626 matches
-
să acționeze și... să nu acționeze". Lupta pentru supraviețuire se numără în minute în oprirea respirației (STOPUL RESPIRATOR) și în secunde în oprirea cardio-circulatorie(STOPUL CARDIAC) . • Stopul respirator inițial, fără oprirea cordului deci cu prezența unui puls bun la artera carotidă, permite ca într-un interval variabil de la 3-10 minute - maxim 12 minute, resuscitarea respiratorie să aibă "succes”. • Stopul cardiac inițial este mult mai grav, resuscitarea mai dificilă, prognosticul mai întunecat. Intervalul optim de resuscitare se apreciază de la 30 sec. până la
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
medicină internă, cardiologie). Aprecierea pulsului arterial și a valorilor presiunii arteriale, constituie parte integrantă din examenele pe care orice medic stomatolog trebuie să le practice și să le interpreteze corespunzător în cabinetul stomatologic și de chirurgie dento- alveolară. Palparea arterei carotide sau radiale oferă date importante despre frecvența , ritmul , durata și intensitatea pulsului arterial. Frecvența peste 90 de pulsații/minut exprimă tahicardie iar sub 60 pulsații / minut bradicardie. Există însă și unele forme particulare de puls care fără a fi patognomonice
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
colaps postural. Ea durează de la câteva secunde până la jumătate de oră. Poate fi însoțită de mișcări tonice ale mușchilor feței și membrelor. Controlul sfincterelor este păstrat (spre deosebire de convulsii) Pulsul este slab, uneori perceptibil doar la nivelul arterelor mari (carotidă sau femurală). Presiunea arterială este coborâtă , greu de măsurat uneori , respirația superficială, apare paloarea feței. Dacă pacientul este așezat în poziție orizontală cu picioarele mai sus decât capul, pulsul se amplifică, presiunea arterială crește, paloarea feței dispare, respirația se intensifică
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
loco-regional duce la apariția efectelor toxice prin supradozare Locul injectării — anesteziile în zonele intens vascularizate cresc riscul injectării intravasculare accidentale (anestezia la tuberozitate, la Spina Spix, gaura palatină posterioară). Administrarea accidentală , chiar de doze mici de anestezic loco-regional în artera carotidă sau artera vertebrală produce efecte toxice importante asupra sistemului nervos central. 7.1. MANIFESTĂRILE TOXICE ALE ANESTEZICELOR LOCALE Sistemul nervos central este mai sensibil la efectele toxice ale anestezicelor locale decât miocardul. Reacțiile toxice determinate de anestezicul loco-regional apar la
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
bătăi / minut) • aritmii cardiace ( salve de extrasistole) • tahicardie severă (peste 150 de bătăi/ minut) • hipotensiune severă • însuficiență respiratorie acută . Stopul cardiac se poate instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
hipotensiune severă • însuficiență respiratorie acută . Stopul cardiac se poate instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita resuscitării, din nefericire stopul cardiac nu permite decât un interval de maxim 90 de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
90 de secunde. La apariția stării de inconștiență, funcțiile respiratorie și circulatorie trebuiesc evaluate imediat. În prezența stopului cardio-respirator, resuscitarea trebuie începută rapid, deoarece hipoxia cerebrală ce depășește 90de secunde poate determina apariția leziunilor ireversibile. Odată cu ultima pulsație la artera carotidă începe "moartea clinică" prin sistarea circulației cerebrale. Scopul măsurilor de resuscitare cardio-respiratorie (CPR) este de a furniza, în timp cât mai rapid, sânge oxigenat cordului (prin arterele coronare) și creierului (prin arterele carotide), până la restabilirea activității circulatorii și respira- torii
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
leziunilor ireversibile. Odată cu ultima pulsație la artera carotidă începe "moartea clinică" prin sistarea circulației cerebrale. Scopul măsurilor de resuscitare cardio-respiratorie (CPR) este de a furniza, în timp cât mai rapid, sânge oxigenat cordului (prin arterele coronare) și creierului (prin arterele carotide), până la restabilirea activității circulatorii și respira- torii. Deoarece timpul de supraviețuire a funcțiilor scoarței cerebrale este extrem de limitat, recent a fost introdus termenul de "Resuscitare cardio-pulmonară-cerebrală - CPCR". După stopul cardiac, respirația se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cardiacă nu se concepe fără reanimarea respiratorie. Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu și paralel cu respirația artificială. În instalarea brutală a stopului cardiac, medicul stomatolog este obligat să ia următoarele măsuri imediate de resuscitare (ABC): Pacientul fără puls la carotidă și fără respirație - în moarte clinică, este așezat orizontal pe dușumea , pe un plan dur prin priza de salvare Rautek, cu membrele inferioare ușor ridicate. A. Se controlează rapid și la nevoie se eliberează căile aeriene superioare. B. Se fac
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
aeriene, respirația artificială și, după pumnul presternal, masajul cardiac extern. Compresiunile transtoracice ale cordului sunt totdeauna sincronizate cu manevrele de resuscitare respiratorie. Dacă inima este oprită în diastolă (asistolie) și MCE nu reușește pornirea ei dar există puls la artera carotidă în timpul compresiunilor toracice, injecția intra-cardiacă (intraventriculară stângă!) poate determina rezultate bune în resuscitarea cardiacă. Injecția intracardiacă și defibrilarea cardiacă, deși fac parte din ABC-ul reanimării (Basic Life Support), pot fi executate numai de către medici experimentați și în prezența
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
simțire. • Timpii expirației se repetă cu frecvența de 10-15 insuflații pe minut, urmărind eficacitatea, recolorarea pacientului,pulsul, până când reapar respirațiile spontane eficiente sau până când victima a ajuns într-un mediu spitalicesc. Tot timpul, medicul controlează permanent existența pulsului la arterele carotide, pentru a cunoaște funcționalitatea sau nu a inimii sub respirația artificială. 2. Respirația "gură la nas" Metoda este preferată în unele țări și este mai simplu de executat decât cea "gură la gură". Se execută în stop respirator dacă prima
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
bucal sau nazal). Respirația este eficace, putându-se insufla 500-1200 ml aer. Cu mâna stângă medicul menține fixată masca, susținând mandibula ("priza în T"), iar cu mâna dreaptă apasă ritmic pe balon . C. CIRCULATION - Asigurarea circulației Pacientul fără puls la carotidă, fără respirație, cu conștientul abolit, în midriază areactivă (moarte clinică!), este poziționat orizontal pe un plan dur, cu membrele inferioare ușor ridicate.(20-30°). Se controlează libertatea căilor respiratorii și se fac 2-3 mișcări de respirație artificială "gură la gură", "gură
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
este eficace și pacientul se recolorează, dar nu reapare pulsul spontan, este vorba fie de o inimă slab excitabilă (se recomandă ADRENALINA intracardiac), fie de o fibrilație ventriculară (cordul trebuie defibrilat!) Dacă în timpul MCE nu se simte pulsul artificial la carotidă, iar semnele lipsei de oxigen se agravează, este vorba de un stop cardiac în sistolă, imposibil de reanimat. Măsurile de reanimarea sunt mult mai complexe, ele urmărind de fapt resuscitarea cardiacă + respiratorie + cerebrală. Refacerea integrală a activității și funcțiilor scoarței
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
să fim atenți ca umărul stâng să nu fie ridicat și ca maxilarul să intre în contact fără a apăsa pe bărbia viorii. De asemenea trebuie să urmărim ca vioara să nu fie înfiptă în gât pentru a nu apăsa carotida, îngreunând circulația sângelui și deci proasta irigare cu oxigen a creierului. Și aici ca și în toate mișcările violonistice care vor urma, este necesar a se evita orice consum inutil de energie. Calea pentru economisirea energiei este respirația. Ea trebuie
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
orofaringiană septicemică rară cauzată de germeni anaerobi, mai ales Fusobacterium necrophorum, întâlnită mai frecvent la adolescenți și adulți tineri. Sindromul debutează ca o angină cu abces amigdalian sau periamigdalian, care poate drena în loja faringiană laterală, unde sunt situate artera carotidă și vena jugulară internă. Tromboflebita venei jugulare interne se însoțește de durere, disfagie, tumefiere și redoare a gâtului. Sepsisul apare după 3-10 zile de la debut, odată cu metastazele septice ale plămânului sau altor localizări. Rareori, infecția se extinde de-a lungul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și vena jugulară internă. Tromboflebita venei jugulare interne se însoțește de durere, disfagie, tumefiere și redoare a gâtului. Sepsisul apare după 3-10 zile de la debut, odată cu metastazele septice ale plămânului sau altor localizări. Rareori, infecția se extinde de-a lungul carotidei în mediastinul posterior sau erodează artera carotid, complicație inducată de mici sângerări la nivelul cavității orale. Mortalitatea depășește 50%. 6.4 Diagnostic Diagnosticul infecțiilor odontogene se bazează pe datele clinice, completate de date de laborator și imagistice. Hemoleucograma nu este
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diafragmatice superioare. Nervul vag drept, după ce străbate oblic loja paratraheală Bariéty, se plasează înapoia pedicolului pulmonar, însoțind marginea dreaptă a esofagului, căruia îi distribuie o parte din fibrele sale [20,21]. Pleura mediastinală stângă acoperă: esofagul, artera subclaviculară stângă, artera carotidă comună stângă, cârja aortei și pericardul. Ca și la dreapta, pleura mediastinală stângă formează în dreptul esofagului, două funduri de sac: unul anterior preesofagian și altul posterior retroesofagian. Fața laterală a cârjei aortice este încrucișată de nervul frenic și de vasele
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
fața pe masă; încercând să ridice mâna, nu o poate mișca, încearcă s-o strige pe soția sa, care era în camera de alături, dar nu reușește să scoată niciun sunet. Internat fiind, după câteva ore se descoperă că artera carotidă stângă este obstruată, fapt care provocase un infarct cerebral masiv al emisferei stângi. Acest dramatic accident vascular cerebral ischemic a eliminat funcțiile motorii ale jumătății de corp drepte, a înțelegerii vorbirii și a exprimării verbale în scris (agrafie) și oral
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
o creștere a acestuia pe timpul nopții, consecutiv cu o scădere nocturnă a tonusului parasimpatic, ceea ce are drept consecință menținerea unui ritm cardiac ridicat în timpul somnului (34). S-a dovedit că, tahicardia permanentă crește riscul leziunilor aterosclerotice la nivelul bifurcației arterei carotide și în segmentul proximal al arterelor coronare, prin scăderea elasticității și distensibilității peretelui arterial (39). În acest sens, tahicardia fixă nu trebuie considerată un semn benign, ci o entitate clinică care poate contribui independent la creșterea mortalității pacienților diabetici, ea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
ochi într-un accident vascular cerebral se regăsesc în aspectul papilei, arteriolelor și venelor retiniene și modificările tensiunea arterei retiniene (TAR). Scăderea tensiunii arterei centrale a retinei la unul din ochi pune în evidență existența unui obstacol în lumenul arterei carotide interne prin tromboza de arteră carotidă, după A&P Larmande. În hipertensiune arterială are loc creșterea tensiunii arterei centrale a retinei (TAR) numai la valori mari ale tensiunii arteriale sistemice, respectiv cu peste 45-50 % din valoarea tensiunii arteriale medii, fapt
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se regăsesc în aspectul papilei, arteriolelor și venelor retiniene și modificările tensiunea arterei retiniene (TAR). Scăderea tensiunii arterei centrale a retinei la unul din ochi pune în evidență existența unui obstacol în lumenul arterei carotide interne prin tromboza de arteră carotidă, după A&P Larmande. În hipertensiune arterială are loc creșterea tensiunii arterei centrale a retinei (TAR) numai la valori mari ale tensiunii arteriale sistemice, respectiv cu peste 45-50 % din valoarea tensiunii arteriale medii, fapt ce arată o creștere a rezistenței
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fiind o activitate generată spontan și independent de stimulii externi. Aplicativitatea EEG în diagnosticul accidentelor vasculare cerebrale Electroencefalografia este o metodă utilă în depistarea unei leziuni cerebrale de tipul infarctului sau hemoragiei cerebrale. În infarctul emisferic masiv, prin ocluzia arterei carotide interne, pe emisfera cerebrală afectată se poate instala o activitate delta polimorfă extinsă, evidentă în regiunile temporale și fronto-temporale. Ritmul alfa în emisfera afectată poate fi absent sau este prezent dar cu amplitudine redusă și frecvență mai scăzută, iar reactivitatea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ultrasonografică a arterelor carotidiene este relevantă nu numai pentru caracterizarea alterărilor structurale la acest nivel, ci și deoarece nivelul aterosclerozei carotidiene reflectă severitatea leziunilor arteriale în alte teritorii decât cele cerebrale [Allan et al., 1997]. Grosimea intimă-medie (GIM) la nivelul carotidei comune reprezintă un predictor puternic al evenimentelor cardiovasculare majore în populația generală [OLeary et al., 1999]. Ca urmare, GIM poate fi considerată un end-point surogat care poate fi utilizat în studiile intervenționale concepute să modifice factorii de risc cardiovascular [Blankenhorn
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
este rolul prognostic al modificărilor structurale carotidiene determinate ecografic la pacientul renal? Relevanța prognostică a parametrilor ecografici carotidieni a fost mai puțin studiată la pacienții renali. Un prim studiu [Blacher et al., 1998] a evidențiat că diametrul intern al arterei carotide comune, nu însă și grosimea intimă-medie, ar fi predictiv pentru mortalitatea generală și cea cardiovasculară la pacienții hemodializați. Subiectul a fost reluat într-un studiu mai amplu de către Benedetto și col. [2001], care consideră că parametrii structurali arteriali, o dată validați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
tratați prin dializă peritoneală, urmăriți timp de circa 2 ani și jumătate. La analiza univariată, GIM s-a corelat direct și semnificativ cu masa ventriculului stâng, un predictor recunoscut al mortalității cardiovasculare. Creșterile grosimii intime-medii și ale diametrului intern al carotidei sunt progresive cu amplitudinea modificărilor geometriei miocardice. Mai mult, cu cât GIM a fost mai mare, cu atât a crescut riscul de deces cardiovascular (vezi și figura 1). Astfel, o creștere cu 1 mm a GIM augmentează riscul de moarte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]