707 matches
-
cartelizarea sistemelor de partide. În plus, cartelul format între partidele parlamentare majore săa dovedit extrem de eficient în blocarea accesului partidelor emergente în corpul legislativ, cu toate că, în ambele țări, partidele antisistem au demonstrat că reprezintă o amenințare la adresa cartelului. Teoria partidului cartel Modelul cartelului de partide propus de Richard Katz și Peter Mair introduce o nouă perspectivă de înțelegere a comportamentului partidelor politice, axată pe relația acestora cu statul. Cei doi autori consideră că transformările survenite în cadrul societăților postindustriale (scăderea numărului de
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
de partide. În plus, cartelul format între partidele parlamentare majore săa dovedit extrem de eficient în blocarea accesului partidelor emergente în corpul legislativ, cu toate că, în ambele țări, partidele antisistem au demonstrat că reprezintă o amenințare la adresa cartelului. Teoria partidului cartel Modelul cartelului de partide propus de Richard Katz și Peter Mair introduce o nouă perspectivă de înțelegere a comportamentului partidelor politice, axată pe relația acestora cu statul. Cei doi autori consideră că transformările survenite în cadrul societăților postindustriale (scăderea numărului de membri de
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
care se desfășoară com petiția politică întrucât partidele parlamentare, deși concurează, împărtășesc un interes comun, menținerea în corpul legislativ. În acest sens, fără a fi vorba de o înțelegere explicită sau de o conspirație, partidele parlamentare acționează unitar, formând un cartel. Subvențiile acordate formațiunilor politice au reprezentat o schimbare fundamentală, asigurând supraviețuirea organizațională a partidelor parlamentare și constituindu-se simultan într-un mecanism de blocare a accesului noilor competitori în corpul legislativ. Utilizarea resurselor statului nu se limitează însă exclusiv la
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
privilegiat la mass-media de stat și adoptarea unor acte normative menite a întări poziția partidelor parlamentare. Metodologie Ipoteza de la care pornesc în cadrul acestui articol este că vulnerabilitatea crescută a partidelor politice de la începutul anilor 1990 a condus la formarea unui cartel între partidele parlamentare majore. Având în vedere că emergența cartelului de partide cuprinde mai multe procese interconectate, ipoteza principală include mai multe dimensiuni: a) Înăsprirea legislației electorale: întrucât una dintre funcțiile principale ale cartelului de partide este cea de excludere
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
menite a întări poziția partidelor parlamentare. Metodologie Ipoteza de la care pornesc în cadrul acestui articol este că vulnerabilitatea crescută a partidelor politice de la începutul anilor 1990 a condus la formarea unui cartel între partidele parlamentare majore. Având în vedere că emergența cartelului de partide cuprinde mai multe procese interconectate, ipoteza principală include mai multe dimensiuni: a) Înăsprirea legislației electorale: întrucât una dintre funcțiile principale ale cartelului de partide este cea de excludere, ne așteptăm ca, din momentul instaurării regimului democratic, legislația electorală
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
1990 a condus la formarea unui cartel între partidele parlamentare majore. Având în vedere că emergența cartelului de partide cuprinde mai multe procese interconectate, ipoteza principală include mai multe dimensiuni: a) Înăsprirea legislației electorale: întrucât una dintre funcțiile principale ale cartelului de partide este cea de excludere, ne așteptăm ca, din momentul instaurării regimului democratic, legislația electorală să fie înăsprită succesiv în vederea blocării accesului partidelor emergente în corpul legislativ. În mod particular ne așteptăm la creșterea pragului electoral și la adoptarea
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
electorală să fie înăsprită succesiv în vederea blocării accesului partidelor emergente în corpul legislativ. În mod particular ne așteptăm la creșterea pragului electoral și la adoptarea unor condiții constrângătoare în ceea ce privește înfințarea partidelor politice. b) Finanțarea partidelor politice: a doua funcție a cartelului de partide, de o importanță egală cu cea de excludere, este cea de menținere a partidelor parlamentare. În acest sens, ne așteptăm 102 Competiția politiCă în alegerile parlamentare ca regulile privind finanțarea publică a partidelor politice să favorizeze partidele reprezentate
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
egală cu cea de excludere, este cea de menținere a partidelor parlamentare. În acest sens, ne așteptăm 102 Competiția politiCă în alegerile parlamentare ca regulile privind finanțarea publică a partidelor politice să favorizeze partidele reprezentate în corpul legislativ. c) Eficiența cartelului de partide: definiția cartelului specifică faptul că acesta se formează între actorii dominanți cu scopul limitării competiției. Astfel, ne așteptăm ca, din momentul introducerii mecanismelor specifice procesului de cartelizare, numărul partidelor cu adevărat noi1 ce reușesc să obțină reprezentarea în
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
excludere, este cea de menținere a partidelor parlamentare. În acest sens, ne așteptăm 102 Competiția politiCă în alegerile parlamentare ca regulile privind finanțarea publică a partidelor politice să favorizeze partidele reprezentate în corpul legislativ. c) Eficiența cartelului de partide: definiția cartelului specifică faptul că acesta se formează între actorii dominanți cu scopul limitării competiției. Astfel, ne așteptăm ca, din momentul introducerii mecanismelor specifice procesului de cartelizare, numărul partidelor cu adevărat noi1 ce reușesc să obțină reprezentarea în legislativ și cel al
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
să obțină reprezentarea în legislativ și cel al partidelor legislative excluse din acesta să scadă, apropiindu-se, în timp, de zero. În cazul fiecărei țări, am început prin evaluarea vulnerabilității partidelor politice la începutul perioadei de tranziție, condiție necesară formării cartelului la nivel sistemic. În acest sens, am apelat la indicele volatilității electorale și la procentul membrilor de partid din populația cu drept de vot (pentru a determina capacitatea partidelor politice de a și finanța activitatea prin resurse proprii). În continuare
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
privind donațiile și cotizațiile membrilor de partid reprezintă de asemenea un aspect important. Nu în ultimul rând, am urmărit evoluția prevederilor legale privind accesul la mass-media de stat și măsura în care acestea avantajează partidele parlamentare. Pentru a evalua eficacitatea cartelului de partide în România și Ungaria, am analizat gradul de succes al partidelor autentic noi. În plus, am urmărit ieșirea partidelor parlamentare din corpul legislativ pentru a evalua două caracteristici esențiale ale cartelului de partide: atenuarea competiției între formațiunile politice
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
avantajează partidele parlamentare. Pentru a evalua eficacitatea cartelului de partide în România și Ungaria, am analizat gradul de succes al partidelor autentic noi. În plus, am urmărit ieșirea partidelor parlamentare din corpul legislativ pentru a evalua două caracteristici esențiale ale cartelului de partide: atenuarea competiției între formațiunile politice aparținând unui cartel și faptul că acesta se formează numai între actorii politici dominanți. Analiza emergenței cartelului de partide în România începe cu anul organizării primelor alegeri democratice (1990) și se încheie în
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
în România și Ungaria, am analizat gradul de succes al partidelor autentic noi. În plus, am urmărit ieșirea partidelor parlamentare din corpul legislativ pentru a evalua două caracteristici esențiale ale cartelului de partide: atenuarea competiției între formațiunile politice aparținând unui cartel și faptul că acesta se formează numai între actorii politici dominanți. Analiza emergenței cartelului de partide în România începe cu anul organizării primelor alegeri democratice (1990) și se încheie în anul 2008. În cazul Ungariei, analiza începe în anul 1990
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
plus, am urmărit ieșirea partidelor parlamentare din corpul legislativ pentru a evalua două caracteristici esențiale ale cartelului de partide: atenuarea competiției între formațiunile politice aparținând unui cartel și faptul că acesta se formează numai între actorii politici dominanți. Analiza emergenței cartelului de partide în România începe cu anul organizării primelor alegeri democratice (1990) și se încheie în anul 2008. În cazul Ungariei, analiza începe în anul 1990 și se oprește în anul 2010. De asemenea, analiza vizează numai camera inferioară. Înainte de
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
România și-au folosit în mod repetat capacitatea de legiferare pentru a-și asigura accesul privilegiat la serviciile publice de televiziune și radiodifuziune în defavoarea partidelor neparlamentare. Rezultatele analizei ne oferă o viziune clară asupra acțiunii unor factori caracteristici existenței unui cartel la nivelul sistemului de partide românesc: înăsprirea succesivă a legislației electorale (stabilirea pragului electoral la 3% pentru alegerile din anii 1992 și 1996, apoi la 5% din anul 2000, în 2004 și 2008; legislația privind accesul la massmedia), acordarea fondurilor
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
și 2008; legislația privind accesul la massmedia), acordarea fondurilor publice cu precădere partidelor parlamentare (Legea nr. 27/1996, Legea nr. 43/2003, Legea nr. 334/2006) și condițiile restrictive privind înființarea partidelor politice. Indicele ieșirilor este relevant pentru analizarea partidului cartel întrucât ne oferă o imagine clară asupra competiției între partide. Astfel, valoarea indicelui ieșirilor pentru perioada 2000-2004 și pentru perioada 2004-2008 atestă faptul că partidele majore și au păstrat poziția dominantă. Analizând sistemul de partide românesc din perspectiva gradului de
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
la 0.16, în perioada 1994-1998, la 0.33, în perioada 1998-2002, pentru a se întoarce la 0 în perioada 2002-2006. Cu toate acestea, faptul că indicele crește la 0.33 în perioada 2006-2010 conduce spre concluzia că, în Ungaria, cartelul de partide nu a avut aceeași eficacitate precum în cazul României, cele două partide excluse din Parlament fiind înlocuite de Jobbik și LMP, formațiuni politice autentic noi. Creșterea valorii indicelui în perioadele 1994 1998 și 1998-2002 poate fi atribuită creșterii
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
reprezentate în Parlament (prin câștigarea de mandate în circumscripții uninominale) care nu depășeau pragul electoral (în cazul listelor regionale și naționale) erau excluse de la distribuirea celor 25% din fondurile publice destinate partidelor parlamentare. În ceea ce privește atenuarea competiției între partidele politice aparținând cartelului (cel puțin între partide cu orientări ideologice similare), aceasta este susținută și de strategia partidelor parlamentare în privința listelor comune. Astfel, până în 2010, niciunul dintre cele șase partide prezente în Parlament la începutul anilor 1990 nu a prezentat liste comune cu
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
de câștigat de pe urma alianței. În mod similar, în 2006 FIDESZ a decis să formeze o alianță cu Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP), ceea ce a permis celui din urmă să revină în Parlament după opt ani. Faptul că elementele ce caracterizează cartelul de partide sunt mai puțin accentuate în cazul Ungariei, prin comparație cu România, a condus la intrarea în Parlament a două partide cu adevărat noi în urma alegerilor din anul 2010. Jobbik este un partid naționalist de extremă dreaptă, foarte similar
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
În plus, liderul partidului, Istvan Csurka, a fost vicepreședinte al Forumului Democrat Maghiar până în 1993. Intrarea în Parlament a Jobbik (și a PRM în România) și a LMP (Politica Poate fi Diferită) poate fi considerată o confirmare a teoriei partidului cartel, întrucât Katz și Mair consideră că emergența cartelului de partide a contribuit la apariția partidelor populiste, antisistem, care fac apel la percepțiile populației conform cărora partidele majore ignoră dorințele și nevoile cetățenilor (Katz și Mair, 2009, p. 759). Jonathan Hopkin
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
vicepreședinte al Forumului Democrat Maghiar până în 1993. Intrarea în Parlament a Jobbik (și a PRM în România) și a LMP (Politica Poate fi Diferită) poate fi considerată o confirmare a teoriei partidului cartel, întrucât Katz și Mair consideră că emergența cartelului de partide a contribuit la apariția partidelor populiste, antisistem, care fac apel la percepțiile populației conform cărora partidele majore ignoră dorințele și nevoile cetățenilor (Katz și Mair, 2009, p. 759). Jonathan Hopkin argumentează că, mai ales în cazul țărilor din
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
percepțiile populației conform cărora partidele majore ignoră dorințele și nevoile cetățenilor (Katz și Mair, 2009, p. 759). Jonathan Hopkin argumentează că, mai ales în cazul țărilor din Europa Centrală și de Est, apelul la resursele statului slăbește în mod semnificativ cartelul de partide (Hopkin, 2003, p. 3). Stabilitatea cartelului de partide este mult mai dificil de menținut dacă în cadrul electoratului există percepția conform căreia partidele majore sunt corupte. Dacă obținerea suportului electoral al anumitor segmente sociale prin metode asociate clientelismului politic
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
și nevoile cetățenilor (Katz și Mair, 2009, p. 759). Jonathan Hopkin argumentează că, mai ales în cazul țărilor din Europa Centrală și de Est, apelul la resursele statului slăbește în mod semnificativ cartelul de partide (Hopkin, 2003, p. 3). Stabilitatea cartelului de partide este mult mai dificil de menținut dacă în cadrul electoratului există percepția conform căreia partidele majore sunt corupte. Dacă obținerea suportului electoral al anumitor segmente sociale prin metode asociate clientelismului politic depinde de existența fondurilor publice care pot fi
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
lipsesc legăturile persistente cu votanții (exprimate în mod fundamental prin numărul membrilor de partid) scandalurile de corupție pot avea consecințe electorale catastrofale. În cazul în care aceste scandaluri afectează toate partidele politice majore, apariția partidelor antisistem (care exploatează slăbiciunea partidelor cartel și insatisfacția cetățenilor față de mecanismele democratice) este rezultatul cel mai probabil. Un alt factor major care influențează volatilitatea electorală este performanța economică (ca parte a conceptului de performanță a guvernului). Înaintea alegerilor din anul 2010, situația economică a Ungariei era
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
bine structurate între partidele politice și anumite segmente ale electoratului, a determinat actorii politici să utilizeze controlul asupra legislativului cu scopul de a diminua incertitudinea cu privire la rezultatele alegerilor și pentru a-și asigura supraviețuirea organizațională. Mai mult, în ambele cazuri, cartelul s-a dovedit extrem de eficace în blocarea accesului partidelor emergente în corpul legislativ. În cazul României, modificarea legislației electorale și a celei privind finanțarea partidelor politice sau a celei referitoare la accesul acestora la mass-media de stat constituie argumente puternice
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]