811 matches
-
de exemplu, serotonina cauzează starea stresantă/depresivă), iar dacă sunt psihologi/sociologi, consideră frecvent că psihologicul cauzează modificările biologice (de exemplu, starea stresantă/depresivă și/sau un stresor puternic alterează metabolismul serotoninei). Dezvoltările din neuroștiințele cognitive au depășit demult dualismul cartezian. Figura 2.2 arată că discursul psihologic și cel medical sunt adesea descrieri diferite ale aceleiași realități/ aceleiași fenomen (Kirsch, 1990). Altfel spus, așa cum Muhammad Ali și Cassius Clay sunt nume diferite pentru aceeași persoană, limbajul psihologic și cel biomedical
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cade din nou cumplita concluzie: „Și aceasta este o deșertăciune.” Tipul acesta de demers îl vom regăsi oarecum la Descartes, în căutarea ideilor clare și distincte, aflate în exterioritatea îndoielii. Descartes urmărea o întemeiere a cunoașterii, iar prin metoda îndoielii carteziene adevărul poate fi fundamentat. La Ecleziast, nu îndoiala este sita de cernere a ceea ce e prețios de ceea ce e neprețios, ci deșertăciunea, inutilitatea, înscrierea dureroasă în clipă. Aici nu se caută un temei epistemologic, ci unul ontologic. Finitudinea îi așteaptă
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
trei și patru ale vieții mele s-a șters. Și nu e vorba de lecturi secundare, ci de cele care, întocmai ca în cazul povestit de Green, făceau parte din formația mea esențială: presocraticii, dialogurile lui Platon, cărți aristotelice, scrieri carteziene, Hegel, Schelling, Kierkegaard, romantici germani, literatura greacă și latină. Încetând să traduc, către 40 de ani, din comentatori aristotelici și din Platon, am pierdut greaca. Grav e, de asemenea, că revenirea la toți aceștia nu mă mai atrage. În afară de o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tema internă, cu caracterul personajelor și cu microuniversul psihic și social cuprins în dramatugia autorului. Dacă izbutim să trecem de stratul cu adevărat stupefiant și năucitor al expresiei lingvistice, vom descoperi o structură literară absolut coerentă, de o logică neîndoielnic carteziană, în care principiile verosimilității, unității psihologice și de caracter, al concordanței tematice și de mentalitate sunt cu multă acuratețe și acribie respectate. Coerența este o operă de o disciplină internă perfectă, nici un personaj nu se dezvoltă de capul lui, ci
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
păstrat, în ciuda complexității politico-administrative pe care acesta o implica. Acesta este, de fapt, un aspect al istoriei administrative a Franței care îi surprinde pe observatorii din exterior ce tind să-i considere pe francezi drept purtători ai unei tradiții intelectuale carteziene mai raționalistă. În practică, se pare că nu sunt capabili să reprime instituțiile deja existente, în momentul în care altele noi sunt înființate, astfel provocându-se situații dificile. Acest fapt este cunoscut sub numele de de millefeuille institutional français, după
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
reprezentate de capacitatea de a impune voința statului într-o manieră autoritară de la vârf spre bază, ci de a ajunge la compromisuri care vor mulțumi pe marea majoritate a mandatarilor implicați. În mod interesant, conform așa-zisei abordări raționaliste și carteziene a administrației publice franceze, am putea spune că, luînd în calcul tipologia autorității dezvoltată de Max Weber, a existat o trecere de la tipul "tehnocratic-rațional" de autoritate la unul mult mai "carismatic", atâta timp cât în momentul de față aceasta depinde mai mult
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
se obțin după relații similare de la mașina bifazată. 6.4.3.3 Semnificații grafice ale cuplului mediu în regimuri staționare simetrice și nesimetrice Cuplul electromagnetic mediu al mașinii de inducție poate fi asociat unor reprezentări grafice, prin arii în plan cartezian, căpătând astfel valențe didactice benefice. Dacă se revine la fazorii fluxurilor totale de succesiune directă și 436 Regimuri tranzitorii și nesimetrice ale mașinilor de inducție inversă ale armăturilor mașinii, ținând seama și de diagramele în complex din fig. 6.44
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
-o cu multă eficiență și, pentru mulți, el este una dintre marile inteligențe ale istoriei. Cine are dreptate, Musil sau corul pronapoleonian? Cu această carte cobor inteligența de pe tronul său platonic, unde se dedica problemelor rațiunii pure, broderiilor matematice, filigranului cartezian, și o cufund În viața cotidiană, În labirinturile palpitante ale inimii, În impura rațiune practică. Marele obiectiv al inteligenței este ceea ce numim fericire, și din acest motiv toate eșecurile ei conduc la nefericire. E tragic să descoperi că deseori circumstanțele
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
mult decât suma părților sale Întrucât, prin descompunere, ceva se pierde iremediabil. Cu o expresie tehnică se spune că astfel de sisteme sunt ireversibile, adică nu se pot readuce la punctul de pornire. Dar, asta nu Înseamnă, desigur, că metoda carteziană nu trebuie, În genere, folosită. Trebuie folosită tocmai pentru că nu există o alta, deși ea este reducționistă. II. ASIGURAREA CALITĂȚII IN INVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR 1. Aplicarea conceptelor managementului calității În Învățământul superior Obiective. La nivel național, politica guvernamentală În domeniul Învățământului
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
paradigmă În știința actuală. Nu se mai poate considera, după cum scria Pierre-Simon, Marchiz de Laplace (1749 -1827) că universul funcționează după niște legi precis determinate, ca un mecanism cu autoreglare. Fundamentul filosofic al acestui determinism riguros e constituit de divizarea carteziană eu-lume. S-a ajuns În consecință la ideea că lumea poate fi descrisă obiectiv, fără a se Ține seama de factorul uman, iar știința și-a fixat ca ideal descrierea obiectivă a naturii. Rezultatul cercetărilor sale s-a constituit Într-
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a dus la o viziune a Universului ca sistem mecanic constând din obiecte separate care, la rândul lor, au fost reduse la elemente materiale fundamentale, ale căror proprietăți și interacțiuni se considerau că determină complet toate fenomenele naturale. Această viziune carteziană asupra materiei a fost extinsă și la organismele vii, care au fost privite ca niște mașini construite din piese separate. Paradigma newtoniană care se schimbă acum și care a dominat cultura umană timp de câteva secole, influențând comunitatea umană În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
decenii ale secolului XX a impus schimbări profunde În conceptele de spațiu, timp, materie, obiect, cauză și efect. Din aceste schimbări revoluționare În conceptele noastre despre realitate, aduse de fizica modernă, apare acum o viziune coerentă asupra lumii. În contrast cu viziunea carteziană asupra lumii, viziunea ce reiese din fizica modernă poate fi caracterizată prin termenii de organică, holistică și ecologică. Universul nu mai este privit ca o mașină, compusă dintr-o multitudine de obiecte, ci trebuie imaginat ca un Întreg indivizibil, dinamic
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
moderne confirmă că conștiința este În creier și trebuie căutată În neuroni, motiv pentru care toate cercetările efectuate În domeniu sunt explicate prin comportamentul neuronilor. „Teoria conștiinței ca produs al creierului a putut fi afirmată după respingerea categorică a dualismului cartezian dintre minte și corp”. O contribuție deosebită la Înțelegerea relației dintre creier și conștiință este adusă de Sir Roger Penrose (n. 1931), un matematician și fizician englez, profesor emerit de matematică la Universitatea Oxford, care exprimă un punct de vedere
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
manifestare a individului, orice acțiune umană, trebuie Înțeleasă prin ambele sale aspecte, prin identitatea complementară de a fi și a nu fi În același timp. În realitatea exterioară, o realitate suficient de bine explicată de legile mecanice ori de filozofia carteziană, un individ este perceput, de exemplu, ca fiind viu, sănătos și cu Înclinație spre a fi onest. Dar În această realitate exterioară individul se expune prin universul său interior, un univers cuantic, de stări suprapuse, ceea ce Înseamnă că, dincolo de modul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
timpi. Totul poate fi regândit despre om și lume". Teoria cuantică este una din marile provocări ale epistemologiei secolului XX. Perspectiva deschisă de rezultatele științei cuantice va depăși separarea subiect-obiect În actul cercetării, existența În paradigma mecanicistă dominată de filosofia carteziană. Totodată se va afirma ordinea interioară a universului existentă la nivelul microfizicii. Ordinea nu mai este Înțeleasă ca un aranjament exterior sau o dispunere regulată a evenimentelor, ci există o ordine totală implicată În fiecare realitate spațio-temporală. Se trece de la
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ca un aranjament exterior sau o dispunere regulată a evenimentelor, ci există o ordine totală implicată În fiecare realitate spațio-temporală. Se trece de la o ordine explicită la o ordine implicită. Un exemplu de ordine explicită Îl constituie sistemul de coordonate carteziene, dar În noua paradigmă ordinea explicită devine secundară. Legile fizicii nu vor mai fi descrise Într-un sistem cartezian, ci vor fi evidențiate prin intermediul holomișcării care este o totalitate nedivizată, indefinibilă și incomensurabilă. Holograma (Înregistrarea fotografică a figurii de interferență
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
spațio-temporală. Se trece de la o ordine explicită la o ordine implicită. Un exemplu de ordine explicită Îl constituie sistemul de coordonate carteziene, dar În noua paradigmă ordinea explicită devine secundară. Legile fizicii nu vor mai fi descrise Într-un sistem cartezian, ci vor fi evidențiate prin intermediul holomișcării care este o totalitate nedivizată, indefinibilă și incomensurabilă. Holograma (Înregistrarea fotografică a figurii de interferență a undelor de lumină care provin de la un obiect) redă corespunzător caracteristicile holomișcarii și a ordinii implicite. Caracteristica fundamentală
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
integrarea dimensiunii istorice și personale (modalizarea aserțiunilor prin atitudini propoziționale de tipul "Știu că p", "Cred că p", "Sînt sigur că p"), altfel spus transformarea științei din "context free" în "context sensitive". Erodat de geometriile neeuclidiene, de fizica cuantică, modelul cartezian al dihotomiilor tranșante adevăr/fals, parte/întreg, subiect/obiect este serios pus în cauză de perspectiva sistemică, ecologică, mereologică: "De fapt, numitorul comun al crizelor pe care le traversează astăzi umanitatea este persistența viziunii carte-zian-newtoniene aplicate unei realități incomprehensibile în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este persistența viziunii carte-zian-newtoniene aplicate unei realități incomprehensibile în termenii științei clasice" (S. Marcus, 1988: 133). Emergența "noii paradigme", numite de unii cercetători "ecologică", presupune o serie de mutații radicale (Le Moigne, 1977 apud R. Tessier, 1989 283: * de la preceptul cartezian al evidenței la cel "context sensitive" al pertinenței; ceea ce contează este intenția explicită sau implicită a cercetătorului: natura nu mai este investigată abstract și detaliat, ci dintr-o anumită perspectivă impusă de finalitățile cercetării; * de la principiul reducționist (investigarea structurii in-terne
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i) complexitatea (Morin vorbește chiar de "paradigma complexității") care semnifică pe de o parte depășirea linearității carteziene (noțiunea de feed-back în bucla comunicării sau imbricarea nivelelor și tipurilor logice la Russell și Whitehead), iar pe de altă parte supradeterminarea cauzelor în explicarea acelorași efecte; ii) evoluționismul (chiar din stadiul prebiotic sistemul pare dotat cu conștiiță de sine
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai importantă decît actul politic în sine sau calitatea produsului). Într-adevăr, produsele nu mai sînt vandabile decît prin inoculare de simboluri (celebra piqouze d'imaginaire a lui Jacques Séguéla) prin care se adaugă componentei raționale a cogito-ului de tip cartezian aceea de dimensiune euforizantă, utopică, acronică pulsiunea de imaginar și reverie, prin care afectivul fuzionează cu persuasivul și informativul. Pentru că epistema secolului nostru este dominată de complementaritatea codurilor și simbolurilor (principiu formulat de Niels Bohr pentru epistemologia fizicii, dar validat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
librării; • intruziunea într-o formulă clasică: À la recherche du teint perdu, derivat din proustianul À la recherche du temps perdu și propus ca slogan pentru o cremă de față; • manevrarea intertextului: Je pense, donc je lis La Presse (intertextul cartezian generator dubito, ergo cogito, cogito, ergo sum adaugă o conotație de raționalitate și elitism actului cotidian de a citi ziarul "La Presse"; • permutări sintactice (de tip chiasm): "inteligența are nevoie de spațiu; spațiul are nevoie de inteligență". În sfîrșit, la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
curioșii vânători de amănunte picante (nu altfel va proceda Lovinescu). Adânc ancorat în viață, În căutarea timpului pierdut nu rămâne, totuși, un roman tributar exclusiv bergsonismului (i.e. antiintelectualismului, vitalismului). Îndatorat în mare măsură și idealismului, și tradiției de tip galic, cartezian, Proust anticipează de fapt și unele postulate ale fenomenologiei, de vreme ce explorează sursele primare ale psihicului fără a renunța la ordine, la sens. De aceea s-a și spus că romanul proustian este o "catedrală" (lucru de neconceput, dacă scriitorul ar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fost derivată din filosofia lui Descartes, totuși influența acesteia asupra literaturii epocii nu este nici atât de profundă, nici atât de amplă precum se crede, după cum sugera Ion Constantinescu: "între cartezianism și clasicism nu există raporturi ca de la cauză la efect: spiritul cartezian a "corespuns", a convenit spiritului clasic, care l-a acompaniat, i-a consolidat prestigiul, fără a-l determina cu adevărat."31 Se sugerează în această direcție faptul că rațiunea apărea ca element director al creației încă de la Horațiu, care scria
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
pe care o au. Astfel, se face mai pregnant apologia rațiunii noua metodă de gândire introdusă de Descartes este considerată superioară tuturor celor anterioare, constituind o cucerire supremă a modernilor, cucerire ce dă un avantaj net acestora. Desigur, principiul rațiunii carteziene a avut contribuția sa particulară în constituirea doctrinei clasice propriu-zise, însă Fontenelle îl reia în scop polemic pentru a ataca ideea autorității absolute: "autoritatea a încetat să mai aibă mai multă greutate decât rațiunea ceea ce fusese primit fără opunere, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]