444 matches
-
declarația scrisă ai spus "canalia" - la singular. De ce schimbi acum? Avocatul: Vă rog, domnule președinte, lăsați martorului libertatea de conștiință. Martorul: Poate m-am intimidat la declarația scrisă, mi-aduc aminte ca a spus ceva la plural, "canaliile". Avocatul: Între "canalia" și "canaliile", nota bene, e o distanță enormă, subprefectul n-a vizat o persoană anume, s-a referit la inamici multipli, sau poate numai la dezordini. Președintele: Era departe acuzatul de șosea, socotind de la locul accidentului? Martorul: Departe, departe, abia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ai spus "canalia" - la singular. De ce schimbi acum? Avocatul: Vă rog, domnule președinte, lăsați martorului libertatea de conștiință. Martorul: Poate m-am intimidat la declarația scrisă, mi-aduc aminte ca a spus ceva la plural, "canaliile". Avocatul: Între "canalia" și "canaliile", nota bene, e o distanță enormă, subprefectul n-a vizat o persoană anume, s-a referit la inamici multipli, sau poate numai la dezordini. Președintele: Era departe acuzatul de șosea, socotind de la locul accidentului? Martorul: Departe, departe, abia îl vedeai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prințesei, care luă pe cele două doamne și porni cu ele în automobil. Doamnei Ioanide nu-i scăpă faptul că prințesa vorbea așa ca și cum Pica ar fi fost moartă. În special o frază o izbi: - Să vedem unde au aruncat canaliile pe biata fată! Poate că prințesa proceda astfel față de o femeie ca s-o familiarizeze brusc cu nenorocirea, sau pur și simplu credea că madam Ioanide e în curent. Ministrul de interne primi pe prințesă la minister, foarte îndatoritor, apoi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
înconjurat de câțiva bandiți mascați, arăta cu mâna spre scenă, unde Jack, în fine biruit de grațiile caste ale femeii, capitula într-o îmbrățișare. "Trădare!" strigau G. Călinescu bandiții din fundul sălii, iar soția țipa de pe scenă la soțul ei: "Canalie!" Cortina cădea și urma ultimul act, al judecății. Acum, din fundul sălii, iluminați de reflector, soseau din nou în convoi bandiții cu cagule, având în mijlocul lor pe Jack, numai mascat și în jachetă. Jack era dus pe scenă și așezat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Sunt colegi lașcoala de Arhitectură, și apoi nu știi că ideea lui fixă e de a construi Catedrala Neamului? Îl roade la inimă biserica mea, făcută de Ioanide. . - Să știi că asta este! Dar mai e un lucru supărător lamijloc. Canaliile astea din Mișcare fac atmosferă și ele în sensul lui Pomponescu, acceptând zvonul ridicării bisericii din inițiativa lor. Își fac reclamă cu opera dumitale. Știu pozitiv de la organele mele. Sunt în stare să se adune în piața dumitale ca să se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a ști unde se află momentan Hangerliu. Planul ei era următorul: cincisprezece-douăzeci dintre membrii familiei, aleși printre aceia cu numele cele mai sonore, angajând cercurile înalte, cu profesiile cele mai decoroase, ofițeri superiori, atașați de legație etc., ajutați de câteva "canalii" necesare pentru a executa unele mișcări cerând îndemînare, vor pândi transportarea lui Hangerliu la fort, atacând duba și furând pe deținut într-o mașină, cu care îl vor conduce într-un loc sigur. Prințesa propunea să se vină cu mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
produse numai unele obiecții. . - Dacă vom fi arestați și deferiți Curții Marțiale, aventuraar fi dezagreabilă nu numai pentru ofițeri, dar pentru familie în totalitate. Ar fi mai bine să ne servim de interpuși. . - Prostii! sări Hangerlioaica. Să ne slujim de canalii, demercenari, în care nu poți avea încredere? Le roturier est lîche, vous savez.1 Esențialul este ca treaba să se facă de către Nu știi, mitocanul e laș (fr.). oameni de lume. Dacă vă arestează și vă dă în judecată, va
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la locul execuției. Își închipuia că față de un asemenea obstacol plutonul ar fi ezitat să tragă. Era decisă la urma urmelor, de izbutea planul, să ia singură pe Hangerliu și să-l ducă în automobil. Voia să vadă dacă îndrăzneau canaliile să împuște o Hangerlioaică și să facă măcel printre săteni. Țăranii nu se arătară deloc entuziaști de această propunere și mai dovediră pe deasupra un bun-simț exasperant. Majoritatea făcuse serviciul militar. . - Ostașul, zicea un țăran, dacă are ordin să tragă, trage
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
țăranilor în limba lor pe acea a autorităților. Acești paraziți de advocați de a treia mână și de scriitorași existau cu de prisos și înainte, dar acum sporesc ca buruiana cea rea, căci au o sferă de activitate determinată. Această canalie traduce actele și adresele autorităților, sfătuiește pe țăran, [î]l instigă, își dă aerul că ar fi având trecere în sferele politice, caută a trage pe sfoară pe cel necunoscător, i se plătesc bine serviciile de interpret, ia avansuri în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vigoarea și înțelepciunea lor, naivă și tânără, buna lor credință și dreptatea lor neclintită protestează în contra pângăririi istoriei noastre naționale de cătră un asemenea venetic. ["MAI BINE... 2257 Mai bine rob sub dominațiunea unui popor onest decât egal cu aceste canalii fizic și moral decrepite. {EminescuOpXIII 340} ["LEGEA TOCMELELOR... "] 2264 Legea tocmelelor trebuie schimbată, trebuiesc create neapărat condițiile bunului trai al țăranilor, căci altfel chiar existența națională a României e amenințată. În loc de-a ne certa pe barba lui Ștefan Vodă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ani de putrejune bizantină să nu fi trecut în sufletul, în creierul, în vertebrele fanarioților? Aceste stârpituri fizice, mioape, înclinate a avea o cocoașă, să nu fie și ca suflet miopi, să n-aibă cocoașa morală corespunzătoare? Căci ceea ce această canalie intelectuală nu poate pricepe niciodată este adevărul. că un grec - - în calitate de ambasador al Moldovei - au precupețit Bucovina, pe când Domnul albanez ș-au lasat să-i taie capul pentru ea. Că un grec au vândut jumătate țara Moldovei și că iarăși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de boieri români din vremea domniilor noastre legitime, ale Basarabilor și a Mușatinilor. Scuip în toți Domnii fanarioți, scuip în toți grecii [pe] cari i-au adus. Mi-e rușine că a fost cu putință ca toată plebea și toată canalia bizantină s-ajungă a domni în această țară, mi-e scârbă de ei și-i urăsc. ["CU AJUTORUL AUSTRIEI... "] 2263 Cu ajutorul Austriei. Trebuie cumpărată* alianța cu națiile apusene: Franța, Anglia, Italia - trebuie ca Austria să susție pe turci în Europa a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adaptează el, ci maistrul politor trebuie să adapteze a[r]hitectura* lui ca să-l facă să răsară cât se poate de curat în fețele și apa sa. Carbonul în formă de cărbune se adaptează la orice uz. C-un cuvânt canalia e totdauna adaptabilă. În inadaptabilitate consistă caracterul și adevărul. Cei inadaptabili trebuie să dea într-o lume direcția mișcării și a cristalizațiunii, nu canalia moale și corumptibilă ca ceara. ["A FURA ZIUA... "] 2264 a fura ziua lui Dumnezeu și munca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și apa sa. Carbonul în formă de cărbune se adaptează la orice uz. C-un cuvânt canalia e totdauna adaptabilă. În inadaptabilitate consistă caracterul și adevărul. Cei inadaptabili trebuie să dea într-o lume direcția mișcării și a cristalizațiunii, nu canalia moale și corumptibilă ca ceara. ["A FURA ZIUA... "] 2264 a fura ziua lui Dumnezeu și munca românului ["ÎN SUTA A XV... "] 2257 În suta a XV avanscena teatrului Universului este ocupată de români. Românii sunt poporul cel mai însemnat al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de sânge mort, închegat, viermi anunțători ai unei descompuneri viitoare mișună pe corpul său. Detracatul care face această stranie mărturisire evoluează într-o lume care modelează halucinațiile sale, fără raporturi cu acesta, lume pe care o disprețuiește, lumea indivizilor normali - canalia. Acest univers e guvernat de alte canoane decât al nostru, obiectele, ființele, timpul, cauzalitatea suferă deformări deosebite, ca în viziunile provocate de febră. În zona neintenționalității artistice, acest miniroman poate fi citit ca o alegorie a operei de artă (având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
au rupt toate punțile între mine și lumea celor vii, amintirile trecutului să se materializeze sub ochii mei. Trecut, viitor, zi, lună, an să aibă aceeași durată. Diferitele vârste, copilăria, tinerețea, bătrânețea - cuvinte goale. Ele există doar pentru oamenii obișnuiți, canalia - iată cuvântul pe care îl căutam -, pentru canalia a cărei viață comportă perioade și limite bine determinate, ca anotimpurile, și se situează în zona temperată a existenței. Dar viața mea n-a avut decât un singur și uniform anotimp. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
celor vii, amintirile trecutului să se materializeze sub ochii mei. Trecut, viitor, zi, lună, an să aibă aceeași durată. Diferitele vârste, copilăria, tinerețea, bătrânețea - cuvinte goale. Ele există doar pentru oamenii obișnuiți, canalia - iată cuvântul pe care îl căutam -, pentru canalia a cărei viață comportă perioade și limite bine determinate, ca anotimpurile, și se situează în zona temperată a existenței. Dar viața mea n-a avut decât un singur și uniform anotimp. S-ar zice că ea s-a scurs într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
dar încă vii, păstrându-și fiecare individualitatea. Mai sunt multe altele, a căror origine nu se lasă decelată, dar ale căror urme au supraviețuit. Camera mea are un alcov obscur și două lucarne care se deschid spre exterior, spre lumea canaliei. Una dintre ele dă în curte; de la cealaltă se poate vedea strada și tot ea mă leagă de orașul Rey. Un oraș supranumit Mireasa Lumii, având mii de străduțe încâlcite, case turtite, școli, caravanseraiuri. Un oraș, care trece drept cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
trăiește dincolo de pereții camerei mele. Când, în ungherul meu, închid ochii, îi ghicesc umbrele amestecate - e tot ce mă interesează cu privire la oraș, la palatele, moscheile și grădinile sale. Doar aceste două lucarne refac legăturile mele cu lumea exterioară, cu lumea canaliei; dar există în cameră, agățată de perete, și o oglindă în care pot să-mi văd fața. În viața mea restrânsă, oglinda capătă o importanță cu mult mai mare decât lumea canaliei, aceasta fiindu-mi complet străină. Din toate priveliștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
refac legăturile mele cu lumea exterioară, cu lumea canaliei; dar există în cameră, agățată de perete, și o oglindă în care pot să-mi văd fața. În viața mea restrânsă, oglinda capătă o importanță cu mult mai mare decât lumea canaliei, aceasta fiindu-mi complet străină. Din toate priveliștile pe care mi le oferă orașul, nu descopăr, de la lucarnă, decât prăvălia unui măcelar mizerabil, care-și taie cele două oi pe zi; îl văd de fiecare dată când privesc afară. Dis-de-dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
pierd soția și de aceea voiam să iau lecții de bune maniere și seducție de la craidonii ei. Dar eu nu eram decât un mizerabil proxenet, căruia îi râdeau toți proștii în nas. De altfel cum să asimilez conduita și manierele canaliei? Acum am înțeles: ei îi plăcea de oamenii ăștia pentru că erau nerușinați, stupizi și dezgustători. Pasiunile ei erau indisolubil legate de murdărie și moarte. Simțeam într-adevăr nevoia să mă culc cu ea? Oare fizicul ei mă făcuse să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
să aibă nevoie de atomii corpului său. Își strigau nevoia. Aspiram din tot sufletul să fiu numai eu cu ea, într-o insulă pierdută, departe de oameni. Invocam cu toată voința mea un cataclism care să facă să crape această canalie care respira, se agita și se bucura dincolo de pereții camerei mele. Dar, chiar așa să se fi întâmplat, oare n-ar fi preferat nu știu ce animal, un șarpe indian, un dragon? O noapte cu ea, apoi să murim amândoi, unul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
stacojii, luaseră culoarea cărnii de pe tejgheaua măcelăriei. Ardeam de febră, iar ochii mei aveau o expresie tragică și voluptuoasă totodată. Mă complăceam în această nouă stare. Zăream, în fundul ochilor mei, umbra morții. Ghicisem că trebuia să mor. Chemară medicul, doctorul canaliei, doctorul familiei, care, cum se spunea, ne îngrijise pe toți. Intră, cu turbanul de culoarea urinei și trei fire de păr în barbă. Omul ăsta se lăuda că-i redase tinerețea bunicului meu. Mă îndopase, de mai multe ori, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Asta n-are sens pentru mine; pentru cine e închis de viu într-un mormânt, timpul nu are valoare - doi ani și patru luni de când camera asta era cavoul vieții și gândurilor mele. Neliniștea, tumultul, spectacolele oferite de existența acestei canalii, creată fizic și moral pe un model uniform, totul mi se părea insolit și lipsit de semnificație. De când mă îmbolnăvisem, mă trezisem într-o lume atât de străină și de incredibilă, că n-aveam nevoie de cea a canaliei. Purtam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
acestei canalii, creată fizic și moral pe un model uniform, totul mi se părea insolit și lipsit de semnificație. De când mă îmbolnăvisem, mă trezisem într-o lume atât de străină și de incredibilă, că n-aveam nevoie de cea a canaliei. Purtam în mine un univers misterios și mă simțeam obligat să-l explorez în detaliu. Și noaptea, când ființa mea plutea la hotarele a două lumi, înainte de a se scufunda într-un somn profund și gol, visam. În spațiul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]