507 matches
-
înseamnă a muri lent de foame. Vechiul dicton cine nu muncește nu mănîncă a fost înlocuit de altul nou: cine nu ascultă nu mănîncă". Monopolul angajărilor, al controlului, al resurselor, în care guvernul este unicul patron și proprietar al stabilimentelor carcerale și unicul gestionar al destinelor unei populații de mărimea unui oraș, și-a dovedit ineficiența. Pentru că puterea înseamnă, de obicei, putere de coerciție John Milton: "Îndelungata prezență a puterii îi corupe chiar și pe oamenii cei mai onești", Montesquieu: "Experiența
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-se dintr-unul penal într-unul social. "Colonizarea mentală a elitei politice europene de către ideologia neoliberală a individualismului și a pieței... va duce la construcția unui stat social continental... în care Europa polițienească și penitenciară va pierde teren."189 Inflația carcerală care a dominat Europa și în special țările foste comuniste în ultimele decenii ale secolului XX s-a datorat unei creșteri irezistibile a duratei încarcerării, unei limitări a eliberărilor condiționate, unei absențe a alternativelor de pedeapsă și unui abandon al
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Imposibilitatea exteriorității și a trăirilor spirituale anulează funcția religioasă, definită ca loc al întîlnirilor cu divinitatea, ca loc al penitenței, al purificării de păcatele comise. Ocultînd cele trei funcții (locuință, edificiu public și spațiu religios) specifice unei arhitecturi civile, spațiul carceral s-a construit ca o delimitare de societate. Ridicatete de cele mai multe ori la periferia acesteia, închisorile au reprezentat spațiul în care forța represivă a statului s-a putut manifesta plenar, devenind tot mai dură pe măsură ce puterea i-a fost restricționată
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
agravat și mai mult problema aerisirii. Căldurile de peste 35 grade Celsius au încins betoanele, asfaltul și zidurile, încăperile devenind adevărate cuptoare. Fumatul în celule și mîncărurile alterate din cambuză au sporit toxicitatea aerului. Tot mai rarefiat și mai îmbîcsit, aerul carceral este expresia putrefacției trăite în comun de deținuți. Închisoarea este greu de suportat în primul rînd olfactiv, odoarea întărind oroarea. Transpirînd abundent unele lîngă altele, trupurile deținuților intră vara într-o stare de inerție, pasivitate și imobilism, mișcările și gesturile
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
comunitate. În sistemele postcomuniste, statutul angajaților penitenciarelor a fost mult ridicat prin asocierea cu casta militară foarte bine apreciată, după cum relevă toate sondajele de opinie. Administrarea polițienească a închisorilor a menținut prin modul de gestionare a pedepsei și a spațiului carceral ideea deținuților văzuți ca dușmani, ca inamici ai societății. Obiectivul închisorii este să păzească societatea de aceste elemente distructive, umilindu-le și distrugîndu-le moralul. În societățile democrate închisoarea nu mai este un cîmp concentrațional, iar deținuții nu sînt priviți ca
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Spațiul administrativ a fost construit ca un spațiu al diferențierii. Atît față de deținuți, cît și față de diversele niveluri ierarhice. Față de deținuți este vizibil în contrastul puternic dintre curățenia, dotările, extensia și libertățile lui și mizeria, sărăcia, limitările și abuzurile spațiului carceral. Față de celelalte niveluri ierarhice, este vizibil în luxul și privilegiile staff-ului și austeritatea și privațiunile angajaților inferiori. Cel mai elocvent este exprimată această realitate prin existența în pușcării a trei săli de mese: pentru subofițeri, pentru ofițeri și pentru
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
drepturile omului, de sorginte totalitar-socialistă. În ciuda tuturor criticilor aduse acestei filosofii, autoritățile caută remediul tot în ea, soluțiile adoptate vizînd fie sporirea bazelor de aprovizionare proprii, fie solicitarea unor resurse suplimentare de la bugetul statului. Asistența medicală Față de populația civilă, populația carcerală cunoaște o stare de degradare accentuată a sănătății, precaritățile de tot felul, excluderile și condițiile de detenție constituind factori de risc ai sănătății, care se suprapun pe fondul unei alterări grave a stării sanitare produse în libertate. Închisoarea este locul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au probleme somatice la momentul încarcerării mult mai grave decît cele constatate la populația liberă. Bolile dermatologice, digestive, cardio-vasculare, pulmonare, dentare, psihice, sexuale căpătate în libertate se agravează în închisoare. Studiul dr. D. Gonin 212 atribuie această "derivă sanitară" mediului carceral: "Toate simțurile se atrofiază. Stomacul face ulcer, pielea face bube, dinții cad, urechile se înfundă. Are loc o decădere a funcțiilor vitale ale corpului. Schimbările hormonale sînt însoțite adesea de hipertensiune, stres, angoasă. Psihiatrii sînt de acord că detenția este
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
publică nu cumulează atîția bolnavi de SIDA sau seropozitivi precum închisoarea. Pe fondul unei inculturi crase, cei infectați cu HIV sînt supuși oprobiului public, fiind excluși din grupurile de deținuți, fiind înjurați, bătuți, furați mai frecvent decît alți bolnavi. Suprapopularea carcerală facilitează răspîndirea rapidă a tuturor bolilor, nu doar a celor contagioase, ci și a celor cardiace (din cauza sedentarismului, tabagismului, obezității), stomacale, respiratorii, anale (fisuri, abcese, noduli, SIDA produse de frecventele relații homosexuale). Violențele iscate frecvent între deținuți produc și ele
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
făcută la limita legii, cu firmele unor senatori membri ai partidului aflat la putere) a creat un adevărat nomadism interinstituțional, dubele diverselor închisori descărcîndu-și bolnavii în spitalul bucureștean cu o frecvență din ce în ce mai mare, căci spitalizarea este un fel de concediu carceral, pe care mulți deținuți fac tot posibilul să-l obțină. Frecvența sinuciderilor (de peste 10 ori mai numeroase decît în lumea liberă) și multitudinea tentativelor de sinucidere și a autoagresiunilor pun personalul în imposibilitatea efectuării unui tratament eficace, fapt reproșat de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a inteligenței manageriale scăzute. Calificarea încarceraților în meserii rentabile și utilizarea lor la munci importante ar permite atragerea unor resurse uriașe. În mod normal, veniturile unui om sînt limitate doar de mintea lui. Deschiderea minții spre cîștig ar revoluționa sistemul carceral. Libertatea deținuților de a juca pe bursă, de exemplu, ar putea îmbogăți rapid nu numai pe unii deținuți sau angajați, ci chiar unele penitenciare. Posibilitatea de a-și utiliza banii în bănci, în fonduri de investiții, în diverse speculații financiare
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
asistate. Acest fapt a presupus nu numai o selecție atentă a arestaților, ci mai ales acceptarea individualizării pedepsei și renunțarea la tratarea tuturor la fel, indiferent de competențe, abilități și calificări. Pe măsură ce civilizația va intra tot mai adînc în structurile carcerale, arestații vor fi stimulați să lucreze în munci tot mai diverse și mai complexe, iar ei vor reprezenta o sursă importantă de îmbogățire pentru victime, pentru penitenciare și pentru stat. În viitor, problemele care vor apărea în legătură cu munca deținuților se
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a granițelor. Timpul liber În închisoare timpul liber este un timp al recuperării sinelui, al reconstruirii imaginii de sine și a demnității. "Fronda calculată, luciditatea modestă, revolta prudentă, toleranța amuzată, rezistența însingurată toate acestea sînt modalități de construire a personalității carcerale, de salvare a unui minimum de libertate și demnitate, de reabilitare de sine și restaurare identitară."226 Timpul liber depinde mai mult decît în libertate de resursele financiare ale fiecăruia, căci diferențele de statut social sînt mult mai vizibile într-
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mine" (Matei, XXV, 36). Într-o lume în care spaima pedepselor divine bîntuie mințile păcătoșilor arestați, preoții cu har reușesc uneori să ofere cel mai important suport moral 230. Paradoxal, credința în Dumnezeu este mai frecvent manifestată de locuitorii așezămintelor carcerale decît de cei care populează alte instituții libere. Dar menținerea preoților în poziții instituționale marginale limitează rolul terapeutic al credinței. Iar această limitare vine dintr-o concepție cu rădăcini în umanismul lui Thomas Morrus și Jean Jacques Rousseau, care stipula
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dacă se face posibilă depersonalizarea deținutului (care, pentru că a greșit față de societate, e fundamental structurată rău), se poate înscrie în ființa lui o altă identitate, mai bună. Pentru a ajunge în această fază el trebuie supus acțiunilor nocive ale grupurilor carcerale care să-i omoare orice fundament moral și orice-l mai ținea legat de oamenii de afară. Iar cînd e adus în această stare de aneantizare, de depersonalizare, se poate începe acțiunea de reeducare pe baze "științifice". Rostul acestei educații
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din 1984, la Ansamblul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor care se găsesc în orice formă de arest sau închisoare din 1988, la Principiile de bază pentru tratamentul deținuților din 1990 toate reglementările internaționale au instituit noi standarde de civilizație carcerală. Cu tot disprețul față de ele și cu toate încălcările lor frecvente, ele s-au încetățenit treptat, schimbînd nu doar regimul închisorilor, ci și societatea în ansamblul ei. Spre exemplu, deținuții politici anticomuniști au fost eliberați din pușcării în 1964 în urma
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acesta, el a reconfigurat raporturile de putere din societate, luînd principalilor actori politici (domni, boieri, preoți) cel mai important element al suveranității lor: dreptul de a pedepsi, sustrăgînd în același timp instituția și din mîinile autorităților judiciare. Prin această independență carcerală, detenția a ajuns să excedeze justiția, instituindu-și reguli proprii care nu au nimic de-a face cu dreptatea (programul zilnic, pedepsele interne suplimentare generalizate, munca forțată, precaritatea perpetuă a sistemului medical și educațional, dreptul de a lua decizii în privința
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al efectelor pe care ar dori să le obțină; că tocmai el, tribunalul, este cel exterior și subordonat ei. Că, în poziția centrală pe care o ocupă, închisoarea nu e singură, ci legată de o serie întreagă de alte dispozitive "carcerale", aparent diferite unele de altele dat fiind că sînt destinate să aline, să vindece, să vină în ajutor -, dar care toate, ca și ea, tind să exercite o putere de normare"257. Veritabil tehnician penal și fin psiholog, Ferdinand Dodun
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
excludea din societate, aruncîndu-le la marginea acesteia. Încadrînd nemulțumirile și revoltele împotriva autorităților în aria delincvenței dominată de hoții, tîlhării, crime și violuri -, pușcăria a identificat ordinea socială cu pasivitatea, cu conformismul. Cu Legea din 1874 se încheie formarea sistemului carceral românesc. Cu ajutorul lui Ferdinand Dodun de Perrières, hotarele dintre dezordinea socială și infracțiune s-au șters definitiv 258. Sistemul penal medieval ortodox, dominant vreme de 500 de ani, a fost înlăturat de unul modern ateu și birocratic. Înaintea decesului lui
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a fost ușor de exploatat de ofițerii de informații cu ocazia grevei generale din decembrie 1989. Liderii comuniști au văzut în greva deținuților o acțiune bine pusă la cale de ofițerii KGB-iști din sistemul penitenciar, care au intoxicat populația carcerală cu tot felul de zvonuri (despre trimiterea deținuților pe front în linia întîi în războiul care urmează a fi declanșat împotriva Ungariei ce vrea să ia Ardealul, despre existența unui decret de grațiere dat de Ceaușescu, pe care Ministerul de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru diverse infracțiuni și prin absența altor mijloace de sancțiune neprivative de libertate, a declanșat un fenomen de suprapopulare a penitenciarelor. Refuzul acordării concediilor penitenciare, a liberărilor pe cuvînt, a utilizării la munci în folos comunitar a făcut ca sistemul carceral să se îndepărteze tot mai mult de lumea civilizată. Menținerea vreme îndelungată a legii 23/1969 a făcut inutil orice demers refomator inițiat de unii angajați, cenzura rămînînd pe mai departe legalizată, la fel și trimiterea la carceră fără avizul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lucrarea de față. De la teoriile privind inutilitatea ei (nu reeducă, nu individualizează pedepsele, dezvoltă o cultură inutilă, e nerentabilă, nu diminuează sentimentele de insecuritate ale populației, nu reduce rata criminalității etc.) s-a trecut rapid la cele privind nocivitatea instituției carcerale (creează delincvență și sporește recidiva, devenind adevărată "universitate a crimei", aruncă în mizerie familiile deținuților, menține o stare de barbarie, favorizînd gruparea arestaților în găști periculoase public, favorizează abuzuri și jafuri ale cadrelor imposibil de controlat, absoarbe sume uriașe, semnificativ
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
valorile pe care s-a instituit. Înființarea unei televiziuni similare în România ar dinamiza reforma sistemului juridic mai mult decît toate dezbaterile din Parlament. Dincolo de schimbările structurale, se va produce în următorii ani o accentuată deculturalizare și civilizare a angrenajului carceral. Cultura organizațională, definită ca spiritul locului, ca parfumul unei instituții, cuprinde în esență o viziune globală, o abordare de ansamblu care nivelează gîndurile și comportamentele. Cu cît cultura este mai puternică, cu atît indivizii au șanse mai reduse să-și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu nimic de barbaria, necivilizarea și abuzurile existente azi. Crearea unei administrații europene a penitenciarelor va institui standarde minime de civilizație și va scoate închisorile românești de sub autoritatea centrală existentă azi, care reprezintă principalul factor de frînă în modernizarea sistemului carceral. O administrare europeană ar avea rolul de control al modului în care sînt aplicate legile, nu și pe acela de colectare a fondurilor publice și de distribuire a lor către stabilimentele penale. Această atribuție a deschis poarta corupției la vîrful
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Harmattan, Paris, 2002. Cesereanu, Ruxandra, Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Editura Institutul European, Iași, 2001. Chiș, Ioan, Reforma penitenciară din România, Editura Ando Tours, Timișoara, 1997. Christie, Nils, L'industrie de la punition, Éditions Autrement, Paris, 2003. Cistelecan, Ioana, Poezia carcerală, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Ciuceanu, Radu, Intrarea în tunel, Editura Meridiane, București, 1991. Ciuceanu, Radu, Regimul penitenciar din Romania, 1940-1962, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001. Clemmer, Donald, The Prison Community, Cristopher Publishing House, Boston, 1940. Coca-Cozma, Maria
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]