270 matches
-
cer acum să oprească această ură ordonată, să-și amintească măcar acum că sunt reprezentanții lui Hristos în această lume a durerii și a lacrimilor. În toată clipa suntem pândiți de primejdii, loviți de concepții materialiste (atât comuniste, cât și capitaliste) și ne găsim crucificați, ca Iisus pe Golgota. Spuneți, păstorii noștri duhovnicești, tot ca El, în clipa morții: Mâine vei fi cu noi, în Biserica lui Hristos. Am investit iubirea și duhul meu și tot acest imens tezaur de suferințe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al orbului care a văzut prea multe. America nu este deloc discretă În a exhiba variatele strangulări și răni ale libertății sau vastele competiții monetare care Îi sponsorizează capcanele. Un marxist ca Walter Benjamin ar citi, probabil, În „documentele civilizației” capitaliste din Lumea Nouă și acele „documente ale barbariei” pe care, cum susținea, orice civilizație le furnizează. Fascinată de competiție și performanță, civilizația americană deține nu doar cunoscutele recorduri spectaculoase ale geniului ei practic și simplificator sau cele ale celebrelor ei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
precum și neoiobăgia, văzută tot ca o formă fără fond. Gherea este cel care răstoarnă relația dintre forme și fond, făcând din anterioritatea formelor o lege de dezvoltare a țărilor rămase în urmă, țări care intră cu necesitate în „orbita” țărilor capitaliste dezvoltate. Potrivit lui, modernizarea noastră este un rezultat al contactului cu Europa apuseană. Astfel, sistemul capitalist din România nu este efectul evoluției organice a societății autohtone, ci al influenței occidentale, care ne-a obligat la adaptarea la instituțiile moderne în absența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
industrializarea intensă s-a realizat sacrificând individul și a fost cu putință doar în condițiile instaurării totalitarismului. Industrializarea promovată de ideologia marxist leninistă, reprezenta o țintă a comunismului isteric, având ca scop demonstrarea superiorității acestui tip de societate față de cea capitalistă. Ceaușescu, el însuși un tip cu puternice tendințe demonstrative, și-a fixat ca obiectiv prioritar industrializarea țării, neglijând agricultură 1 și serviciile și sacrificând, într-un dispreț total față de popor, calitatea vieții acestuia. Statisticile realizate la nivelul țărilor nesocialiste (Chirot
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
confruntării între sisteme, Hrușciov a crezut sincer în principiul „coexistenței pașnice”. El era convins de superioritatea sistemului socialist, astfel încât capitalismul nu mai trebuia doborât neapărat prin „exportul de revoluție”, deoarece „metoda socialistă de producție deține o superioritate hotărâtoare în fața celei capitaliste”. Revoluția ungară a fost văzută ca o tentativă a unor cercuri occidentale de încălcare a principiilor coexistenței, prin amestecul „neloial” în sfera de responsabilitate a URSS. înlăturarea regimului Nagy a fost semnalul unei replieri pe o poziție mai conservatoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unei consfătuiri a partidelor comuniste și muncitorești din țările lagărului socialist. Pe parcurs, explica liderul sovietic, a apărut ideea de a fi invitați să participe și reprezentanții P.C. Francez și ai P.C. Italian, cele mai mari partide comuniste din lumea capitaliste. Consfătuirea, proiectată pentru luna noiembrie, semăna însă izbitor, dacă avem în vedere participanții, cu conferința de întemeiere a Cominformului din septembrie 1947. Atunci, printre cei mai activi participanți fuseseră iugoslavii, care jucaseră chiar rolul de principali acuzatori ai celor ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nimic din importanță, ba chiar s-a accentuat după lansarea de către sovietici a primilor doi sateliți artificiali ai Păm`ntului, la 4 octombrie și, respectiv, 3 noiembrie 1957. Mao a spus `n acest sens: „Aceasta [preponderența forțelor socialiste asupra celor capitaliste, prin creșterea puterii URSS] este lucrul principal, iar toate celelalte neajunsuri dintre noi s`nt fără `nsemnătate. Lucrurile mărunte trebuie să se subordoneze celor esențiale” (Kulik, op.cit., p. 214.) Paul Niculescu-Mizil, op.cit., p. 65. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Uniunii Sovietice, apar, chiar și în rândul socialiștilor convinși, dubii, întrebări fără un răspuns convenabil: Care e veriga slabă a marxismului care a produs asemenea efecte? Cum de revoluțiile socialiste au avut loc în țările sărace și nu în cele capitaliste? Cum se face că revoluțiile din țările socialiste au fost împotriva socialismului și pentru o piață liberă? În practică, socialismul nu a reușit să creeze o societate ne-alienată, autoadministrată și planificată. Socialismul real al secolului al XX-lea nu
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
prestigiul se câștigă în competiție, respectând ceea ce noi numim aici drept ,,spirit al capitalismului". Trebuie să mai arătăm că spiritul capitalismului nu poate fi înșelat. Libertatea nu se poate mima. Au existat multe state care s-au declarat a fi capitaliste, dar care nu erau state libere. Au sfârșit în sărăcie și înapoiere economică. În același timp libertatea nu se dă pe bucăți și în doze mici așa cum s-a întâmplat în România după anul 1990. Efectele lipsei de hotărâre s-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
economic ce reușește peste tot în lume și nu are pretenția de rețetă universală de luptă împotriva sărăciei și împotriva primitivismului și inegalităților 348. Nu este de ajuns ca o țară sau o regiune geografică să se autodeclare ca fiind ,,capitalistă" pentru ca reușita economică și lichidarea sărăciei să-și facă apariția la orizonturi. Este și motivul pentru care țări ca România se află într-o permanentă căutare, sub semnul unor uriașe întrebări legate de construcția socială. Capitalismul este rezultatul unui context
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de instrumente sofisticate. Cambia apare abia la mijlocul secolului al XIV-lea21. Cu toate acestea exista profesia de bancher și își desfășurau activitatea mari bancheri. Bataille enumeră 22, la rândul său, câteva caracteristici ale vieții economice în epocă: economia medievală, spre deosebire de cea capitalistă, era una statică, consumatoare a tot ceea ce produce; activitățile economice erau subordonate regulilor moralei creștine; societatea medievală era compusă dintr-un ansamblu de părți componente neomogene. Autorul citat sintetizează: "Vânzătorul trebuia să-și cedeze marfa la prețul just. Prețul se
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acele pământuri suferind un experiment unic în istoria cunoscută a omenirii. America va deveni, dintr-un pământ al nimănui, cel mai puternic stat capitalist al planetei, portdrapelul civilizației occidentale. Dacă Epoca Medievală a fost a Europei, putem spune că cea capitalistă a fost a Americii. Elementele, întâmplările care anunță apariție capitalismului au fost două: dezvoltarea comerțului internațional, expansiunea sa planetară și descoperirea Americii. ,,De atunci marele negustor medieval începe acțiunea sa de concentrare a mijloacelor de producție în mâna unor particulari
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
spațiu geografic locul ce i se cuvine în competiția instaurată. Și acestea sunt procese complexe, obiective, naturale, în interiorul cărora contribuția umană este una de participant activ. Wallerstein arată că este vorba despre un cadru particular de dezvoltare a economiei mondiale capitaliste: ,,Cam pe la 1450 a fost creat în Europa, nu și în altă parte, cadrul apariției economiei mondiale capitaliste. Acest sistem se baza pe două instituții cheie, o largă diviziune mondială a muncii și aparate statale birocratice în anumite zone"70
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mult. Strângem din reflex, cu gândul ascuns că într-o zi ne putem apăra de foame și degradare. Dacă vom lua în dezbatere numai acest unic criteriu, adică dependența sau independența în raport cu foamea, va trebui să împărțim lumea actuală în capitalistă și non-capitalistă. Capitalismul a democratizat și accesul la putere, dar a democratizat și accesul la pâine 293. Odată cu apariția monedei din hârtie, oamenii obișnuiți au crezut că bancherii dețin un secret legat de crearea de valoare din nimic, dacă sunt
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și a expansiunii relațiilor sociale internaționale. Comerțul va lua o amploare spectaculoasă, iar influența Americii și a dolarului american va fi una decisivă. În același timp, perioada despre care discutăm va reprezenta o bătălie crâncenă între lumea socialistă și cea capitalistă. Va fi un război rece în care se vor folosi toate armele economice și de natură propagandistică. Din acest motiv, capitalismul și liberalismul economic și politic vor folosi tot arsenalul din dotare în dorința de a se impune în această
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
echilibrul semenilor. Pentru că este vorba despre o dublă acordare a ființei umane 99. Capitolul 8 Anticapitalismul 8.1. Ce este anticapitalismul? Viziunea lui Ludwig Von Mises Nu există o construcție socială atât de îndelung disputată și contestată, așa cum este cea capitalistă. Anticapitalismul este tot atât de vechi precum capitalismul, așa cum subliniază Baechler 1. Toți cei care au ceva de obiectat în legătură cu viața lor și cariera lor găsesc mereu vinovată lumea în care sunt obligați să trăiască. Pentru ei, această lume este profund strâmbă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vertebrală, le percepeam înainte mai mult ca aspecte ficționale, cu o funcție pitoresc-epică: accidente în lumea solară a cărții, episoade neplăcute, dar, cumva, la marginile moromețianismului triumfător. Or, lucrurile stau exact pe dos și abia epoca nouă, postrevoluționară și, orișicât, capitalistă ne îngăduie să înțelegem realmente figura și măreția lui Moromete. Aceasta din urmă apare nu din autopropulsarea personajului într-un empireu al liniștii suprafirești, din survolul său pe deasupra problemelor ,mărunte" ale vieții; ci, dimpotrivă, dintr-o abordare frontală a acestora
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
relevă în mod reprezentativ aceste dinamici. Ea este „tensiunea de suprafață a unui parazit masiv și ascuns”[3]. Că orice fenomen politic, si gentrificarea are o geografie specifică. Lansată în centrele modernității occidentale ea se propagă o dată cu colonizarea și urbanizarea capitalista a altor spații geografice. În Europa de Est, gentrificarea vine la pachet cu importul ethosului capitalist după prăbușirea regimurilor real-comuniste. Anii 90 și 2000 aparțin global fazei a treia a gentrificării[4], caracterizată printr-o implicare mai mare - centrală - a autorităților în
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
de protest sau va ști să identifice un proces de gentrificare și să se plaseze în opoziție. (în)Ofensivitatea scenelor de artă Dinamicile capitalului în oraș nu sunt doar succese ale puterii. Un important punct de fugă, în care codificarea capitalista a spațiului urban e încă în căutarea discursul potrivit este MNAC Anexă sau cele două spații de producție și expunere de artă contemporană Salonul de Proiecte și Platformă. Clădirea industrială ce le găzduiește se află la granița dintre deja gentrificatul
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
cu impact social din istoria recentă, ignorate sau expuse unilateral în istoriografie, în spectacole care au la bază cercetarea istorică de arhivă, istoria orală și/sau documentarea online; - Vizibilizarea perspectivelor unor actori sociali marginalizați în timpul unor regimuri opresive (fasciste, sovietice, capitaliste etc.); - Aducerea în prim-planul discursului artistic și politic a unor teme de maximă relevanță în istoria recentă prin intermediul unor intervenții performative. Vă invităm să contribuiți cu recenzii, eseuri, analize, interviuri, care să lărgească abordările pe care numărul 7 din
Apel la texte și intervenții – GAP 7: Teatrul istoriilor recente () [Corola-website/Science/295780_a_297109]
-
si maghiarii, numiți „nomazi”, „năvălitori”, „veniți din stepele Asiei”. Și protocronismul, chiar în varianta lui extremistă „dacica”, vine să sublinieze același lucru - dorința noastră atât de acerbă de a fi „europeni”, adică de a fi „la origi-nea lumii”. Sigur, modernitatea capitalista a construit această ficțiune conform căreia Europa de Vest este superioară, la originea tuturor realizărilor lumii. Ficțiune necesară pentru a justifica moral și teologic crimele procesului colonial. Iar in-telectualii conservatori români preiau de bună această ficțiune - este super-elocvent cazul lui Lucian Boia
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
Bellamy "Privind înapoi". Marxismul a atacat în modul cel mai dur cu putință asemenea utopii economice. Utopiile pot avea diferite orientări ideologice; de exemplu cartea lui Robert Heinlein "Luna este o amantă dură", prezintă o utopie individualistă și libertariană. Utopille capitaliste se bazează pe economii libere. O utopie a păcii planetare este considerată adesea unul dintre sfârșiturile istoriei. Sparta a fost un exemplu de stat militarist utopic fondat de Lycurg (deși în special atenienii ar fi putut să-l considere un
Utopie () [Corola-website/Science/299134_a_300463]
-
200% a producției de fier și cu 335% a producției de energie electrică. Stalin a justificat aceste pretenții spunând că dacă nu are loc industrializarea rapidă a Uniunii Sovietice, țara nu ar fi fost capabilă să facă față agresiunilor țărilor capitaliste din occident. Toate fabricile aveau panouri pe care erau prezentate realizările muncitorilor. Cei care nu reușeau să-și îndeplinească sarcinile de producție erau criticați și umiliți în public. Unii dintre muncitori nu au reușit să facă față acestor presiuni și
Plan cincinal () [Corola-website/Science/299417_a_300746]
-
al XIV-lea, calfele erau în situația de salariați fără posibilitatea de a-și schimba statutul, breslele se confruntau cu falimentul, iar în Flandra, Italia și Germania se desfășurau mișcări. Aveau să apară relații de producție de tip nou, cele capitaliste, ce presupuneau o libertate mai mare în ceea ce privește concurența, salariile, timpul de muncă, inovațiile tehnice. Breslele ce asigurau protecția membrilor și a permis o dezvoltare a meșteșugurilor medievale au înfrânat progresul tehnic și dezvoltarea relațiilor capitaliste. Concurența cu întreprinzătorii capitaliști s-
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
de la Auschwitz și a ajuns în Germania. I-a aruncat-o cineva.</spân></spân></spân></p> Maică-mea, când a auzit că vreau să cumpăr apartamentul, a fost total împotriva: „Noi suntem o familie de comuniști! Tu o să fii prima capitalista din familie!”</spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">. „Dar, mama, eu </spân></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]