686 matches
-
scandalul, ofensele care duc la pălmuiri sonore nu alungă „tirania unei vieți idioate”. Totul se precipită spre farsă. Sinuciderile, bineînțeles, nu izbutesc, duelurile pe chestiuni de onoare au rezolvări burlești, iar procesele, la tribunal, sunt lovite de caraghioslâc. Mici dezastre caricaturale provoacă „încurcala”, confuzia, care, luxând stereotipii, declanșează în schimb o stare de nervi de un rizibil crescător. Tot necazul cu hazul lui. Grozave îngrijorări stârnește, în cazarmă, iminența unei inspecții. Speriați să nu greșească, zeloșii maiori și căpitani o cam
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
în 1968, un premiu pentru debut. Debutul editorial al lui C., cu prozele scurte din volumul Ciudățenii de familie (1968), este marcat de încercări și exerciții narative și stilistice pe tema vârstei adolescenței. Modalitățile scriiturii alternează metaforizări lirice cu îngroșări caricaturale, în funcție de trăirile extreme ale pesonajelor - idealism sau iluzie spulberată. Ca un fel de urmare a acestor preparative, romanul Cancerul blond (1970) narează etapele evoluției unui adolescent, Val Steriadi, de o sensibilitate aparte, trecând prin întâlniri intelectuale formative și tribulații sentimentale
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
un control medical. Ciudățeniile de comportament ale ofițerului bolnav de nervi făceau, desigur, dificile relațiile sale cu oamenii de litere. Totuși, ele s-au dovedit insurmontabile numai pentru mentorul revistei „Sburătorul”, care i-a schițat un portret memorabil, în tușe caricaturale, dar cu sacrificarea dreptei judecăți. Mai înțelegători cu omul, alți critici au dat și aprecieri mai obiective asupra scrierilor lui. Cu un titlu relevând o anume prețiozitate, cartea de debut reunește mai multe povestiri ce încearcă să dea un tablou
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
cincisprezece silabe, cu ritm trohaic și rime masculine perechi, Tragodia... este precedată, ca în poemele clasice, de o invocație. Prezentând Eteria într-o lumină total defavorabilă, opera lui B. cuprinde elemente de burlesc și satiră. Portretele personajelor sunt sumare și caricaturale. Tonul de relatare familiară face ca Tragodia... să aparțină mai mult cronicilor versificate, a căror fază de sfârșit o reprezintă. B. a fost un traducător înzestrat și totodată pasionat. A dat versiuni din Metastasio, Homer, Florian, Gessner, Voltaire, Abatele Prévost
BELDIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285684_a_287013]
-
adeziunea la revolta dintotdeauna a celor oprimați, și oferă ocazia exersării unei poeticități aspre. De o parte, încrâncenarea țăranilor și notarea brută a revărsării de mânie, de cruzime, de cealaltă, portretele „domnilor”, inapți a-i înțelege, tonul sarcastic și deformarea caricaturală, grotescă. Sugestia unei orbiri și iresponsabilități sociale și politice ce anunță un viitor de violente răsturnări, unită cu forța artei de pamfletar a poetului susțin volumul. Cântare omului e sociogonie în imagini și odă libertății. Secvențele principale ale acestei alcătuiri
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
mai degrabă jurnal al unui eu măcinat de incertitudini, privind dezabuzat-cinic spectacolul unei epoci dure, cuprinse de marasm (e vorba de anii ’50-’60) - ecourile romanului existențialist. Sedus de plăcerea relatării, autorul aduce în scenă o galerie grotescă, un spectacol caricatural și, interesat excesiv de atmosferă, aglomerează reportaje de călătorie (adesea fanteziste) și referințe livrești, centrifugând substanța epică. În pofida interesului coerent pentru o epocă abia încheiată, istoria e văzută tot ca simbol și parabolă, la fel ca și în O lume de
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
pe alocuri să încurce ițele ( Cine a ucis?, Oameni și umbre, Acuzarea apără, Hipnoza sau Contraspionaj, Insula spionilor, Șantaj, Regele pungașilor, Cercul morții, Pisica sălbatică, Halucinația și alte câteva, toate puse în scenă la diferite teatre din țară). Potrivit „mitologiei” caricaturale a epocii, tenebroșii infractori sunt trădători de țară, agenți ai spionajului străin, șantajiști, sabotori atentând la avutul obștesc. Urmăritorii, în schimb, lucrătorii Securității în speță, sunt blagosloviți cu sumedenie de calități, între care nu lipsesc umorul și spiritul de omenie
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
prejudecată, miracolul dezmărginirii, murind în plin extaz. Farmecul nuvelei rezidă în arta subtilă a proiecției realului în fantastic și mit, într-o viziune când candidă, când înfricoșată. Decorul e de asemenea expresionist, dar deformarea liniei nu merge până la grotesc și caricatural, ci are o grație naivă, chagalliană. Oameni și lucruri intră parcă sub puterea luminii de lună și a muzicii, într-o stare de levitație ireală. Limbajul caută simplicitatea celui biblic, de la care împrumută unele formule și sintagme. Baruch Landau din
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
este un roman compromis, în ciuda unor intuiții fine și a unor pagini de subtilitate analitică. Final grotesc (1940) aduce numai aparent o înnoire în literatura lui B. În esență, motivul expresionist al chemării transfiguratoare se menține, tratat însă relaxat, ușor caricatural. Atmosfera dulce-amară a cărții, firea sucită a protagonistului, un fel de Don Quijote blajin, fără demon, par o raportare autoironică la nuvela Appassionata. Înfățișarea comună a personajului, boem cumsecade și păgubos, ascunde o fire de misionar, sol disprețuit al ideii de
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
alte cazuri posibile). În ciuda faptului că așezase la loc de cinste îndemnul "Cunoaște-te pe tine însuți", omul grec nu voia să se cunoască prea bine, să coboare prea mult în adâncul ființei sale individuale. Autozeflemisirea, ariditatea dialectică sunt excentrice, caricaturale la Socrate. El numește inteligența virtute și ghicește în ea salvarea. Nietzsche îi atribuia lui Socrate evoluția rațiune - virtute - fericire și considera "că prin această absurditate a concepție, despre identitate a putut fermeca; filosofia antică nu și-a mai revenit
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
lui Nicolae Ceaușescu (Verdery, 1994). Manualului coordonat de Sorin Mitu i s-a imputat chiar contestarea temelor convenționale centrale ale istoriografiei naționale române: minimalizarea tezei continuității daco-romane pe teritoriul actual al României, minimalizarea importanței domnitorilor feudali și chiar prezentarea lor caricaturală și relatarea incorectă a istoriei Transilvaniei prin sublinierea detaliilor referitoare la maghiari și la sași (critici din partea academicianului Berindei în cadrul dezbaterilor din comisia parlamentară). Au fost incriminate, de asemenea, folosirea termenului „revoltă” pentru evenimentele din decembrie 1989 și includerea în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se prezintă ca o „excrescență”, iar constituțiile negative sunt asemenea creșteri abnorme înăuntrul cărora esența pozitivă își schimbă calitatea datorită unei creșteri uneori cantitative, uneori intensive. Oligarhia, de pildă, ar fi atunci o aristocrație cu trăsături hipertrofice, iar acest chip caricatural, tocmai datorită debilității, ajunge să aibă o formă politică cu un propriu specific. b. În al doilea rând, fragmentul se referă la o schimbare în sensul trecerii unei forme pozitive nu la corelata ei negativă, ci la o formă negativă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tăcerea lui Protarh, care asistă la un curs emfatic, sub forma unei demonstrații de putere verbală formală și de eficacitate sofistică. Tâmp, naiv, prost și tăcut, Protarh trebuie să se împace și cu apărarea - virtuală! - a unei teze reducționiste și caricaturale. El reprezintă imperativul categoric hedonist: plăcerea se identifică cu binele. Astfel încât el aduce mărturie în favoarea vieții fericite. Aici, plăcerea apare ca fiind altceva decât suprimarea sau dispariția durerii. După Philebos, plăcerea nu este negativă, conform modelului exploatat mai târziu de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acest fel.) Dar caricatura însemna pentru Ion Sava o metaforă absolută, o viziune dantescă asupra lumii, cu aceeași semnificație etică și existențială ca și la Hieronymus Bosch. Metafora teratologică ce divulgă și stigmatizează virtuala noastră monstruozitate cotidiană este, în concepția caricaturală a lui Ion Sava, o funcție purificatoare. De aceea, caricatura este pentru el drumul, propriu-zis „metoda” prin care ajunge la poezie. Poezia din acel mic portret de „Dobrogeancă”, de pildă, pământie, umilă, plină de reproșuri mute și poate inconștiente, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
le-ar fi natura față de cele care ne-au trecut prin mîini. Faptul că Tivii propun o lectură cel puțin parțială a unei cărți pe care nu au citit-o nu trebuie să ne facă să credem că e una caricaturală - ea accentuează foarte mult caracteristicile oricărei lecturi -, nici că ar fi lipsită de interes. Ba chiar dimpotrivă, dublul caracter exterior al celor din tribul Tiv față de Shakespeare - nu l-au citit și aparțin altei culturi - Îi pun Într-o situație
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
inutile, tocmai pentru că eu însumi le consider atât de corecte încât nu pot fi confirmate fără a ofensa inteligența cititorului. Dar, în afară de subiectul amintit, tot ceea ce am afirmat în intervențiile mele „nebunești” a suferit, în interpretarea lui Ferrara, o deformare caricaturală, dar și pe nedrept reductivă. Ca să fiu explicit, am ajuns la nivel de linșaj. Pentru că linșezi un om atunci când afirmi că el definește „vulgari” opt sau nouă milioane de comuniști, când el, de fapt, spune că este „vulgară” politica oficială
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
scutierul său Heiler. Cu toate acestea, destinul personajelor rămâne neatins de presiunea conjuncturii, ascultând mai curând de o providență livrescă. Pe alocuri, ea se face simțită și în Tache de catifea sau în miniaturile din Manualul întâmplărilor. Tandemul Tobit-Heiler trimite caricatural la cuplul Don Quijote-Sancho Panza. Potriviri străvezii sunt aranjate între anii de învățătură și de peregrinări ai lui Tobit și cei ai lui Werther. Modelul livresc autoritar rămâne însă Biblia, unde povestea personajelor stă gata-scrisă. O astfel de determinare a
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
aceleiași simpatii față de viața de la țară stă și romanul Catrinel, aducând în mediul mahalalei provinciale un personaj pe care autorul îl vrea exemplar ca frumusețe, puritate morală și candoare sufletească. Încercarea nu reușește, și romanul suferă de tezism, nefiresc și caricatural. M. recurge și la experiența sa cazonă, lumea rurală este părăsită în favoarea orașului de provincie. În Târgul mausului, de pildă, frământările mărunte și luptele politice, toate orgoliile și aspirațiile unui „loc în care nu se întâmplă nimic” sunt concepute ca
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
generatoare de capodopere. El replică, de pildă, la teoriile lui H. Bergson, formulând un judicios punct de vedere: „funcționarea reală a gândirii nu-i un automatism psihic pur”. Cât despre „marafeturile” și „scrântelile” dadaismului, i se pare că exhibă ceva caricatural. Chiar punctată de ciudățenii, e vădită aplecarea către filosofia religiilor și a culturii. Era convins că, în această sferă, are un cuvânt definitiv de spus. Nici o inhibiție nu îl încearcă când lansează provocarea că studiul Metafizica laică și metafizica sfinților
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
să sufoce totul, în chinga unui tezism agasant. Într-un antagonism ireductibil, două tabere se înfruntă: de o parte, cei săraci lipiți pământului, care „crâșcă și gem”, schingiuiți, batjocoriți, iar de alta, agresorii, nesătui și câinoși, cu o înfățișare neapărat caricaturală sau repugnantă. Când le ajunge cuțitul la os, urgisiții se răzvrătesc și mânia lor îi împinge la cumplite, sângeroase fapte. Obsedați de „pământ și slobozenie”, ei ucid cu sete, pradă unei beții a răzbunării, dau foc, fac prăpăd pe unde
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
ca ieșire din starea de „spălare a creierului”) este Memorialul Durerii realizat de Lucia Hossu Longin. La nivelul mișcărilor de stradă, contra-spălarea creierului a fost una din țintele fixe ale fenomenului „Piața Universității 1990”: mă refer la spectacolele ironice și caricaturale ce aveau loc seara (În special În luna mai) În fața mulțimii de „golani” anticomuniști (continuatori ai „huliganilor” din decembrie 1989); aceste spectacole parodice deconstruiau mecanismele mitingurilor și gândirii comuniste (și ale urmașilor acestora, regrupați În Frontul Salvării Naționale). Probabil că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din cauza „vidului” care se instalase În cultura noastră prin jdanovismul stereotipizant, purpuriu, al anilor ’50. Atunci când șaizeciștii au intrat În arenă, ei au avut, din start, cui și căror idei să li se opună: oferta pieței apucase să estompeze achizițiile caricaturale, distorsionante ale jdanovismului, atenția lor ostilă fiind integral captată de protagoniștii purpurii care mai supraviețuiau prin redacții, scriau În reviste, blocau cercetarea pe unde apucau etc. Opoziția aceasta Își avea Însă subtilitatea ei, din punctul de vedere al sistemului: era
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Scene din viața lui Anselmus, compoziție migăloasă, în trepte, executată cu finețe. Narațiunea, mai mult o suită de scene, înfățișează o lume stranie, reprezentată prin personaje care par a nu mai avea nimic uman, un fel de marionete, simboluri, ipostaze caricaturale ale alienării și degradării omenescului. Eroii se conturează prin prisma observației lui Anselmus, care se autodefinește ca „un ciudat spion al destinului”, „hermeneut pedestru al fragmentelor, al segmentelor de destine individuale”. Locatari ai aceluiași bloc de garsoniere, administratorul Mangolewski, ciungul
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
trecutul interbelic, iar pe de altă parte, să-și asume sarcina de a legitima și susține o ideologie a micii proprietăți, total nepotrivită capitalismului modern. Consecințele ideologice, intelectuale și politice au devenit atât de pregnante, încât au luat forme aproape caricaturale. În domeniul guvernării, ideologia micii proprietăți - echivalată cu ideologia supremației micului întreprinzător - a condus la măsura ridicolă luată de Guvernul Radu Vasile de a transforma minerii disponibilizați din Valea Jiului (peste 20.000) în mici întreprinzători: uriașe sume din fondurile publice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istorie, cât și prin revelarea structurilor ascunse ale istoriei. Pe un asemenea teren se situează confruntarea dintre sociolog și istoric. În România de dupa 1989, cele două discipline, eliberate de dogmă marxist-leninistă, au fost reduse În opinia publică la două reprezentări caricaturale ale propriei vocații, cea dintâi fiind redusă la tehnică sondajelor de opinie, iar cea de-a doua - la căutarea adevărului În documentele din arhive. Ieșirea din impas o poate oferi doar istoria socială, așa cum au arătat-o mării maeștri ai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]