1,027 matches
-
întâlnit în stare naturală sub forma sa moleculară liberă, ci sub forma de fluoruri. Acestea devin toxice, conducând la simptone notabile de la 250 la 450mg/l. Dimpotrivă, în doze foarte slabe au o acțiune benefică asupra dentiției, contribuind la prevenirea cariei dentare. Fenolii, proveniți cel mai frecvent din poluarea industrială, antrenează o diminuare a fenomenului de biodegradare. Micropoluanții chimici sunt poluanții dificil de decelat prin procedee obișnuite de analiză, dată fiind concentrația ori complexitatea lor chimică. Ei sunt în genearal puțin
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
obiective” și ale măsurării obiective a progreselor instruirii cu ajutorul feedbackului obținut aplicând teste docimologice riguroase. Spinoasa problemă a subiectivismului în aprecierea și evaluarea performanțelor școlare a fost, în acest fel, eliminată. Bloom nu a intuit însă că această „extirpare a cariei subiectiviste” antrena consecințe negative chiar mai mari decât ceea ce fusese eliminat: „testologismul” exacerbat, „obiectivismul” nenuanțat și „măsurătorismul” inflexibil. În 1976, Benjamin Bloom a publicat Human Characteristics and School Learning 7, intenționând să confere un temei psihologic și educațional solid, inextricabil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-și dezvăluie gravitatea -, P. dă un panoptic al frângerii general omenești în fața timpului, așa cum prin „izobare”, termen tehnic, înțelegea o presiune sufletească permanentă, unificatoare, ca stare a poeziei: „Că am ascuns în rumeguș / lumina de cuțit, la foc, / Să vină carii, ei să facă / din dop de plută - zarul cu noroc” (Mobilă cu lustru). Semnele morții se instalează în plin, odată cu dispariția femeii iubite. În Hora miresii și Pavană pentru o infantă vie, din General Museum, poetul face apel, cu multă
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
N. R. traduce în românește, în versuri, Buna obicinuință nouă, un manual cuprinzând sfaturi pentru corectarea moravurilor, având la bază „hristoitia” lui A.Vizantios după Erasm. SCRIERI: Despre originea românilor și Cronicul protosinghelului... de la 1768-1810 (publ. Constantin Erbiceanu), în Cronicarii greci carii au scris despre români în epoca fanariotă, București, 1888, 235-294; Poeziile protosinghelului... asupra zaverei, îngr. Constantin Erbiceanu, București, 1890; Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului ..., partea I, îngr. și introd. Șt. Bezdechi, Cluj-Sibiu, 1944. Repere bibliografice: Constantin Erbiceanu, Viața și
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
1998). Criminologie. București: Editura Lumina Lex. Banciu, D. (1999). Control social și sancțiuni sociale. București: Editura Hyperion XXI. Butoi, T. (2003). Criminali În serie. Psihologia crimei. București: Editura Phobos. Butoi, T et al. (2004). Victimologie. Curs universitar. București: Penguin Book. Cario, R. și Salas, D. (2001). Œuvre de justice et victimes. Paris: L’Harmattan. Eibl-Eibesfeld, J. (1995). Agresivitatea umană. București: Editura Trei. Ferréol, G. și Neculau, A. (2003). Violența. Aspecte psihosociale. Iași: Editura Polirom. Goffman, E. (2004). Aziluri. Eseuri despre situația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oaselor" Am calmat multe dureri de dinți căutând punctele dureroase din palme și tălpi și masându-le până la eliminarea durerii. De asemenea, am recomandat folosirea baghetei de curățare a limbii pentru a înlătura bacteriile și resturile de mâncare de pe dinți. Cariile și afecțiunile gingiilor provoacă adesea dureri de dinți și infecții. Știați că limba reține particule alimentare care se descompun și formează placa bacteriană? Aceasta se așază pe dinți și, dacă nu este îndepărtată, se solidifică și formează tartrul, care distruge
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
dinții sînt extrași cam la fel cum boii din Michigan sînt puși să smulgă rădăcinile stejarilor bătrîni din pădurile virgine. în total sînt patruzeci și doi de dinți; la balenele bătrîne, dinții aceștia sînt foarte tociți, dar nu vădesc nici o carie și nici vreo plombă artificială, cum au oamenii. După aceea, falca este tăiată cu fierăstrăul în felii, care sînt stivuite aidoma grinzilor folosite în construcții. Capitolul LXXIV CAPUL balenei normale - VĂZUT PRIN CONTRAST Străbătînd puntea, să privim acum cu luare-aminte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Perea (anagramă a numelui lui Petru Maior) că textul trebuie citit cu „oarecari luări-aminte, căci știu bine că vei înțelege ce am vrut eu să zic la multe locuri”, totul fiind o alegorie „unde prin țigani să înțeleg ș-alții carii tocma așa au făcut și fac, ca și țiganii oarecând”. Pentru prima dată în literatura noastră, B.-D. avansează și argumentează nevoia de ficțiune artistică, investind cu importanță similară realității istorice „înțălesul poeticesc” al unei scrieri. În acest sens, el
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
energiei sale. Durere, suferință Trebuie să facem diferența între durerea fizică de suferința morală. În vis, o durere resimțită la nivelul unui membru sau al unui organ poate corespunde realității (o durere de măsea, în vis, poate anunța producerea unei carii). În acest caz, nu există nici o interpretare. Durerea fizică poate fi însă și simbolică, și direct legată de semnificația părții corporale în discuție (vezi Corp). Suferința morală conferă intensitate scenariului din vis. Evenimentele nu sunt neînsemnate. Ele perturbă la un
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
față de vecini. Acum două duminici, fratele meu se uita la ceilalți copii din cartier cum căutau ouă multicolore prin tufele din apropiere. Își privea prietenii mâncând capetele iepurașilor de ciocolată și Îndesându-și pumni de jeleuri În gurile pline de carii. (Stând la fereastră, fratele meu Își dorea mai mult ca orice să creadă Într-un Dumnezeu american care Învie În ziua care trebuie.) De-abia ieri a avut voie Capitolul Unsprezece să vopsească ouăle și Într-o singură culoare: roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dulce, cu mult lapte. Ca să-mi Înviorez starea de spirit, făceam lucruri pe care părinții mei nu m-ar fi lăsat să le fac: comandam două, uneori chiar trei deserturi, și nu mâncam niciodată salate. Eram liber acum să fac carii sau să-mi pun picioarele pe spătarul scaunului din față. Uneori, când făceam autostopul, vedeam alți fugari. Se adunau și fumau sub pasarele sau prin canale, cu glugile hanoracelor ridicate pe cap. Erau mai duri și mai jerpeliți decât mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din nări. Mai tare, clar și la concret, Și tot pe față, nu discret! Ce ați făcut în timpi sonori Lideri ajunși cu capu-n nori?? Cu foloase dobândite, Socotindu-ne uituci, Pe față și-mbrobodite, Ați pus țara pe butuci. * Carii, molii, rozătoare Lacome în mersul lor, Au dat buzna, tocătoare Într-un timp uluitor. 6 decembrie 2004 „Nu tot ce zboară se mănâncă”, Dar orice hrană e în zbor Când sărăcia e adâncă Și macină cu mare spor. Dacă-ar
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
potop, În satul ei omenirea pierea de la sine. Se stingea ca un foc spuzit. Prin urmare, nu mai era nevoie de nici un fel de potop, de nici un fel de Noe sau de arcă, satul se ducea de râpă, măcinat de carii nevăzute zi de zi. Totuși, de ce-i era teamă Mașa nu scăpă. Pe neașteptate, Extraterestrul, care părea ușor abțiguit, se ridică de pe scaun și se apropie de canapea. Mașa dormise prost, răsucindu-se de pe o parte pe alta, astfel că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
menține la suprafață... Așa-i?... La urma urmei, eu n-am fost decît pretextul. Brusc, o durere ascuțită Îmi străpunse ochiul stîng, de parca mi-ar fi Înfipt cineva un cui. Era locul molarului, bineînțeles. Ar fi trebuit să-mi Îngrijesc caria la vreme, și nu să ajung la abces și apoi la extracție. — Și vrei să spui că nu există concurență și tocmeală În viața unui detectiv ? — Da, dar nu putem compara rivalitatea dintre cei care fac reclame pe străzile foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Toole, îi spuse stafia. Nu vă simțiți bine? Arătați ca moartea. A cuprins-o groaza. A deschis capacul cufărului și a sărit înăuntru. Scotocind agitată în el, a găsit ce căuta. îl ridică: un crucifix mic, din lemn, mâncat de carii. A rostit: — Apage me, Satanas. — Dolores, a spus stafia. E în regulă, Dolores. Pleacă, a spus Dolores O’Toole. Nu ești aici. Noi locuim singuri. Virgil Jones și Dolores O’Toole. Nu mai e nimeni altcineva. Uite: nu sunt decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
după ce vâlvătaia se stinse, se târî pe furiș, pitindu-se sub scrum. Zadarnic Oliver trase clopotele și bătu toaca, adevărul ultim rămase neclintit la locul lui, intrând În fiecare slovă veche, În fiecare literă, ca Într-o măsea afectată de carii, unde Își făcu sălaș, pregătindu-se să pătrundă până-n carnea și măduva Învățăturii lui Iisus; În schimb, starețul Pahomie și enoriașii ce se rugau În schit, simțind miros de lemn Încins, năvăliră cu mic, cu mare În clopotniță, și, smulgându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Golul e totul. Sunteți de-acord?” Într-o oarecare măsură, Întrebarea Îl interesa pe Noimann. Unoeri era pătruns de aceleași frământări. „Cum să vă spun, golul Își are și el importanța sa...” „Păi sigur că da, gândiți-vă numai la carii, la golurile din măsele... Apoi la această gaură ivită În picior... Acolo sălășluiește o parte din răul care vă bântuie...” „Și cealaltă parte?” Noimann transpiră din nou. Mușchii i se Încpordară de la sine. Ceva dinlăuntrul lui Încerca să iasă afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
a lansat de curând o pastă de dinți care reconstruiește smalțul dinților. Pasta respectivă acoperă dinții cu un strat de calciu lichid, mineral, care se regăsește În proporții crescute În smalțul dentar, ajutând astfel la regenerarea smalțului afectat. Calciul sigilează cariile și protejează dinții de durere, prin blocarea tuburilor dentare...” Ce s-ar Întâmpla dacă În locul calciului lichid s-ar folosi fosfor? Poate că a sosit timpul ca omenirea să-și schimbe concentrația de calciu din organism cu un alt mineral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pe care se află un ceasornic și în care sânt clopotele”. Această bijuterie însă a avut parte în anul 1650 de o mare nenorocire. În “Letopisețul Țării Moldovei” Miron Costin spune: “...lăsându (Vasile Lupu voievod) puținei dărăbani de apărarea curții, carii, dacă au vădzut mulțimea de tătari... și cu căzaci amestecați, au lăsatu cu noaptea curtea pustie. Și au arsu atuncea tot orașul.... Curtea cea domnească, casele boierilor și tot orașul într-o mică de ceas cenușe au stătutu... la mănăstirea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că, făcând eu 2 dughene cu pivniță de lemn pe locul mănăstirii ci iaste... pe Podul Vechiu, cu zapis de tocmală ca să dau chirie locului pe tot anul câte cinci ocă de ceară; și trecând la mijloc 3 ani în carii s-au făcut 35 lei, câte un leu ocă de ceară, și nedându eu nici un ban chirie... m-au apucat cu judecată ca ori să plătesc... ori să ies din dughene afară” --Și unde-i pricina de cârteală? --Păi spune
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cel Mare și Teodosiu, Mitropolitul a scris: Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupește și sufletește și pentru înțelesul sfintei cărți, să-ș înțeleagă pe limbă sfântă și dumnezeiasca liturghie, întru caria iaste hrana cia de viață viacinică sufletească”<footnote I. Bianu și Nerva Hodoș, op. cit., p. 215 footnote>. În adresa către domnul ocrotitor, Dosoftei își întărește crezul la care ține așa de mult, ca și cum ar voi să arate calvinilor ardeleni, care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
îndreaptă în grai înțeles către inima poporului: ,,Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupiaște și sufletiaște și pentru înțelesul sfintelor cărți, să-ș înțeleagă pre limbâ sfânta și dumnedzăiasca liturghie, întru caria iaste hrana cia de viață viacinicâ sufletească”. Pentru aceasta domnul e pus alături de patronii Bisericii, Constantin și Teodosie”<footnote Nicolae Iorga, op. cit., p. 259 footnote>. În ultima domnie din Țara Românească a lui Gheorghe Duca s-a tipărit în București
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nu-l mai credea nimeni și atunci a trebuit ca zapisul prin care dădea casele lui Ștefan să fie „făcut denainte sfinții sale părintelui mitropolitului și a altor părinți arhierei și denaintea a boiari mari și a altor oameni buni carii mai gios sunt iscăliți”. Altfel cine-l mai lua în seamă? Nu știu cum, dar Ulița Mare parcă a pus stăpânire pe noi. Abia mai facem din când în când câte un pas doi. Și asta pentru că nu există loc unde să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
gherahul”. Numai că cei de la „biserica ungurească, nu ședeau cu mâinile în sân, ci își adunau dovezi în favoarea lor. Chiar a doua zi după „jaloba gerahului”, deci la 10 iunie 1777, niște mahalagii sunt puși să mărturisească: „Adică noi, aceștie carii mai gios ne-am iscălit numile și ne-am pus degitile, făcut-am adevărată și încredințată scrisoare noastră la mîna sfinții sale părintelui prefect Iosîp Martinoti pentru locul ce esti pe Ulița Mare...căci moșii și părinții noștri aice au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
noi am șezut și în dughenile ce s-au făcut pe acel loc și chirie am dat besăricii ungurești și pe alții niciodată n-am apucat nici am văzut să se amestice la acel loc”. Iaca și câțiva din cei „carii mai gios” s-au „iscălit numile” și și-au „pus degitile”: „Eu Magda fămei de 80 ani, martură; eu Safta fămei de 70 de ani, martură; eu Șeina jidoavcă, mărturiesesc că de la vreme cutremurului celui mare am apucat stăpînindu-să acel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]