484 matches
-
p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia, vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Și mai ales atunci când ne apare momeala diavolului trebuie să-l chemăm pe
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
ascensionale : scara sau pasărea-suflet (și ea frecvent reprezentată pe pomul de pomană sau pe stâlpul funerar). Dacă am întâlnit motivul paltin cosmic + scară către cer în cânte cele funerare ale bănățenilor, în schimb, în diagonala spațiului carpatic, la huțuli („vecinii carpatini imediați ai românilor” ; cf. 40, p. 512), în „colindele pentru morți” ale acestora, întâlnim motivul paltin cosmic + pasărea-suflet. Într-un colind de flăcău mort, de exemplu, șoimul-suflet, în peregrinarea-i postumă, se așază pe un arțar : Dar acestui arțar nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia, vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Și mai ales atunci când ne apare momeala diavolului trebuie să-l chemăm pe
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia, vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Și mai ales atunci când ne apare momeala diavolului trebuie să-l chemăm pe
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
America», adică la crearea Americei de astăzi. Și, fără Îndoială, se vor mai face și alte jertfe, toate cîte se vor cere bunilor cetățeni americani, și din partea tinerilor generații care se ridică acum din sîngele emigranților plecați din patria lor carpatină”. Deși refuzată un timp, iar mai apoi privită cu reticență, americanizarea a devenit o realitate de neevitat și pentru imigranții români, astfel Încît astăzi se apreciază că „din cei 146.393 foști imigranți din grupul etnic, În 1930, 71% dețineau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
priveliști „sângeroase”. Vijelia, spaima, duhul celui rău țin în stăpânire lumea (Strofe, Sonet III). Baladele Logodnicii morții și Strigoiul sunt nocturne și fantastice, urmând motivele byroniene din Oscar of Alva și Vampirul. Autentic este fiorul în fața sălbaticelor pustietăți din descrierile carpatine. O Barcarolă are note luminoase ce prefigurează idila eminesciană, după cum Ce e mai dulce-n lume? și La patria anunță Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. S. nu a putut da o expresie definită înclinației sale pentru poezie, dar
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
formatul și coperta. Reflectând preocupările cercetătorilor sibieni sau din alte centre universitare, în cele șaptesprezece volume apărute până în 2003, revista publică un număr însemnat de studii și articole privind cultura și civilizația tradițională românească, dar și naționalitatea germană din spațiul carpatin. Dintre sibienii cu cele mai numeroase colaborări se remarcă Gheorghe Pavelescu, Corneliu Bucur, Anca Goția, Ilie Moise, Horst Klusch și Amalia Pavelescu. Chiar din primul număr sunt găzduite trei lucrări de folclor și etnografie săsească, iar cu numărul următor se
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
unor naiv-patetice, plurimetaforizate poeme în proză („Poezia lui Sorescu [...] este o vlăstărie frumoasă, în care dorm cuiburi de cuci”; „poezia lui Păunescu nu este numai flora - alpină, ci și zarea scursă în bobul de grâu; are ceva din măreția cerbului carpatin, dar și tremurul păpădiei; e apartenența poetului la istorie, dar și vocea sa de copil; e credință, orație, vin și imposibilă nuntă”), părți de jurnal (Fantasme cu mirese zburând) și un album cu fotografii personale (Țechinii amintirilor). SCRIERI: Sora mea
PREDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
refuzat românilor din momentul în care am dorit, ca puști pasionat de figura lui Henri Coandă, să devin pilot kamikaze al aeronavei prezidențiale. Mă întrebam mereu de ce complotul împotriva cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu nu reușește 1. Pentru atâția șoimi carpatini, copilăria n-a însemnat întâlnirea cu „Ozana cea frumos curgătoare”. Am contemplat în schimb urâtul deghizat în hărnicie. Pentru tot ceea ce a însemnat deceniul opt, „macarale au râs în soare” cu tonul sinistru bine-cunoscut. Blocurile - numite de ardeleni „golumbării”- scufundau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
problema raporturilor noastre prea libere și prea strânse - și atât de prețioase din cauza caracterului lor tulbure și a piedicilor sfidate). De ce-ai renunțat la excursii?... Mata nu vrei niciodată ceea ce vrei... Cuvintele ei se raportau la părăsirea programului meu carpatin, dar fraza, cu tot caracterul ei general, severitatea, maturitatea cu care a rostit ultimele cuvinte nu lăsau nici o îndoială că erau o aluzie (poate o mustrare?) la șovăielile mele față de dânsa. Începuse cu înțepături și isprăvea neliniștitor... Am plictisit, ori
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ÎNTOARCERE Întoarcerea-mi piezișă din inimă, spre tine, A răscolit tot cerul, căzut ceva mai jos, Peste semețe creste și goluri carpatine Pe unde gândul trece, tăcut și de prisos... Nu-s valurile-aceleași, nici timpul nu-i prezent Să ne păstreze umbra, din clipe fericite, Nici pescărușu-acela, ce mă striga strident Prin vocea ta pornită, oricum, ca să-l imite... În străveziul apei
?NTOARCERE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83813_a_85138]
-
înseamnă o mică oază în deșertul pământesc, pururea bântuită și devastată de nisipurile iadului. Cântecul legionar înseamnă tărâm însângerat, gemete răpuse, scrâșniri pe roată, fiori de grele lanțuri din adâncimi de temniți, răstigniri ascunse, suind spre Dumnezeu. Cântecul legionar, iezăr carpatin, aghiazmă cerească ce spală obrajii biciuiți de palma nărăviților și înseninează fruntea luptătorului încrustată de loviri infame. „...Probabil, nepornind pe drumul rațiunii, cu alcătuiri de programe, discuții contradictorii, argumentări filozofice, conferințe, singura posibiltate de manifestare a stării noastre lăuntrice era
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Și Sovietici. Locul nașterii mele a cunoscut, În aproape două mii de ani (spun: „aproape”, fiindcă mă opresc În seara zilei de 21 iunie 1941), o singură mișcare În sens contrar - dinspre Apus către Răsărit: cea a pașnicilor și eternprovizoriilor păstori carpatini, În căutare de pășuni pe malul nordic al Mării Negre, al Mării de Azov, al Caspicei. Se pare că acestor mergători-Împotriva-curentului le datorez numele. - Tată: de ce ne cheamă: Goma? Își bat copiii joc de mine, Îmi zic:Gumă, Cauciuc, Gomos, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
veșnic aceiași pantaloni scurți făcuți din niște blugi retezați, veșnic aceeași bluză cu imprimeuri care înfățișau, dacă te uitai mai bine, Ateneul român, având în față statuia lui Eminescu. Era un tânăr destul de insignifiant ca înfățișare: figură tipică de român carpatin, cum ar fi spus cineva. Brun, cu fălcile părând mereu nerase, cu mușchii masticatori proeminenți de parcă ar fi înjurat mereu printre dinți, cu ochii cam lipsiți de expresie, despre care nu poți spune decât că sânt negri. Se purta tuns
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
facultăți, ajunși literalmente nevropați din pricina „neieșirii vizei“, a vreunei anonime ucigașe ori a „întoarcerii de la scara avionului“. M-au lecuit pe vecie, îmi ziceam eu, de obsesia magicului Afară. Vizuina și ograda, punctate când și când de-o banală drumeție carpatină, îmi erau cât se poate de dulce suficiente. Când îmi vedea indiferența la chestiune, Marin Bucur, care visa la Paris cel puțin câteva ore pe zi, se încrunta patern, avertizându-mă că „lumea este atâta cât o vezi“ și că
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
se așeze tricolorul românesc” de la așa simțire patriotică, de la o așa înaltă conștiință românească toți avem de învățat și de transmis, în dimensiunea ei, urmașilor linia de viață, și vom fi siguri că n-am trăit degeaba în acest spațiu carpatin. Ovidiu Papadima nu se oprește să adauge: “ca și Nicolae Paulescu, autenticul descoperitor al insulinei (pancreatinei NP), savantul Victor Papilian a fost dublat permanent de creștinul care își mărturisea public credința. Cursul său universitar era un model de profunzime și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
una ceea ce-i firescu´ Nu ce îți pregătește doar Băsescu. Trezește-te , neam românesc erou, Nu adormi în veac din nou. Să dai de-o parte teama și sfiala, Să-ți faci într-una numai socoteala, Că ești lumina țării carpatine Atât în încercări cât și la bine, Dă-l de pământ pe trădătorul Boc, Iar pe Băsescu să-l stârpești pe loc.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93377]
-
se pot învinge sau cel puțin încunjura. Creațiile naturii însă stau înaintea noastră ca o putere mult mai mare și mai greu de răpus. De câtă încordare va avea nevoie simțământul național la români, pentru ca luându-și zborul peste culmile carpatine, să prindă într-un singur lanț viața lor ca popor! Tot așezarea Carpaților hotărî legăturile în care românii intrară cu popoarele ce avură asupra lor o înrâurire precumpănitoare. Șesul sudic răsăritean va primi înrâurirea popoarelor sudice și răsăritene. Părțile de peste
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
oare religiunea nemuririi la poporul Dacilor ? Fără îndoială că ea a fost primită și de poporul lor, poate încă de pe când trăia la sudul Dunării, în Rodop; în orice caz însă după constituirea sa în stat împreună cu Geții, în țările carpatine. Aceasta se vede mai ales de pe împrejurarea că găsim continuându-se la Daci îngemănarea autorității civile cu acea religioasă, pe care o aflăm întemeiată la Geți de însuși Zamolxis. Strabon, care confundă chiar în totul pe Geți cu Dacii, ne
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
câmpii, de către oardele barbare. Stăpânii adăpostului însă deveniră cu timpul stăpânitorii firești ai câmpiilor învecinate, și acest raport întâi trecător se schimba în curând în unul statornic. Astfel ajunseră Dacii, mai mult poate decât prin cucerire, domni și peste văile carpatine ce se prelungeau către Dunăre, și aceasta pare a reeși chiar din Strabo, care spune numai atât, că Boerebiste «supuse puterii sale pe gintele gete cele mai apropiate,» fără a adăuga, însă că această întindere a stăpânirii Dacilor fusese datorată
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
-mi vine să cred că au trecut 36 de ani de când nu ne-am văzut. Printre altele mi-a dăruit și un superb trandafir alb - cu semnificație aparte, iar eu i-am dăruit o figurină din porțelan, reprezentând un cerb carpatin viguros - de coarnele căruia am agățat textul următor: „Sunt cerbul carpatin, coborât din țancurile munților să luminez și să învăț semenii să 22 trăiască frumos prin lumina cărții! M-au prigonit și persecutat invidioșii și lacheii regimului comunist, dar am
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nu ne-am văzut. Printre altele mi-a dăruit și un superb trandafir alb - cu semnificație aparte, iar eu i-am dăruit o figurină din porțelan, reprezentând un cerb carpatin viguros - de coarnele căruia am agățat textul următor: „Sunt cerbul carpatin, coborât din țancurile munților să luminez și să învăț semenii să 22 trăiască frumos prin lumina cărții! M-au prigonit și persecutat invidioșii și lacheii regimului comunist, dar am satisfacția că, chiar în condiții vitrege n-am renunțat la idealul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]