1,124 matches
-
publicitare au un dublu destinatar: pentru vînzarea produsului (bere, coniac ieftin, credite etc.), se adresează chiar mediului pe care îl reprezintă; prin accentuarea semnalelor, se adresează însă și unui spectator cult, care urmează să aprecieze performanța estetică, autenticitatea mimesisului, fibra caragialiană a portretizării mitocanului. Umorul - care ține în parte de situație, în parte de limbaj și care poate atrage în grade variabile atît pe consumatorul interesat cît și pe contemplatorul estet - este liantul ambiguu al acestei duble adresări. Ambiguitatea umorului produce
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
și Delavrancea, și Iorga, și Camil Petrescu, și Călinescu au incriminat manifestările kitschului, fără a-l numi, însă, și fără a-i găsi un echivalent. Dintre toți, doar cel dintâi are o extraordinară revelație conceptuală. Moftul, adevărată emblemă a lumii caragialiene, ar reprezenta, în opinia lui Ștefan Cazimir, nici mai mult, nici mai puțin decât varianta autohtonă a intraductibilului cuvânt nemțesc. De fapt, relația e și mai subtilă, sensurile celor două cuvinte nesuprapunându-se complet, ci completându-se la nevoie cu
Caragiale față cu actualitatea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4205_a_5530]
-
Mihăilescu și pe Ioana Pârvulescu. A participat, din sală, Ștefan Cazimir. Trei spirite care ilustrează azi, la vârf, cercetarea critică și istorică preocupată de Caragiale. Dan C. Mihăilescu este totodată autorul, în acest an, al celor două antologii de texte caragialiene de mare interes iar Ioana Pârvulescu a publicat, în anul care a precedat centenarul, cartea despre Caragiale și lumea ziarelor. Să mai amintesc că Marta Petreu a publicat în 2012 ediția a doua (revăzută și adăugită) a eseului ei despre
Însemnări despre anul cultural by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4048_a_5373]
-
și chiar Liviu Ciulei), respingând adică realismul restitutiv, estompând socialul, punând accentul pe existențial, pe absurdul existențial descoperit de regizori oriunde la Caragiale, în comedii, în Două loturi și peste tot. Interesant, orice s-ar spune. De ce însă tragerea lumii caragialiene atât de mult în sordid, în noroaie și în grotesc? Mahalaua Nopții furtunoase nu e totuși o Cuțaridă prevestită, ci una în care onorabilitatea câștigă teren. Jupân Dumitrache se ferește să vorbească urât în fața damelor, ca să nu le rușineze. Mahalagiii
Însemnări despre anul cultural by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4048_a_5373]
-
ferește să vorbească urât în fața damelor, ca să nu le rușineze. Mahalagiii lui Caragiale nu scormonesc, oricum, prin gunoaie, nu fac parte din pegră. Ceea ce nu pot accepta, artistic vorbind, la noile viziuni regizorale este aruncarea una-două în caricatură a lumii caragialiene. De ce eroii din Scrisoarea lui Horațiu Mălăele erau toți umflați, la propriu, cu burți și funduri imense obținute prin montarea de uriașe perne pe trupurile chinuiților actori? Spre a ne spune ce? Poate că eroii Scrisorii pierdute erau, toți, bulimici
Însemnări despre anul cultural by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4048_a_5373]
-
prin Giurgiu, Turnu Măgurele, Ploiești, Pitești, Brăila, București, Galați, iar la o baie publică din Viena i se adresează casieriței într-o românească aproximativă: "- Ce fromoza eș domneta! Știi rumunești?" Capitolul respectiv, Bai Ganiu la baie, începe de-a dreptul caragialian: "Eram adîncit în lectura unui articol foarte interesant, în care se lămurea felul în care Constituția poate fi simțitor modificată, modificată chiar cu totul, și totuși să rămînă neatinsă..."
Malurile Dunării by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/10415_a_11740]
-
vale de texte, precum O scrisoare pierdută, Cănuță, om sucit, Reportaj, Justiție, Diplomație, Două loturi etc. etc.? Ele deschid eseul Puterea puterii și nu se poate să nu-i atragă atenția cititorului asupra valabilității lor nu numai pentru lumea ficțiunii caragialiene, ci pentru lumea cea aievea (vorba lui Eminescu) de ieri și de azi. Exemplele s-ar putea înmulți cu ușurință. Ne mărginim doar la încă unul, din Politicianismul - o cangrenă intratabilă: Fetișizarea politicii ca fac totum a cimentat fortăreața Puterii
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
observă și editorul ultimului volum (dl Ștefan Ion Gilimescu), „O atare ordonare și abordare a materialului analitic, punând accent deopotrivă asupra interrelațiilor biografiei autorului și operei, evidențiază o metodă de lucru suplă, nefixată apodictic pe vreun postament teoretic, atâta vreme cât opera caragialiană continuă să despletească generos sensuri din direcții multiple, adesea contradictorii.” (p. 7) Pentru cititorul doar al acestor rânduri poate părea totuși disproporționat raportul între numărul de pagini rezervate vieții și acelea care se ocupă de operă. Citind cele peste 1200
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
nu fi și a fi e o nemărginire, față cu care deosebirile de durată a ființelor sunt reduse la nimic.» (Câteva păreri) (p. 264) Discursul critic al lui Marin Bucur este deopotrivă enunțiativ (ai impresia că autorul nu interpretează textul caragialian, ci pur și simplu constată - și ne face să constatăm - ceea ce la o simplă lectură ne-ar scăpa) și demonstrativ. Locul analizei docte, sofisticate, este luat de citat. Autorul se adresează celor care l-au citit pe Caragiale, cititorilor pasionați
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
ceea ce la o simplă lectură ne-ar scăpa) și demonstrativ. Locul analizei docte, sofisticate, este luat de citat. Autorul se adresează celor care l-au citit pe Caragiale, cititorilor pasionați, dar fără o pregătire de specialitate; aceștia au revelația universului caragialian după ce l-au străbătut. Lăsând la o parte pe cei „de meserie” și care nu au nevoie de demonstrații, cititorul despre care vorbeam își poate astfel explica plăcerea pe care i-o produce lectura textelor lui Caragiale. În ceea ce mă
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
se număra și junele autor ce va scăpa doar cu un arest la domiciliu), acuzați de subminare de stat, vor fi trimiși în fața Curții de jurați din Târgoviște. Dealtfel presa locală a liberalilor radicali (consemnează infatigabilul documentarist Șerban Cioculescu în Caragialiana sa), va semnala la vremea respectivă, revoltătoarea ședere a generalului într-o celulă unde, pentru al doilea an, acesta va sparge ouă roșii de Paști. Lucru paradoxal, oricât de mult ai scotoci prin arborele genealogic și așa destul de nebulos al
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
Câmpulung, Școala „Nanu Muscel”, „Călușarii” din Câmpulung, „Oratia” de la Podul Dâmboviței, „Izvorașul” din București, au adus un elogiu cântecului, dansului și portului popular românesc, impresionant prin vitalitate, armonie și culoare. Elevi de la Școala „Sfântul Iacob” din Văleni au interpretat scenete caragialiene, iar doamna învățătoare Pâtea Anca, instructor al Ansamblului „Oratia” de la Podul Dâmboviței, a prezentat portul popular muscelean. Lereștenii adunați la festivitate sunt mândri de fiii satului veniți să îi încânte în moment de sărbătoare, instrumentișii Knejnik Monalisa și profesorul Ștefan
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
am putea înființa un centru cultural, pentru că am descoperit sublimul înțeles al cuvîntului ANIMA: ascensiunea, neantul, inima, mintea și ardoarea. Conflictele dintre aborigenii văgăuneni ar putea reduce la ridicol marile încordări de coloratură globală, și asta nu numai prin turnura caragialiană pe care o capătă ampla desfășurare a conflictului, dar și prin rezolvările sui generis ale beligeranților. Ai exclama, ca Dante în Infernul, că Nulla speranza gli conforta mai, dacă ți-aș spune, prietene, povestea săpării unei fîntîni. Istoriile gen vînătorești
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
negustorii cu un foarte ridicat simț al „onoarei de familist” pe care le-o apără chiriacii ținându-le nevestele în brațe, „revoluționarii”, precum Coriolan Drăgănescu, „infatigabilele silfide” Zoe Trahanache și Mița Baston („fiică din popor și [...] republicană”) reprezintă fauna operei caragialiene, fiindu-le evidențiate trăsăturile specifice prin relevarea limbajului, a comportamentului, a preocupărilor și a relațiilor lor. Două capitole din eseu se ocupă de tipul dascălului, eseistul fiind ferm convins că autorul „Bacalaureatului” îl tratează pe acest personaj ca pe o
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Banu) nu putea să nu fie atras de cel mai reprezentativ dramaturg român, un adevărat geniu al literaturii de acest fel, autor al unor comedii nemuritoare și teoretician avizat al teatrului - I.L. Caragiale. O primă concretizare a interesului pentru opera caragialiană a constituit-o studiul „Caragiale și «eternul feminin» - dame, madame, eroine (o fizio-caracterologie-epică și teatrală”, eseu critic publicat în anul 2002 la propria editură, studiu în care, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece în revistă «figuri și personaje feminine» care îl urmăresc o viață pe cititorul nemuritoarei și mereu actualei opere cargialiene, oferind o lectură plăcută prin umor, expresivitate, concizie și ... spiritul caragialian. Într-un Cuvânt-înainte, «„Avansuri” sentimental-biografice» (în care face o legătură între „antecedentele biografice” tematice ale lui Caragiale și lumea feminină a operei sale), eseistul evidențiază locul și rolul „d(o)am(n)elor” în societate și în familie, precum și felul
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
din creațiile dramatice, cu deosebire din comedii, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece în revistă „figuri și personaje feminine” care îl urmăresc întreaga viață pe oricare cititor al nemuritoarei și mereu actualei opere caragialiene. Eseistul nu scapă din vedere kitsch-ul care caracterizează aproape întreaga lume lume a scrierilor „Maestrului”, cosmopolitismul „cucoanelor”, „onorabilitatea” Zoei, a Vetei și a tuturor damelor din high-life sau de la mahala cu „aere de lume și veleități de femei de
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
pus personajele să-și joace rolul, menționându-se că acesta „atacă vicii; vidul de personalitate privind cu umor femeile, având ac de cojocul lor” și, totodată, aduce un binemeritat omagiu marilor actrițe din teatrul românesc care au dat viață personajelor caragialiene, lista „ambasadoarelor contemporane” cuprinzând numele celor care le „fac să trăiască perpetuu, pentru zeci de generații”. Dar, interesul și pasiunea eseistului pentru opera lui Caragiale și nevoia de documentare s-a extins și la exegeza caragialiană, citind tot ceea ce s-
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
au dat viață personajelor caragialiene, lista „ambasadoarelor contemporane” cuprinzând numele celor care le „fac să trăiască perpetuu, pentru zeci de generații”. Dar, interesul și pasiunea eseistului pentru opera lui Caragiale și nevoia de documentare s-a extins și la exegeza caragialiană, citind tot ceea ce s-a scris despre el și despre scrierile sale încă din timpul vieții și până la momentul respectiv. Consecința acestor lecturi se va materializa într-o altă lucrare eseistică dedicată Maestrului în anul 2012 - „Caragiale în grădina publică
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
a celor mai diverse opinii, mai ales despre opera scriitorului. Lucrarea este concepută în două mari părți, prima având șase subcapitole referitoare la scriitorul și publicistul Caragiale, cea de a doua având ca obiect reprezentarea scenică și cinematografică a operelor caragialiene. Debutând cu un motto reprezentând versurile - închinare aparținând lui Șt. Cazimir (,,Sub cerul vast al pălăriei sale,/ Pășim cu toții, sinceri și onești,/ Mărire ție, I.L.Caragiale,/ Cu noi ai fost, cu noi vei fi și ești!”), o scurtă odă din
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
grădina publică”, în mijlocul nostru, cititori și exegeți, și se deschide în fața lectorului/spectatorului, descoperind cele două alei principale ale operei - literară și teatrală - cinematografică - unde, pe rând, câte un ,,ghid” avizat ne va conduce spre cunoașterea, înțelegerea și savurarea universului caragialian, desigur cu ajutorul unui ,,regizor”, nimeni altcineva decât Ștefan Vida Marinescu. Un prim subcapitol al celei dintâi părți (Profilaxia în contra alienării) surprinde portretul omului Caragiale, căruia îi place să se afle pretutindeni (,, la cafenea, la restaurant, în gară, la berărie, pe
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Ranetti la apariția volumului din 1901, n.n.), surprinzând ,,miticismul, farseurul, gogomanul, „raisonneurul, amicul”, pentru ca nuvelele, mult discutate, explicate și analizate de-a fir-a-păr, cam din aceeași perioadă să releve „alienarea și tragi comicul[...]cu aer de farsă neagră”. Etapizarea creației caragialiene se încheie cu „epica de inspirație folclorică[...]unde comicul e convertit în tragic, iar realul are pete fantastice.” Părerea lui ȘVM despre opera caragialiană este aceea că ,,este, certamente, comică” și că are ca fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
din aceeași perioadă să releve „alienarea și tragi comicul[...]cu aer de farsă neagră”. Etapizarea creației caragialiene se încheie cu „epica de inspirație folclorică[...]unde comicul e convertit în tragic, iar realul are pete fantastice.” Părerea lui ȘVM despre opera caragialiană este aceea că ,,este, certamente, comică” și că are ca fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este un „geniu histrionic”, cu o ,,evidentă instabilitate parodică”, dictonul ,,ridendo castigat mores” aflându-se la baza comicului, implicând ,,inteligență[...]distanțare și conștiință a superiorității
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
certamente, comică” și că are ca fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este un „geniu histrionic”, cu o ,,evidentă instabilitate parodică”, dictonul ,,ridendo castigat mores” aflându-se la baza comicului, implicând ,,inteligență[...]distanțare și conștiință a superiorității”. Inspirat din principala exegeză caragialiană a lui Șerban Cioculescu, subcapitolul Gazetăria versus politichia reține principalele ziare și reviste la care a colaborat sau pe care le-a condus Caragiale, unde, în primul rând, neaderând la unul sau la altul dintre partidele care se succedau la
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
aceasta ,,este o activitate gazetărească vie, substanțială și diversă”, deoarece ,,presa a fost o mare pasiune pentru scriitorul Caragiale și un veritabil motiv literar. Autodefinitoriu”. Un subcapitol interesant, intitulat Basmul caragialesc-un tratament ambulatoriu, evidențiază, mai mult decât alte exegeze caragialiene, preocuparea lui Caragiale pentru crearea (sau prelucrarea?) unor basme culte. Desigur că aceste basme culte sunt ,,inspirate din folclor”, românesc sau oriental, fiind caracterizate prin ,,ironie, fantezie, umor, expertiză antitetică, spirit ludic”, iar ȘVM le rezumă, poate, pentru a stârni
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]