33,486 matches
-
al prieteniei franco-române, o relație făcută din schimburi reale și fantasmatice care se transformă în cursul istoriei". Legăturile lui Paul Morand cu țara noastră sunt însă mult mai vechi. Foarte tânărul diplomat a cunoscut de timpuriu mediul aristocratic românesc din capitala Franței, căci fiind în primii săi ani de diplomație coleg de legație, la Londra, cu Emmanuel Bibescu, vărul prințesei-scriitoare, frecventa lumea saloanelor pariziene în care erau prezenți și românii (de exemplu, în societatea lui Marcel Proust, care îi va prefața
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
și culturală a Franței, de pe poziții politice de dreapta, pro-fasciste și pro-hitleriste, motivate de el prin opoziția necesară față de pericolul bolșevic și oriental în general - gustând mai puțin laturile propriu-zis pitorești, de interes pentru reporterul care scria că face în capitala României "o baie de nepăsare". Scriitorul Morand, cu modul său specific de a se raporta la mediile românești vizitate în timpul șederii sale la noi este, astfel, oarecum nedreptățit. Rezumatul istoriei românești, oferit de autorul București-ului, după Xenopol sau Iorga
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
astîmpărat nițel, cît să nu zică lumea că nu-i potolește nici președintele țării, după care s-au încăierat la loc. Băsescu, în loc să ceară scuze bucureștenilor pentru experiența prostească a așa-zisului metrou ușor, fostul tramvai 41, vrea să umple Capitala de garduri pentru tramvaie și de șine de tren, într-un dispreț absolut față de înfățișarea orașului. Cu tramvaiele cu garduri patentate de Băsescu vom ajunge cea mai de rîs capitală din Europa. Iar bucureștenii acceptă senin să li se desfigureze
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
facă același lucru? Și apropo de murdăria de pe străzi și de praful endemic din București: contribuabilul plătește ca să aibă un oraș curat. Primarii de toate rangurile din acest oraș chiar nu văd că toate firmele care se ocupă de curățenia Capitalei își bat joc de bucureșteni? Mașinile care ar trebui să adune praful, mai rău îl ridică, pe bani grei. n-au vreme să observe asta, ei au probleme politice înalte, nu se împiedică în asemenea fleacuri.
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
impecabilă: "Curtea Domnească din București, pustiită mai întâiu prin incendiul din 1718, apoi prin marele cutremur din 1738, ajunse, prin al șaselea deceniu al secolului al XVIII-lea, un complex de ruine, în care se adăposteau toate haimanalele și pungașii Capitalei, cărora li se zicea, în ironie, «crai de Curtea-veche». Astfel cuvântul craiu ( scurtat din expresia craiu de Curtea-veche) ajunse să fie întrebuințat, mai întâiu în București, apoi și în provincie, în înțelesul de haimana (...), om chefliu, berbant (...), desmățat, desfrânat, libertin
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
58, cu Radu Coșarcă și Alessandra Stoicescu, în timp ce la Pro Tv e Andreea Esca. Îmi spun repede că, pentru a evita o concurență neloială, fiecare canal de televiziune și-a plasat Cronos-ul pe alt fus orar originalitatea democratică a Capitalei îngăduind acest lucru, iar ora oficială a României se poate afla la al șaselea semnal radiofonic, ceea ce e cu totul altceva. Evident, încep cu Antena 1 al cărei "Observator" a fost cotat ca fiind cel mai bun jurnal de știri
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
Românească se prezintă "înghesuită toată într-o încăpere întunecoasă, strîmtă, n-au căldură". Librăriile sînt și ele "aproape goale". Pînă și Biserica Sf. Elefterie, "impunătoare, grandioasă", e complet neîncălzită. O "toamnă" a materiei pare a se fi înstăpînit pe înfățișările capitalei, veștejite, împuținate, decimate de mizerie. Neapelînd la o paletă cromatică fastuoasă precum Radu Petrescu și nici la procedeul sfredelirii eseistice a suprafețelor utilizat de un Tudor Țopa sau la umorul fantast, plonjînd cu voluptate în gratuit, al lui Costache Olăreanu
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
Sorescu și cîțiva universitari despre alegeri. Sorescu om politic ce absurditate Stîngaci, strivit de inhibiții, șters, face figură lamentabilă". Ca și: "Citesc «Jurnalul» lui Mircea Zaciu. Lectură agreabilă. Maestrul scrie «bine» ( romancier ratat). Pasaje plicticoase ( atît de desele descinderi în Capitală), intercalări filosofarde, citate abundente din autori străini. Mă întreb: de ce și-a publicat jurnalul abia din ^79, omițînd o perioadă (anii ^70) la fel de «tumultuoasă», de contradictorie și tristă pentru literatura noastră, despre care a avut, cu siguranță, notații zilnice?". Ca
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
luminoasă pentru Observatorul Astronomic din același parc. Cronicarul nu vrea să pară cinic, dar e în stare să parieze că între Catedrală și interesele Observatorului Astronomic, Puterea va alege Catedrala. l Am ajuns să consemnăm și că primarul general al Capitalei și-a dat ghionți cu un patron de firmă din Crîngași. Patronul, un anume Hatah Faraj, citat de anumite ziare, susține că Băsescu l-ar fi lovit cu capul în gură pe unul dintre asociații săi. Mai mult, că i-
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
o dezvăluire frapantă: bustul scriitorului Traian Chelariu, așezat în fața Universității din Suceava, a dispărut. Cu soclu cu tot. Bustul a fost pus acolo după 1989, firește, căci înainte de 1989 Chelariu era bun doar ca funcționar la serviciul de ecarisaj al Capitalei (M. Preda s-a folosit de el ca de un personaj secundar în Cel mai iubit dintre pămînteni), nicidecum ca scriitor. Singurul caz constatat de autorul articolului (dar și de noi) de bust postcomunist demolat în postcomunism rămîne acela al
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
Portretul scriitorului în secol. Eugène Ionesco 1909-1994 este o carte care aduce mărurii importante în legătură cu estetica ionesciană, cărțile care au marcat devenirea artistică a dramaturgului, relațiile sale cu România, anii de exil, prietenia cu ceilalți doi mari scriitori români din capitala Franței, Mircea Eliade și Emil Cioran. Chiar dacă prin caracterul său preponderent polemic este altceva decît ne-am fi așteptat, volumul lui Marie-France Ionesco devine o referință fundamentală, imposibil de trecut cu vederea. n Marie-France Ionesco, Portretul scriitorului în secol. Eugène
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
alternezi biciușca și morcovul. Cu alte cuvinte, că există momente în care preferă forței vorba bună. Așa s-a ajuns la situația incredibilă ca tot felul de inși pe-a căror frunte scrie apăsat "comunism și incompetență" să circule prin capitalele occidentale ca pe propria lor moșie. Plini de aplomb, s-au grăbit să-și convertească impostura în avantaj. Dar nu pentru binele țării, ci pentru a pune la pământ tot ce mai rămăsese în picioare după tăvălugul unei guvernări antinaționale
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
să văd? ridicam din umeri. Mă făcuse, culmea, bleg, un bleg că nu vedeam ce-ar fi dorit el să văd. Uf în cele din urmă, explodă: Nu vezi, domnule, că nici unul nu mai are mustăți? Asta era. Greșeala lor capitală. Nici unul din ei nu-și mai lăsase mustăți. A, mă trezisem în fine, - mustața generalisimului Iosif Visarionovici Stalin, Dzugașvili; mustața istorică despre care un poet, trimis după aceea în Siberia, zicea că atârnă în farfuriile cu ciorbă ale tuturor proletarilor
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
și Henri Pousseur, deși "părintele" lui "spiritual" va rămâne John Cage. La finele anilor ’60 urmează, ca mulți confrați din România, Cursurile de vară de la Darmstadt. În 1967 este laureat al celei de-a 5-a Bienale de compoziție din capitala Franței, moment decisiv în opțiunea de a se stabili acolo definitiv. Original și nonconformist, Mihai Mitrea-Celarianu aderă, pentru scurte perioade, la mișcările seriale, postseriale, minimaliste și conceptualiste, "la modă" în acele decenii; pentru ca, după 1970, să adopte limbajul așa-numit
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
proporție de 99 bombardamentele ( care le-au depășit de cîteva sute de ori în intensitate pe cele din tot războiul al doilea mondial) au lovit ținte militare, precis alese, nici n-a mai contat. După o săptămînă de bombardamente înspăimîntătoare, capitala Irakului era luminată ca pe timp de pace, automobilele goneau pe străzi și populația își vedea de treabă. Lamentația unui comentator, intelectual reputat, altminteri, pe tema fiilor Americii uciși pe pămînturi străine ascundea perfid adevărul că un război atît de
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
în ceea ce îl privește sînt de acord că Băsescu nu depinde de jocurile parlamentare. Dar în ciuda sondajelor de opinie și a succesului său american, Băsescu a ajuns președinte al României în aceeași situație în care se afla ca primar al Capitalei, cînd era susținut numai de PD și de opinia publică. Marea deosebire e că Băsescu de azi nu mai are nevoie de nici un fel de susținere ca personaj politic, spre deosebire de partidele care îl contestă, dintre cele care l-au susținut
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
cea mai sigură sursă, o practică de genuină științificitate s-ar fi extins, trezind invidia K. G. B.-ului. Din păcate, regimul s-a mulțumit cu serviciile băieților cu ochii albaștri, înveșmântați în costume gri, ce se învârteau prin centrul Capitalei, recrutați din centrele de orfani. încă o jumătate de măsură, contribuind la căderea perechii dictatoriale. De la sine înțeles, ceea ce de-abia se întrezărea cu două-trei decenii în urmă ni se înfățișează acum drept o curentă cucerire a geneticii. Aceasta va
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
oasele goale! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până în adâncul trupurilor lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu pot găsi bogăția ei
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
șarmante ca o plimbare pe străzile Parisului sau un e-mail terminându-se cu ...@yahoo.fr. Orașul nostru rural Ultimul număr la revistei Cuvîntul (15 iulie-14 august) ne propune ca temă de dezbatere înfățișarea Bucureștiului și alura urbană sau suburbană a capitalei. Sinceritatea celor care se pronunță pe marginea acestei teme nu face decît să ne confirme un lucru dureros: bucureștenii trăiesc într-un oraș de care nu se mai simt legați decît prin amintiri. Fără aura afectivă a metropolei de altădată
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
de care nu se mai simt legați decît prin amintiri. Fără aura afectivă a metropolei de altădată, toți am fi înclinați să plecăm cît mai repede din acest viespar al prostului gust și al tracasării permanente. Nu știm cîte alte capitale ale Europei au putut strînge în sufletul locuitorilor lor atîta dezgust și atîta resemnare. Sîntem precum niște sinistrați cărora le vine să închidă ochii și să-și astupe urechii de cîte ori ies pe stradă. Dacă am putea, am prefera
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
schimb, s-a consumat într-o vastă corespondență, din care au mai rămas încă multe sute de scrisori nepublicate. A fost cel mai mare, mai substanțial epistolier din literatura română. împreună cu Jurnalul și romanul Adio, Europa! scrisorile sunt de importanță capitală pentru cine ar încerca să reconstituie o epocă și destinul dramatic al unei generații. Râsul lui amar se baza în asociații expresive, combinatorii, pe largi competențe culturale. De pildă, pe Cicicov, personajul lui Gogol, și-l alege drept "tată al
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
crimelor comunismului, articolul care ne-a atras atenția este semnat de Vitalie Dogaru și poartă titlul "Salvați de integrarea europeană". Vitalie Dogaru ne povestește experiența pe care a trăit-o de curînd în Tirana cu prilejul unui scurt sejur în capitala albaneză. "Orașul ne-a întîmpinat cu o salbă de gropi în asfalt. La hotel, m-am culcat fără mari ceremonii și pînă dimineață, de frig, reușisem să strîng pe mine toate plapumele din cameră. Cînd m-am trezit, am descoperit
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
Alexandra Olivotto Am tras chiulul săptămîna trecută. Dacă vreți să știți de ce, sau, mai exact, circumstanțele în care am pierdut trenul de la ora 14 și ceva din Cluj către București, ajungînd în capitală abia la 7 AM luni și nereușind să termin articolul, ultima jumătate a acestei pagini vă va lămuri cărui entretien notabil îi datorez întîrzierea și, în cele din urmă, absența din ediția trecută. La un moment dat = o seară de
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
la tîrg au făcut-o numai din cauză că au auzit că organizatorul e Liiceanu, iar Traian Băsescu va lansa cărțile lui Traian Ungureanu. Pur și simplu, printre bucureșteni s-a aflat că Bookfest e altceva decît precedentele tîrguri de carte din Capitală și oamenii au venit să se convingă cu ochii lor că așa stau lucrurile. Și din cîte am observat, n-au plecat dezamăgiți.
Cine a confiscat tîrgul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10526_a_11851]
-
În această toamnă, două grupe de seniori din Sectorul 1 și 2 din Capitală au oportunitatea de a obține o certificare recunoscută internațional pentru utilizarea computerului la nivel elementar, prin intermediul programului Alfabetizare digitală pentru seniori, inițiat de ECDL ROMÂNIA. Alfabetizare digitală pentru seniori este un program inițiat de ECDL ROMÂNIA în 2012, alături de partenerii
Seniorii se împrietenesc cu computerul [Corola-blog/BlogPost/94293_a_95585]