278 matches
-
capitalistă simplă erau liberi din punct de vedere juridic. Ei se angajau la patronii-meșteri prin „bună învoială”, libertatea lor rămânând oarecum îngrădită, după cum am văzut, prin unele prevederi perimate, dar neînsemnate ale regimului de breaslă. La unele ateliere ale cooperației capitaliste simple (cărămidăriile, de pildă) și la manufacturile-zalhanale, întreprinderi care funcționau vremelnic, unii lucrători se recrutau dintre țăranii clăcași, deci nu erau liberi juridicește. Ei se angajau în timpul lor disponibil, după împlinirea obligațiilor față de stăpâni. Această din urmă stare de lucruri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moldovenești domina în ramura producției industriale mica producție de mărfuri. Afirmația ni se pare de netăgăduit și ea poate fi demonstrată prin numărul mic al meșteșugarilor de treapta I-a și a II-a. În forma de producție a cooperației capitaliste simple pot fi sigur încadrați numai meșteșugarii de treapta I-a și parte din cea de a II-a, căci Marx considera cooperația capitalistă simplă o „formă de muncă în care un număr mare de persoane lucrează una alături de alta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Visterie la calfe, adică la meșteșugari fără dugheni, iar calfele înstărite obțin patente. Aceste prefaceri, transformări în starea materială și socială a meșteșugarilor, care demonstrează progresele pe care le-au făcut relațiile de producție capitaliste în orașe, n-au fost de natură să schimbe în mod substanțial raportul dintre cooperația capitalistă simplă și manufactură, pe de o parte, și mica producție pe altă parte. Aceasta din urmă a continuat să rămână predominantă în economia orășenească
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
putea transforma mai ușor într-un oraș decât un sat. Este limpede că structura socială a orașului moldovenesc la jumătatea secolului al XIX-lea oglindește fidel ultima etapă a istoriei Moldovei din perioada destrămării relațiilor feudale și prima din cea capitalistă, care se caracterizează la noi prin slaba dezvoltare a formelor industriale mai evoluate (cooperația capitalistă simplă, manufactură) prin predominarea în orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
caracterizează la noi prin slaba dezvoltare a formelor industriale mai evoluate (cooperația capitalistă simplă, manufactură) prin predominarea în orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale cu cele capitaliste. Este și firesc, deci, ca structura socială a orașului să fi fost foarte complexă. Birnici agricultori, cărăuși, argați, vagabonzi, calfe, meșteșugari, negustori, zarafi, bancheri și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică unei perioade de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aceasta din urmă se afla în stadiul crizei finale a sistemului feudalo-iobagist, amenințat de ascensiunea raporturilor de producție burgheze și de lupta revoluționară a maselor. De altfel, reforma din 1861, care a marcat trecerea Rusiei din orânduirea feudală în cea capitalistă, a fost precedată de o situație revoluționară și a fost pusă în practică pe fondul aceleiași situații revoluționare. Pe de altă parte, politica externă a țarismului între <anii> 1825 și 1861 nu poate fi explicată fără a se lua în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
decalate �n raport cu vitezele societ??ilor dezvoltate. Au existat semne de schimbare, de apus al Vechiului Regim dar nu ?i de efort sinergic clar pentru construc?ia unui regim nou, �n consonan?? cu ceea ce se petrecea �n societ??ile capitaliste dezvoltate. �n societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea a fost predominant? �nr�urîrea francez? �mpletit? �ns? cu romantismul rom�nesc ?i cu militantismul na?ional tradi?ional. �ntors �n ?ar?, Kog?lniceanu spunea c? �se tr?ie?te
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
treac? dou?zeci de ani pentru că opera s?-?i afle un public, �n momentul �n care Germania, trecut? �n sfera na?ionalist?, c?uta s?-?i exalte trecutul presupus comunitar (un antidot contra otr?vurilor societ??îi burgheze, tehniciste ?i capitaliste). Ț�nnies a protestat �mpotriva lecturilor tenden?ioase ale operei sale (el visa mai cur�nd la edificarea unui socialism umanist de inspiră?ie comunitar?) dar n-a reu?it s? �mpiedice că tema comunit??îi, apoi aceea a ligii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
extinzînd în schimb sectorul militar și mărind deficitul federal prin datorii uriașe nerambursate nici acum. Ultimii cinci ani au fost de asemenea martorii prăbușirii comunismului sovietic și ai sfîrșitului Războiului Rece. După al doilea Război Mondial, țările comuniste și cele capitaliste au început cursa pentru cucerirea puterii economice, politice și militare. Forțele din ambele blocuri au promovat Războiul Rece și războiul efectiv, fapt ce a avut drept rezultat militarizarea masivă, dar și un conflict mascat sau deschis între surogatele oferite de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dominație sau rezistență. Studiile culturale necesită prin urmare o teorie socială care să analizeze sistemul și structura de dominație și forțele de rezistență. De vreme ce capitalul și relațiile economice au jucat dintotdeauna un rol important în structurarea societăților contemporane (adesea numite "capitaliste" sau "democratic-capitaliste") marxismul a avut încă de la început o pondere importantă în studiile culturale, deși au existat dispute cu privire la ce formă anume de marxism ar trebui luată în considerare; mai recent, a existat o violentă respingere a perspectivei marxiste (vezi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întrebare pe care Capitolul 5 o analizează în detaliu. O atenție specială este acordată scrierilor lui Marx despre globalizare, analizei marxiste a naționalismului și internaționalismului și reflecțiilor asupra importanței formelor de producție și în special a dezvoltării formelor de producție capitaliste moderne pentru politica globală. Dimensiunea "critică" a marxismului interesul său nu doar pentru explicarea lumii, ci și pentru schimbarea ei va fi, de asemenea, menționat în acest capitol. Marxismul a oferit baza intelectuală pentru dezvoltarea teoriei critice, după cum au făcut
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lucru va continua să se întâmple și în viitor. Realiști precum Kenneth Waltz susțineau că marxismul era o teorie de tip "cea de-a doua imagine" a relațiilor internaționale, care considera că apariția regimurilor socialiste în directă opoziție cu cele capitaliste ar urma să elimine conflictul dintre state. Aspirațiile sale utopice urmau să fie înșelate, pentru că lupta pentru putere și securitate este o consecință de neînlăturat a anarhiei internaționale, pe care numai analiza celei de-a treia imagini o poate explica
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
statale și cum pot fi ele mobilizate pentru a susține proiecte politice de transformare a sistemului, fie din partea democrațiilor liberale, care încearcă să redefinească normele suveranității și guvernanței globale, fie din partea organizațiilor teroriste ce caută să pună capăt ordinii mondiale capitaliste liberale. Concluzie Afirmarea constructivismului a vestit o reîntoarcere la o formă de teoretizare mai sociologică, mai istorică și mai orientată spre practică în Relațiile Internaționale. Dacă raționaliștii au redus socialul la interacțiunea strategică, au negat factorul istoric susținând forme dezrădăcinate
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sa și câțiva apropiați"207. Dincolo de aceste coordonate istorice, care fixează încadrarea cronologică a comunismului în spațiul românesc, este latura ideologică, proeminentă prin negativismul pe care îl proclamă 208. Astfel încât, deși "comunismul s-a pretins o nouă civilizație, superioară celei capitaliste pe care a negat-o cu pasiune, a forțat sute de milioane de oameni să trăiască într-un univers închis, represiv și umilitor. La nivelul teoretic, al scopurilor proclamate, comunismul s-a pretins întruchiparea "umanismului absolut", o societate din care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
aici și numeroasele ocazii de frustrare care nu pot fi neglijate, cu atât mai mult cu cât ele sunt permanente. Frontiera neprecisă între permis și interzis este, desigur, o sursă de nedumeriri. Este evident că, într-o societate ca cea capitalistă occidentală, impulsul social merge în sensul competiției, al acumulării de bogăție și de puteri, și se constată curent în practica psihoterapeutică faptul că numeroși nevrozați au ca determinanți incapacitatea sau refuzul individului de a «juca jocul». Atenția este atrasă, îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
20). * mass-media română se confruntă cu imense provocări tehnologice, economice, manageriale pe care nu este pregătită să le gestioneze (cf. infra stadiul preprofesionist al jurnaliștilor și managerilor), * viziune maniheistă despre lume (utopie pozitivă pentru societatea socialistă; utopie negativă pentru cea capitalistă). * viziune plurală despre lume, în care totul devine scriptibil (Barthes) sau productibil (Fiske). Pentru România însă mediile internaționale oferă o viziune trunchiată, unilaterală, de dark ages discursivizată într-o retorică neagră a corupției endemice, naționalismului, xenofobiei; schematizarea realului este reducționistă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a treia este una extrem de profitabilă deoarece atât resursele umane cât și cele materiale sunt mai ieftine, profitul unei asemenea investiții fiind, fără echivoc, mai mare. În abordările teoretice ale disparității Sud Nord s-au conturat două mari perspective: cea capitalistă care vede partea bună a industrializării, considerând că Sudul a rămas în urmă, de asemeni crearea bogăției în Nord nu este considerat un aspect negativ, capitaliștii susțin că Sudul se poate dezvolta independent de Nord. O altă perspectivă este cea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
o epistemologie militantistă și ca o ideologie feministă postmarxistă și postfuturistă. Această ideologie este cuplată cu o viziune postgender asupra ființei și a culturii. Noua ontologie uman-tehnologică a cyborgului este înscrisă într-o paradigmă a dominării și a decorporalizării (masculine, capitaliste etc.Ă, dar o paradigmă posibil de instrumentat în vederea unei rezistențe ideologice la tacticile puterii. Aici se aude vocea feministă a autoarei. Cyborgul este integrat în practicile cibernetice generatoare de „voință de putere” și nu este opus colajului identitar social
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de a da formă eroismului vieții moderne, adică sentimentului de existență în marele oraș. Analiza modernității realizată de Baudelaire are ca obiect acea experiență discontinua a timpului, spațiului și cauzalității care se datoreaza noilor moduri de percepție aduse de lumea capitalista. D.Frisby a consemnat valoarea exemplara a acestei analize: "Obiectul de studiu este astfel determinat nu doar de o perspectivă particulară asupra vieții moderne, ci și de noul mod de experimentare a noii realități sociale" [p.60]. Baudelaire detașează modernul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
terminologiei științifice, lasă să se întrevadă că omul păstrează un fond de "naturalețe" și legături cu o stare primitivă îndepărtată. "Omul fiziologic"80 resimte profund o discordanta, condiționată de interacțiunea dintre mediu și noul tip de personalitate format de societatea capitalista. Fisură este un mare motiv zolist, semnalată de critică de specialitate. Zola face turul mediilor socio-profesionale reprezentative ale timpului. Iar în funcție de acest proiect sunt construite intrigile romanelor sale. Ceea ce îl preocupă este mecanismul funcționarii sociale al acestor clase. Conform proiectului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Aceștia spun că este în interesul bogaților să mențină lucrurile așa cum sunt acestea, după cum cei fără avere au interes în realizarea schimbării sociale. Marx a prezis că acest conflict de interes ar putea eventual conduce la înlăturarea multor sisteme sociale capitaliste pe măsură ce clasa subordonată a conștientizat interesul propriu și a confiscat bogăția de la clasa conducătoare. În realitate nu s-a întâmplat așa ceva din mai multe motive. Unul din cele mai importante este că expansiunea economiilor sub capitalism a ridicat substanțial standardul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a orânduirilor primitivă-sclavagistă-feudală-capitalistă-socialistă, dar care este acum secondată de un sistem denominativ paralel: "epoca străveche și veche" acoperă orânduirile comunei primitive și sclavagistă, "epoca de trecere la feudalism", "evul mediu" ca interval echivalent pentru orânduirea feudală, "epoca modernă" corespunzând orânduirii capitaliste, și "epoca contemporană" reprezentând orânduirea socialistă (Daicoviciu Constantin et al., 1972). Astfel, anul 1972 este decisiv în desprinderea de structurarea tipic marxistă a timpului istoric românesc și introducerea unui sistem "dublu mixt" de periodizare a trecutului, menținut până la prăbușirea regimului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
romantică a ordinii burgheze și continuând cu teoria marxistă a alienării care deopotrivă chestionează „inocența și blândețea” Înclinației de Înavuțire. Ideea că oamenii ce Își urmăresc interesele devin pentru totdeauna inofensivi a fost abandonată cu totul abia atunci când realitățile dezvoltării capitaliste au fost expuse În văzul tuturor. „Pe măsură ce creșterea economică, În secolele al XIX-lea și al XX-lea, a dezrădăcinat milioane de oameni sărăcind grupuri numeroase pentru a-i Îmbogăți pe câțiva, generând șomaj pe scară largă În timpul depresiunilor ciclice
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
schimbării, ci punctul final. Ceea ce animă țările să parcurgă această tranziție nu este trecutul lor, ci ideea unui viitor încă inexistent (Róna-Tas, 1996). Abordarea tranziției ca o trecere relativ neproblematică, aceeași pentru toate țările, de la economia de stat la cea capitalistă și de la comunism la democrație, a fost de asemenea criticată de diverși analiști ai fenomenului. Criticile aduse se referă la trei aspecte: în primul rând, această conceptualizare a tranziției nu a luat în considerare faptul că transformările sunt complexe și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tradiționale. Succint, modernitatea presupune o serie de schimbări în câteva domenii distincte ale vieții sociale care pot fi urmărite în tabelul de mai jos. Andrei Roth sintetizează într-o altă modalitate caracteristicile principale ale modernității: industrialism, generalizarea economiei de piață, capitaliste, constituirea unei structuri sociale macrogrupale mai complexe, democrația politică și constituirea și generalizarea mentalității și spiritualității moderne (Roth, 2002: 20). Cu referire la modernitate, trebuie analizat și conceptul de reflexivitate, introdus de Giddens, pentru că prin acesta devin evidente o serie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]