990 matches
-
ani, din categoria intelectualelor, care lucra la o companie de creditare, și o patroană a unui bar de jazz din Akasaka, care tocmai Împlinise treizeci de ani. Trebuia să ne dăm seama Încă de atunci: satisfacerea În realitate a poftelor carnale nu o putea depăși pe cea din imaginația noastră. Dar chiar dacă ne-am fi dat seama de asta, nu ne-am fi putut opri. Oare s-ar putea opri vreodată un bărbat care trăiește după principiul de a-și urmări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
prostituate până în pragul casei, dar le lasă la poartă, considerând renunțarea la fel de semnificativă ca și trecerea la fapte. în toate cazurile, Aristip recomandă neîncrederea în cele trupești, nu ca fapt în sine, ci pentru că îți pierzi libertatea cu aceste povești carnale. Măsura, o dată în plus... Față de bani, femei, dar și putere, Aristip vrea să găsească distanța potrivită. Lui Socrate care, dacă e să-l credem pe Xenofon, discută cu dânsul despre necesitatea de a fi un bun cetățen, filosoful anarhist îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
asemănătoare cu ale noastre, noi cei care trăim astăzi, formați de imaginarul dualist creștin. Astfel încât plăcerile sufletului și cele ale trupului, deosebite doar artificial, numesc jubilări similare, deoarece sunt resimțite, trăite și percepute de aceeași identitate corporală, de aceeași subiectivitate carnală. Pentru că, să nu uităm, Aristip nu încetează să facă din cele cinci simțuri modalitățile cunoașterii și căile de acces la certitudine -ea însăși conjecturală și relativă față de subiectul care percepe și își redă percepția. Această plăcere corporală dă măsura idealului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Ca și în basme, academiștii au postulat-o ca „de neatins”, închisă în turnul unui castel rece, păzită de balauri și ferită de priviri masculine, deși maeștri sculpturii, bunăoară Bernini sau Rodin, n-au retras nudurilor lor de marmură seducția carnală. Desigur, dacă cercetăm capodoperele artei sacre occidentale, Madonele au un indiscutabil aer hieratic și puber, acoperite mereu cu veșminte prea lungi și bogate în falduri, care să le ascundă trupul, ca în celebra „Pietà” a lui Michelangelo. Femeile prin care
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
-i ireală Ca o lungă insomnie, Ca o nuntă mormântală, Fără popi și cununie, Fără fast și poleială E o tristă ironie Ca o copie banală, Ca o veche nebunie Ciclică și abisală, Fără nerv și armonie În carcasa ei carnală Scursă în monotonie Austeră, boreală, Palidă ceremonie Funerară și regală Ca-ntr-o sumbră simfonie, Ca într-o funestă gală Dintr-o goală colonie, Ca o liniște letală Veștedă și maronie Impasibil de brutală Injectând melancolie, Doza zilnică fatală Dezertorilor
TOAMNĂ INFERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364340_a_365669]
-
prea bun, de calitate pentru a face om”, explicând astfel tarele societății. Dar în cap. „Pretindem veșnicia? Și dacă da, o merităm?”se simte tonusul omului real, plictisit de lumea ireală, onirică, ideală, omul care își exprimă deschis dorința normală, carnală „Eu vreau să strâng în brațe fata nemorgană; vreau să strâng trup’șor concret, nevirtual și neabstract!”sau „Cu cât urăsc mai mult , cu atât iubesc mai mult ce-i pământesc! Mă contrazic în dualismul meu...” Și concluzia este pe
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
ca într-o vertiginoasă călătorie în vis. Se spune că plăcerea adevărată se obține doar prin abandonarea de sine, prin ofranda trupului, pentru ca Celălalt să ne poată poseda în voie, după propriile-i dorințe. Este evident însă că în iubirea carnală, rolurile se schimbă, dorințele se amestecă, iar partenerii trebuie să țină cont de preferințele Celuilalt, ceea ce face ca scenele de coit să fie puternic stereotipizate, oricâtă fantezie ar intra în acest joc. Mărturie stau repertoriile de poziții și manualele lansate
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
extremismul verbal al unui erotism contaminat de bolile vulgului, resimțindu-l ca trecător, superficial și capabil să degradeze ființa. Devenirea ființei presupune și rafinamentul artei de a iubi, sentimentul acesta, așezat inclusiv sub razele spiritului, nu doar sub cele ale carnalului, înalță ființa. Un poem cârpit cu slove deșucheate, pare să ne spună poeta, ar suna ca o repriză de manele într-o catedrală. Ca atare, în ogorul poemului ea nu admite expresia buruienoasă pe care o taie până curge sânge
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
mei au un moment de neuitat.Dar nu am menționat statutul social...soț,soție...familie...Nu știi câte inimi franțe vor rezulta.Doua cel putin, în cazul în care EL n-o găsește:)O poveste ușor erotică ...condurul Cenușăresei...nebunie carnala...asta avem în cap cap ne gândim la ONS. Povestea mea este doar imaginație. Realitatea e cu totul altă.
ONE NIGHT STAND de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361526_a_362855]
-
de a-l săruta, se îmbată de fericire. Așa erau și sânii Valentinei, spre deosebire de celelalte surori mai mici. Avea sânii mari, plini, generoși și încă fără urme de moliciune, chiar dacă gustase din plin la cei douăzeci de ani din plăcerile carnale. Picioare drepte cu pulpe pline, chiar dacă mijlocelul ei se cam mărise odată cu maturizarea, față de ce-și dorește orice tânără femeie. Mătasea castanie a triunghiului de la încheietura picioarelor contura o zonă atractivă și demnă de cercetat, iar partea dorsală, cu o
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
frumusețea este mult râvnită de către oameni. Ei își doresc o soție frumoasă, o casă frumoasă, o mașină frumoasă, iar pentru acestea, oamenii sunt dispuși să facă orice, chiar dacă acest „orice” iese de cele mai multe ori din limitele bunului simț. Precum condiția carnală a omului, și anume faptul că el este tributar lucrurilor materiale în primul rând, și apoi elementelor spirituale în al doilea rând, frumusețea este de cele mai multe ori căutată în exterior, și doar uneori, după o eventuală evoluție spirituală, în interior
DESPRE FRUMUSEŢEA ISPITITOARE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364045_a_365374]
-
animale au un comportament cât se poate de disciplinat și se conduc după instinctul pe care l-a pus Dumnezeu în ele. Mulți bărbați și femei, din păcate, sunt sub puterea instinctelor primare și acționează ca atare. Transformarea din oameni carnali în duhovnicești nu o poate face numai Creatorul și numai după ce oamenii Îl caută, își recunosc limitele și capătă un alt mod de a gândi și se predă cu totul în mâna Lui. Cu eforturi doar proprii e foarte greu
BĂRBAŢI, FEMEI, ŢINUTĂ, SEXUALITATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362867_a_364196]
-
trec, sau mă salută! Desigur le răspund la amabilitate cu un zâmbet. Îmi place să mă pierd printre ei. Zeci de dughene vând tot ce vrei și ce nu vrei... de la mâncare, până la haine, celulare de mâna a doua, plăceri carnale, fruncte, karaoke, pantofi, papetărie... La al treilea colț, la intrarea înspre Lorong 16, dau de un restaurant pe care îl știam. Aici se mănâncă niște frigărui delicioase din carne de pui sau de vacă. Proaspete, făcute pe grătar la foc
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
grație a celestului: ”cerul se desface din somnul/ cosmosului/ pământul răsuflă în ecouri proaspete”. În lirica Andreei Dănilă trupul trece printr-o serie de stări metamorfice, parcurge un periplu al combustiei interioare, se frânge în spectrele timpului, revine într-un carnal distorsionat tocmai pentru a propulsa ideea ilimitării materialității : ”timpul se lipește pe trupul meu gol/ mătasea părului îmi tatuează spatele / cu fire de nisip în linii de avangardă/ obrajii primesc nuanțe de roșu aprins/ (la fel ca inima!)”(autoportret), ”trupul
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
ca Stareț), pe "Eugen !" "Îl" căutau atâția oameni (parcă avea un magnetism !) Iar "el" îi convingea să intre, prin Botez, în Creștinism ! O bogătașă, Melantia, un nume, ca și ea- negreală ! "L-a" chemat s-o Spovedească, pentru boala ei carnală ! Pentru că "el" a respins-o, la Prefect l-a reclamat, Aducându-l pe "Egumen" (și pe Călugări), strâns legat... "L-a" calomniat în public (pe "el" și-ntreaga Mânăstire Așa că "el" și-a rupt cămașa : "-Eu sunt fecioară după fire
CUV. MC. EUGENIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367814_a_369143]
-
de întrunirea conciliară (sinodul apostolic) de la Ierusalim: începând cu Corneliu și familia sa, apoi continuând prin călătoriile misionare ale Sfântului Apostol Pavel, neamurile au devenit un Popor; Poporul lui Dumnezeu, ethne au devenit laos (FA 15, 14). Neamurile - realități pământești, "carnale"- au devenit vin popor, realitate din ordinea iconomiei mântuirii. Pentru autorul Faptelor Apostolilor, Duhul Sfânt este în primul rând principiul dinamic al mărturiei apostolice, care asigură extinderea și creșterea Bisericii. Cu siguranță în acel moment s-a pus începutul dinamicii
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
extremismul verbal al unui erotism contaminat de bolile vulgului, resimțindu-l ca trecător, superficial și capabil să degradeze ființa. Devenirea ființei presupune și rafinamentul artei de a iubi, sentimentul acesta, așezat inclusiv sub razele spiritului, nu doar sub cele ale carnalului, înalță ființa. Un poem cârpit cu slove deșucheate, pare să ne spună poeta, ar suna ca o repriză de manele într-o catedrală. Ca atare, în ogorul poemului ea nu admite expresia buruienoasă pe care o taie până curge sânge
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
un maxim devorator, iubirea completă, poetul ridicându-se deasupra ei, dar, ținând bine în mână un cumul din care nu uită nici cel mai mic amănunt. Obții tu, cititor, tot fiorul începutului acestui sentiment, toate nuanțele erosului captat, inclusiv al carnalului eliberator al momentului, nu disipându-l, ci lăsându-i un moment de respiro refrișant, continuîndu-și apoi reînvierea. Și fac atunci a doua pauză; regăsesc poezia vie pe care am crezut că n-o voi mai găsi la alții. „Din verde te-
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
doi oameni pot privi același lucru și pot vedea ceva total diferit“. Boucher a fost pictorul preferat al doamnei de Pompadour. Expresia feței și poziția trupului arată că femeia este conștientă de menirea ei, de a exprima grația și frumusețea carnală, sănătatea fizică, echilibrul interior. Este mulțumită, nimic nu pare să o tulbure! Femeia fără complexe! Oh, ce bine ar fi să fie așa și în realitatea vremurilor noastre! Și totuși îmi pare că istoria se repeta! Mi s-a părut
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
în poezia Cântului ce îmi renaște Și`mi alungă ... agonia ... E Luceafărul ce`așterne Dorurilor lui chemarea „Vreme trece vreme vine „ Noi i`aducem închinarea ... Corina Mihaela Roman - Dulce Ce dulce ești, iubitul meu, Când mă veghezi pe-un vis carnal, Când zahăr arzi din Dumnezeu Halucinând spiritual ... Icoane vechi în evantai Însiropând, să-mi dai ființă Pe-un colț de pâine uns cu rai, (Ce diabetică dorință ... !) Făcându-mi-l crustă pe gene Cu așteptări din flori de tei Și
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > CÂND TRECI FEMEIE Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când treci femeie lași în urmă Ciopor de vise și trăiri carnale, În jurul tău bărbații se strâng turmă Trăind în gând amoruri siderale. Când treci femeie, aerul săruta Și vântul când te-atinge gene pleacă, Iubirea ta lovește cum glonțul pe o ciuta E vesel cel ce vine și trist e cel
CÂND TRECI FEMEIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364635_a_365964]
-
Fordul pe străzile aglomerate,mergând spre căminele studențești cu gândul mereu la acest eveniment care poate îi va schimba cursul normal al vieții sale plină până acum de suspans, aventuri una mai plăcută decât alta și mai ales de plăcerile carnale. Oare îi va rămâne fidel Andradei sau firea sa îi va juca feste călcând în străchini și în continuare cum spunea bunica despre bunic? Va vedea el ce se va mai întâmpla pe viitor. Deocamdată nu era sigur pe nimic
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
mele. - Nu râd. Chiar îmi place romantismul tău. Mă aduceși pe mine cu picioarele pe pământ. Încep să gândesc altfel despre relațiile dintre un bărbat și o femeie, să nu mai văd în femeie doar o simplă parteneră de plăceri carnale. - Mă bucură. Ași vrea să reluăm firul iubirii nevinovatedin acea zi tot de aici. Așa că aștept de la tine același sărut paralizant, care mă înspăimântase, mă făcuse să simt că nu mai aveam aer, mă sufocam de atâta dragoste pe care
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
a cuibărit adânc în sufletul lor. Ca o concluzie și în încheiere vom susține că Nichifor Crainic definește karamazovismul ca „pe un element rău pe care îl cunoaștem din celelalte romane ale lui Dostoievski, elementul rău dezlănțuit fie în pasiuni carnale, fie în pasiuni intelectuale, pâna la suprema posibilitate a excesului. Este păcatul, prin urmare, care se desfășoară în toată în toată infernala lui amploare, fie pe latura pasiunii carnale, fie pe acelei intelectuale,raționale.”(26) Așadar, Karamazovismul este întrupat înainte de
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
celelalte romane ale lui Dostoievski, elementul rău dezlănțuit fie în pasiuni carnale, fie în pasiuni intelectuale, pâna la suprema posibilitate a excesului. Este păcatul, prin urmare, care se desfășoară în toată în toată infernala lui amploare, fie pe latura pasiunii carnale, fie pe acelei intelectuale,raționale.”(26) Așadar, Karamazovismul este întrupat înainte de toate în bătrânul Karamazov, om bogat, lubric, iubitor numai de bani și de femei „reprezintă ultima expresie a patimii cele mai telurice cu putință.”( 27) Ceea ce contracarează într-un
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]