KorAP: Find »[drukola/base=caro & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 >

258 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676

-i privește peste umăr. Dracul seamănă leit cu Tudor Vladimirescu, cel de pe fosta hârtie de 25 de lei, în șubă cu fireturi. Când și când întinde o mână și-i arată jucătorului o damă de pică sau un opt de caro; alteori, se scarpină după gât, ca și cum ar zice ei, da, așa mai merge, sau n-ai ce-i face, sau acum i-acum. Astfel cei doi, cufundați în dialogul lor mut, vor întinde pe masă, una câte una, toate cele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
cum să o ajute. Tudorel: Ce mă tot pisezi, frate? Angheluță (ridică din umeri): Voiam doar să te-ajut. Valetul ăla îți scăpase. Tudorel: Ei aș. Îl joc mai încolo, las’ că știu eu ce fac. Angheluță: Pe dama de caro? Tudorel: Ce-ți pasă? Angheluță: Eram curios. Tudorel: O fi bine? Angheluță: Pe dama de caro? Tudorel: Nu, mă, să fii curios. Tu nu știi cum sfârșiți voi ăștia care vreți să le știți pe toate? Cu gâtul tăiat sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
să te-ajut. Valetul ăla îți scăpase. Tudorel: Ei aș. Îl joc mai încolo, las’ că știu eu ce fac. Angheluță: Pe dama de caro? Tudorel: Ce-ți pasă? Angheluță: Eram curios. Tudorel: O fi bine? Angheluță: Pe dama de caro? Tudorel: Nu, mă, să fii curios. Tu nu știi cum sfârșiți voi ăștia care vreți să le știți pe toate? Cu gâtul tăiat sau mai rău. N-aveți voi stomac pentru ce-i în cămăruța aia. Angheluță: Care cămăruță? Tudorel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
Nimic? Tudorel: Fereastra dă într-un zid. Angheluță: Și atunci ce faci la fereastră? Tudorel: Uneori plâng. Angheluță: Plângi? Plângi tu? Tudorel: Alteori râd. Angheluță: Ia fii atent Dorele că-ți scapă dama! Tudorel: Oricum nu-mi trebuie asta de caro. Angheluță: Dar care? Tudorel: Aia de treflă. Angheluță: Ce-ai de gând să faci cu ea? Tudorel: Ce-ți pasă? Angheluță: Eram curios. Tudorel: Iar începi? O pun peste valet. Angheluță: Pe valetul de caro? Ăla cu ochelari minus șase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
nu-mi trebuie asta de caro. Angheluță: Dar care? Tudorel: Aia de treflă. Angheluță: Ce-ai de gând să faci cu ea? Tudorel: Ce-ți pasă? Angheluță: Eram curios. Tudorel: Iar începi? O pun peste valet. Angheluță: Pe valetul de caro? Ăla cu ochelari minus șase? Tudorel: Las’ că vede el. Angheluță: Nu-ți pare rău? Tudorel: De cine? De valet sau de damă? Angheluță: Știu eu de care? Tudorel: De ce să ne pară rău, frățioare? De ce să nu ne pară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
în buzunarul vast al paltonului său vișiniu și pune pe masă, lângă tava cu pahare, un pachet de cărți de joc. Figurile reprezintă domni, doamne și domnișori din istoria României: cei patru regi sunt Mihai Viteazul (pică), Ștefan cel Mare (caro), Vlad Țepeș (cupă) și Iancu de Hunedoara (treflă). Aurora așează cărțile în formă de cruce și începe să le scoată în centru în grupuri de câte patru. ─ Divinația e îngăduită uneori, spune ea, când nu dă pas nerăbdării. De câtva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
cerebrală, cugetă Pascal. Uitați-vă, face profesoara, aici, aici, aici și aici. În locurile astea, de câte ori întind cărțile, îmi apar aceleași figuri. Hai să mai dau odată să vedeți. Jucătoarea repetă operația. Într-adevăr în locurile indicate reapar valetul de caro, dama de treflă, un opt de pică și popa de cupă. ─ Habar n-am ce înseamnă asta, dă Aurora din umeri. Totuși asta e. Ați zis ceva de o constelație. Păi vă spun eu ce e: Taurul. Dama e Aldebaran

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
izbuti să-l străbatem, dincolo de ceea ce par a fi niște hotare de netrecut, vom afla răspunsul? Aurora Martinescu termină de povestit când Pascal, care a întins a treia oară toate cele 52 de cărți, exclamă: ─ De necrezut! Iarăși valetul de caro, dama de treflă, optul de pică și popa de cupă. Pictorul își drege glasul. După mine, nu despre asta-i vorba în poezia asta pe care ne-ai spus-o. Dimpotrivă, povestea ta o răstălmăcește complet. Artă, permanență, vax! Eternitatea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
relaxare, gestalt terapie, nutriționism și drept civil. Păi întotdeauna avem toată viața înainte, chiar și atunci când nu ne mai rămâne din ea decât o oră, o secundă, clatină sărbătorita din cap. Hai, la mulți ani! Și cele patru doamne, de caro, de treflă, de pică și de cupă, ciocnesc paharele de fetească neagră. Să vă spun ce am visat azi noapte, spune Bianca după ce-a sorbit. Atât de clar încât, stai, să vă spun. Eram în oraș, îmi căutam o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327

trecându-și degetele prin mizeria din buzunarele interioare ale hainei sale militare. Nu am. Ne trebuie niște piombo. Păi atunci nu putem pescui, spuse tânărul, desfăcându-și undița și scoțând firul. O să luăm niște piombo și o să pescuim mâine. Dar, caro, ascultă-mă, tre’ să ai pe undeva niște piombo. Altfel firu’ o să stea deasupra apei. Ziua lui Peduzzi i se făcea praf În fața ochilor. — Trebuie să aduci mereu niște piombo. Nu-i nevoie decât de o bucățică. Ai toate uneltele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
cap. Firele albe de păr de pe gât i se mișcau când bea, cu ochii ațintiți pe sticla maro. O bău pe toată. Soarele strălucea În timp ce el bea. Era minunat. Până la o urmă era o zi grozavă. O zi minunată. — Senta, caro! Mâine dimineață, la șapte. Îi spusese de mai multe ori caro tânărului domn și nu se-ntâmplase nimic. Marsala fusese bună. Ochii Îi străluceau. Zilele ca cea de azi aveau să vină una după alta. Începeau a doua zi, la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
bea, cu ochii ațintiți pe sticla maro. O bău pe toată. Soarele strălucea În timp ce el bea. Era minunat. Până la o urmă era o zi grozavă. O zi minunată. — Senta, caro! Mâine dimineață, la șapte. Îi spusese de mai multe ori caro tânărului domn și nu se-ntâmplase nimic. Marsala fusese bună. Ochii Îi străluceau. Zilele ca cea de azi aveau să vină una după alta. Începeau a doua zi, la șapte dimineața. Începură să urce dealul spre oraș. Tânărul domn o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Ochii Îi străluceau. Zilele ca cea de azi aveau să vină una după alta. Începeau a doua zi, la șapte dimineața. Începură să urce dealul spre oraș. Tânărul domn o luase În față. Era destul de departe. Peduzzi Îl strigă: — Auzi, caro, Îmi dai cinci lire pentru toată treaba? — Pentru azi? Întrebă tânărul, Încruntându-se. — Nu, nu pentru azi. Mi-i dai de azi pentru mâine. Ca să iau eu tot. Pane, salami, formaggio, bunătăți pentru toți trei. Tu, eu și signora. Momeli

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
fâțe, nu doar viermi. Poate-mi ajung și de niște Marsala. Toate astea pentru cinci lire. Cinci lire pentru un serviciu. Tânărul domn se uită În portofel și scoase o bancnotă de două lire și două de câte una. — Mulțumesc, caro, mulțumesc, spuse Peduzzi cu tonul unui membru al Carleton Club care primește Morning Post-ul de la un confrate. Asta da, viață. Gata cu grădina hotelului, gata cu furca cu care sfărâma bălegarul Înghețat. Viața i se deschidea-nainte. Atunci ne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
cu tonul unui membru al Carleton Club care primește Morning Post-ul de la un confrate. Asta da, viață. Gata cu grădina hotelului, gata cu furca cu care sfărâma bălegarul Înghețat. Viața i se deschidea-nainte. Atunci ne vedem la șapte, caro, spuse, bătându-l pe spate pe tânărul domn. La șapte fix. — S-ar putea să nu vin, spuse tânărul, băgându-și portofelul la loc În buzunar. — Ce? zise Peduzzi. Păi o să avem și fâțe, signor. Salam, de toate. Dumneavoastră, eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289

atins și depășit limitele admisibile, cererile de import ale potcovarilor și cailor adiacenți trezind la o nouă viață gloabele noastre. Depinde de noi și numai de noi să producem potcoave inteligente pentru cai inteligenți. HLIPIȚANUL, ediție de seară Bravo, bravissimo, caro romeno. Felicitazzione per la granda reuscita. Fiți mândri că sunteți latini. MATTINATTO, /ediția de seară/ Miracol salvator * Un mânz cu aripi * Să aibă cumva ingineria românească resurse secrete și nedepistate încă prin satelit ? * Vacanță parlamentară întreruptă * Camerele închise au fost

CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă (2003) [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554

nell'Arte, Marineo, Anna Borta, Contini-Bonacossi, D'Alessandro, Anco Marzio, Cirò Marina, Palmi, Viareggio, Stresa. Notă bibliografică POESIA Il leone non mangia l'erba, Roma, 1974 Le favole impudiche, Bari, 1977 Passeggiate Romane, Lecce, 1979 L'eredità infinita, Firenze, 1981 Caro Baudelaire, Manduria, 1983 Il ritorno di Omero, Cosenza, 1984 A vite i tutte i jùrne, Roma, 1987 U ddìje poverìlle, Milano, 1990 L'educazione permanente, Bellinzona, 1992. La castità del male, Bellinzona, 1993 I rùspe cannnarùte, Milano, 1995 Lo specchio

by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622

și Leon de Poncins, Forțele oculte în lumea modernă, Paris, 1943. Pe de altă parte, referitor la apropierile ce se pot face de marile vînători de vrăjitoare din secolul al XVI-lea și al XVII-lea, vezi mai ales Julio Caro Baroja, Vrăjitoarele și lumea lor, Gallimard, Paris, 1973. 16. Vezi Guillaume Bertier de Sauvigny, Un tip de ultraregalist, contele Ferdinand de Bertier și enigma Congregației, Leș Presses continentales, Paris, 1948. 17. Este de-a dreptul curios să constați că în

by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899

R., castre, aqvile, lyre, kratere). GEORGE MURNU Adevăratul clasicist este macedoneanul George Murnu. Apariția Iliadei în românește (1907) constituie un moment fundamental în evoluția limbii române. Iliada și Odiseea în interpretarea Murnu sunt niște capodopere superioare Eneidei în versiunea Annibal Caro, Iliadei lui V. Monti, Iliadei și Odiseii lui I. H. Voss. La drept vorbind, interpretatorul n-a tradus ci a creat din nou cu ajutorul cuvântului, înlesnit de o creație verbală extraordinară. Aromînisme, ardelenisme, cuvinte din toate unghiurile țării sunt armonizate

Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

în cercetările doctorului Jean Louis Poiseuille (1846), în care se afirmă faptul că tulburările de flux exercită o influență majoră în localizarea și evoluția leziunilor arteriale aterosclerotice (“adverse hemodynamic conditions”). Acest concept este susținut și de lucrările profesorului Colin G. Caro (1971) care a demonstrat apariția plăcilor de aterom în segmentele cu stress parietal de forfecare scăzut 1. Teoria hemodinamică a aterosclerozei nu este, deci, o teorie recentă, cronologic i-am putea atribui origini destul de îndepărtate în timp pentru că, după ce broșura

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
cu originea în cercetările doctorului JL Poiseuille (1846), în care se afirmă faptul că tulburările de flux exercită o influență majoră în localizarea și evoluția leziunilor arteriale aterosclerotice (“adverse hemodynamic conditions”). Acest concept este susținut și de lucrările profesorului CG Caro (1971) care au demonstrat apariția plăcilor de aterom în segmentele cu stress parietal de forfecare scăzut. Particularitățile anatomice vasculare sunt implicate în apariția plăcii de aterom și se constituie prin aceasta într-un veritabil “factor de risc geometric”. În 1959

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Dintre ipotezele care implicau această hemodinamică locală (ipoteze legate de presiune, legate de turbulență, legate de stressul de forfecare) doar studiile legate de forțele de forfecare au oferit rezultate promițătoare (Gessner)52. Aceasta era în consonanță cu teoria emisă de Caro și colab. în care stressul de forfecare redus este implicat în aterogeneză și nu stressul de forfecare crescut cum afirmase anterior Fry și colab. A dobândit astfel un interes crescut studiul profilului velocităților locale în zonele în care survin deseori

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
fig. 3.13 și 3.14 ). Modificările de arie pot fi modelate ca o funcție exponențială simplă: Unde A0 este aria iar R0 raza arterei în amonte iar kt factorul de tapering (variind între 0.02 și 0.05 după Caro, Pedley et al, 1978). Există numeroase trasee de supleere în cazul obstrucției diverselor segmente arteriale ale membrelor inferioare (tabel 3.4). Tip de supleere Traseu 4 sistem epigastric artera epigastrică superioară artera epigastrică inferioară artera femurală comună; sistem lombar artere

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
două opinii contradictorii referitoare la distribuția leziunilor aterosclerotice funcție de stresul de forfecare: 1. Fry (1969) - implica rolul stress urilor de forfecare crescute (400 dyne.cm-2) care acționau pe calea leziunilor endoteliale directe și denudare (dar acestea erau stresuri suprafiziologice); 2. Caro (1971) - demonstrează (și studiile ultimelor trei decenii o confirmă) rolul stressului de forfecare reduse în aterogeneză. Stresurile de forfecare > 15 dyne.cm-2 induc “calmul” endotelial și generează un profil de exprimare a genelor ateroprotective în timp ce stresurile de forfecare < 4 dyne

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
terenul observației că leziunile aterosclerotice sunt în relație strânsă cu geometria vasculară, Tjøtta arătând că porțiunile curbe ale arterelor prezintă mai multe leziuni decât cele drepte, Willis că aceste leziuni sunt mai importante la nivelul curburii interne a vaselor iar Caro explicând această distribuție prin stresul de forfecare redus de la acest nivel (alte explicații aduc în atenție existența zonelor cu separație de flux - fluxul retrograd fiind adiacent peretelui vascular, rolul invaziei monocitare predilecte a intimei, rolul existenței unei gene de reglare

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]