se potrivesc remarcabil cu rezultatele sondărilor făcute în zona în timpul expediției antarctice britanico-suedeze, din anul 1949. Această indică faptul că linia de coastă a fost cartografiata înainte să fie acoperită de calota glaciară. Calota din regiune este astăzi groasă de aproximativ o milă. Nu avem idee cum informațiile acestei hărți pot fi împăcate cu presupusul nivel de cunoaștere geografică din 1513”. Ca să adâncească enigmă hârtii, studiile profesorilor Charles Hapgood și Richard Strachan au arătat
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
bilingve ale domniei sale (româno-engleză, româno-franceză, româno-italiană, româno-spaniolă etc.) Cu mare drag și emoție, o mare parte a scriitorilor prezenți în Antologia LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ a fost prezentă la sărbatoarea de suflet : - OLIMPIA SAVA - Galați; - ELENA BUICĂ -Toronto - Canada ; - RODICA CALOTĂ - Tg. Jiu; - TUDOSIA LAZĂR- Buccești, Galați; - MARIANA POPA - Brașov; - GINA AGAPIE - Buzău; - VIRGIL CIUCĂ - New York -USA; - ALEXANDRU FLORIN ȚENE - Cluj Napoca ; - MARIA CHIRTOACĂ - Câmpulung Argeș ; - FLORIN T. ROMAN - Arad ; - CORNELIU ZEANA - București ; - VIORICA POPESCU - Brașov; - Lavinia Hutiș oru Dumitriu - București ; - VASILE
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
o poezie “așternutaă “ spre nemurire în paginile cărții , cuprinși de emoție și bucuria de a fi prezenți la această minunată manifestare cu, care, LIGYA DIACONESCU ne-a obișnuit an de an, în țară și străinătate (Mariana Popa, Gina Agapie, Rodica Calota etc.) A avut loc și lansarea revistei literare "Memoria slovelor" a Ligii Scriitorilor Vâlcea, de către redactorul șef al acesteia, ION NĂLBITORU care a acordat și premiile câștigătorilor unui concurs de poezie și proză. Domnul Alexandru Florin Țene a trecut în
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
ou, de / privighetoare... // Un timp numai / am mai crezut tâmp / de curcubeu, că este un suflet / al ploii / iar nu un compromis / jalnic și iluzoriu. O cumplită ploaie cu „pietre de piramidă“, ori obișnuite, descărnând, descojind, „chelind“ munții, apoi erodându-le calotele de gresie până iau forma circumvoluțiunilor, a creierelor, întru deșertizare / saharizare, despre care grăiește poemul Spălarea cu pietre (AmNS, 93), vrea să accentueze marea însingurare a ens-ului uman în fața cerului: Creier vopsit cu os, / timp vopsit cu stele, / moarte vopsită
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
plastic, mai întâi, prin verticalitatea puțin înclinată a craniului, determinată, la rându-i, parcă, de clar perceptibila (și cât de sugestiva!) lui supradimensionare. Apoi, prin joncțiunea fină, sprijinită pe ovalul sprâncenelor și pe liniile orizontale ori verticale ale frunții, dintre calota craniană și jumătatea inferioară a capului. Fruntea, mult prelungită, de-o parte și de alta a șuviței centrale, conduce către aceeași sugestie. Într-adevăr, cine l-a cunoscut pe Profesorul G. I. Tohăneanu știe prea bine: prima și cea mai
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
Am fost invitată în mod special! A fost un adevărat regal al muzicii populare de cea mai bună calitate. Am avut marea onoare să cânt lângă artiști consacrați precum: Maria Ciobanu, Marin Chisăr, Elena Roizen, Tiberiu Ceia, Angelica Stoican, Floarea Calotă, Drăgan Muntean, Florica Flintașu și distinsul meu profesor Gavril Prunoiu. Doina „Mic sărmănuț de mine" am interpretat-o acompaniată fiind de Marin Cotoanță la cobză, iar hăulita „Mă-ntreba neica aseară", am cântat-o cu Orchestra de Folclor Radio, dirijor
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
vîrf și îndesat) mai abitir ca un viscol de cod roșu ce spulberă de colo până colo tot. O parte de Românie sud-estică înghițită completamente sub mormane uriașe de zăpadă ca într-o altă eră cu dinozauri înțepeniți veșnic în calote paralelipipedice de gheață și cu contracte inutile pentru deszăpezire. Iată cum arată un tablou hibernal devastator dintr-o țară europeană a secolului XXI, tablou semnat, din păcate, de o mână de politicieni cinici pe care nu îi interesează deloc, dar
GUVERNANŢII INFERNULUI ALB de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356319_a_357648]
-
U.A., a afirmat textual, în urmă cu mai mulți ani: "Când eram la Secret Service, am citit că cel puțin o dată pe an, poate chiar de mai multe ori, două submarine nucleare se întâlnesc pe o bază construită sub calota polară, de gheață. Reprezentanții Uniunii Sovietice se întâlnesc cu comitetul politic al Grupului Bildeberg. Această metodă de întâlnire este unicul mod de a păstra secretul, departe de interceptări și microfoane." Aceleași fapte relatate de căpitanul Cooper au fost relatate și
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI -CAP. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355794_a_357123]
-
biografia lui Mihai Eminescu“ (ed. 1962 și 1969) și a întocmit arborele genealogic al familiei Eminescu atât pe linie paternă cât și pe linie maternă. De genealogia familiei s-au mai ocupat acad. prof. Dimitrie Vatamaniuc (București) și prof. Gh. Calotă din Brăila, printre alți cercetători. Bunicul meu, căpitanul Matei Eminovici, al unsprezecelea copil al soților Gheorghe și Raluca Eminovici, a adoptat numele Eminescu în mod legal, fapt consemnat în Buletinul Oficial nr. 168 din anul 1892. El a fost singurul
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
unor persoane culturale din țară, între care eminescologi de vază, cum ar fi: prof.dv. Dimitrie Vatamaniuc (Bucu¬rești), prof. dr. Theodor Codreanu (Huși), prof. dr. Tudor Nedelcea (Craiova), prof. dr. Nicolae Bulz (București), prof. Petre Popescu Gogan (București), prof. Gh. Calotă (Brăila), prof. dr. în științe teologice Const. Galeriu (București), prof. Ion Itu (București) etc. vine în sprijinul acestei aprecieri. Din păcate, spre marea mea dezamă¬gire, lipsa fondurilor bănești ne-a împie¬dicat să realizăm ceea ce ne propusesem: reînființarea Societății
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
Hurezani din județul Gorj. Liceul nu a avut local propriu la înființare. Liceul și-a început cursurile în casa boierului Opran. Printre cadrele didactice au fost: Marinescu Ion - profesor de limba română, director, Busioceanu Nicolae - profesor de fizică și matematică, Calotă Ion - profesor de limba română, Cumpănașu Adela - profesor de științe biologice, Fusea Nicolae - profesor de geografie, Roman Ștefan - profesor de istorie, apoi profesor de istorie la Universitatea din Craiova și poet, Stănică Gheorghe - Profesor de matematică. În toamna anului 1963
LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]
-
jargon profesional, va fi evitat de multe categorii de cititori. Vor rămâne mai puțini adepți ai literaturii autentice, dar, aceștia vor fi cu adevărat valoroși, iar pierderea celor nehotărâți în ale stilului nu va fi greu de suportat, dimpotrivă..” (Rodica Calotă, poet, prozator, Tg. Jiu-România) La fiecare filă din Antologie, te contaminezi de elementul frumos, care te impresionează în varii moduri, pentru că, în cazul scriitoarelor acestui volum, literatura este încă artă, care trebuie „construită”, pe care trebuie să o simți tu
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
Maria Chirtoacă, Elena Buldum; căutările Transcendentului raportat la Clipă: Victoria Milescu, Elena Jucan, Gina Agapie, Lavinia Huțișor Dumitru, Ionela Flood, Olimpia Sava; societatea actuală cu marasmele ei: Elena Buică, Magdalena Iugulescu; filosofia vieții: Mihaela Cristescu, Mariana Zavati Gardner, Rodica P. Calotă, Daniela Bejan. Trebuie să subliniem limbajul plăcut și atractiv, care se modelează după tematica evocată. Dincolo de text, stilul bogat, uneori încărcat cu imagini șocante sau stranii, sugerează, transmite idei, face conexiuni, dovedind intelectualitatea autorilor și provocarea pe care o adresează
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
atractiv, care se modelează după tematica evocată. Dincolo de text, stilul bogat, uneori încărcat cu imagini șocante sau stranii, sugerează, transmite idei, face conexiuni, dovedind intelectualitatea autorilor și provocarea pe care o adresează cititorilor. Cităm, la întâmplare câteva pasaje: Murmuzaccia ( Rodica Calotă) „Candidatul Murmuz. Curriculum Vitae Murmuz este un logaritm lățos, absolvent al Facultății de Lapte și Sârmă Ghimpată, cam androgin, dar n-are a face, toată lumea e puțin androgină, nu-i vina ei! Când iese în oraș, își trage șmecherește rănile
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
cancer și cangrene. E sare peste rană, venin peste pelin, E drojdie băută într-un pahar cu vin. E înțepătura șarpelui peste glasul inimii. E urletul vântului peste rana pământului. Este invidia crescută, într-o noapte de iarnă, Pe-o calotă glaciară, purtată de valuri înghețate Peste sufletele adunate să ceară dreptate. Este triumful răului peste glasul Domnului. Este bucurie efemeră pentru cel cu inima de fiere. Este nimicul în agonie într-o mare de idolatrie. Elena Trifan Referință Bibliografică: IUBIREA
IUBIREA APROAPELUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353551_a_354880]
-
să strângă laolaltă creațiile a treizeci și nouă de autori, din care douăzeci și cinci sunt poeți: Cristiana-Maria Purdescu, Virgil Ciucă, Ionela Flood, Ligia-Gabriela Janik, Daniel Ioniță, Ionela Elena Ciobanu, Melania Rusu Caragioiu, Adalbert Gyuris, Mihaela Cristescu, Dorin Moldovan, Tatiana Dabija, Rodica Calotă, Ștefania Bîcu, Elena Armenescu, Dumitru Găleșanu, Daniela Bejan, Gabriela Lavinia Ninoiu, Gheorghe Vicol, Elena Trifan, Victoria Milescu, Olimpia Sava, Emil Lungeanu, Zina Bivol, Stelian Platon, Lavinia Huțișoru Dumitriu, nouă prozatori: Elena Buică, Claudia Partole, Dora Alina Romanescu, Ion Croitoru, Teresia
ÎN LIMBA ITALIANA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353669_a_354998]
-
Acasa > Impact > Vocatii > FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Floarea Calotă, floare spirituală a cântecului folcloric românesc În rare rânduri sunt auzite azi cântece noi folclorice, autentice
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
Acasa > Impact > Vocatii > FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Floarea Calotă, floare spirituală a cântecului folcloric românesc În rare rânduri sunt auzite azi cântece noi folclorice, autentice, iar cele vechi sunt cu spor primenite neizbutit. Din această privință, cântecele artistei Floarea Calotă sunt o colecție reprezentând culegeri de folclor românesc, la
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
935 din 23 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Floarea Calotă, floare spirituală a cântecului folcloric românesc În rare rânduri sunt auzite azi cântece noi folclorice, autentice, iar cele vechi sunt cu spor primenite neizbutit. Din această privință, cântecele artistei Floarea Calotă sunt o colecție reprezentând culegeri de folclor românesc, la rândul lui ales din bogăția, varietatea și vastitatea culturii țărănești căreia Floarea-artista, i-a luat de desupra oglinda aurorală iar din miez inima florilor spirituale. Camprin anul 1920, Ovid Densusianu zicea
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
seama nu numai de folclorul tradițional, ci și de cel de actualitate, adică de tot ce arată cum se răsfrânge în sufletul poporului viața în care el participă”. S-a scurs aproape un veac de atunci, pentru ca azi artista Floarea Calotă să adeverească folosul căutării și scoaterii la lumină a muzicii folclorice, cu atenție, dragoste și pricepere, spre a o realcătui într-un florilegiu de cântece pe care le-a întors de unde le-a descoperit și recoltat, răsădindu-le la loc
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
muzicii folclorice, cu atenție, dragoste și pricepere, spre a o realcătui într-un florilegiu de cântece pe care le-a întors de unde le-a descoperit și recoltat, răsădindu-le la loc, în dragostea și cultura poporului român. Cântecele artistei Floarea Calotă nu trec dincolo de consonanța omului cu natura, ci sunt într-o rotire permanentă, într-o determinare indisolubilă și nelimitată dintre cosmos și viața sufletească umană. Glasul puternic al Floarei Calotă e neistovit, așa cum e neistovit folclorul milenar din care s-
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]