323 matches
-
de tracțiune, sunt mult mai slabe decât ale ligamentelor sau tendoanelor, explicația putând fi găsită atât în conținutul mai redus în colagen al cartilajului, cât și în structura neomogenă a țesutului cartilaginos. Solicitarea de compresiune se realizează atunci când două suprafețe cartilaginoase opuse vin în contact. În această situație, forța este transferată de la un cartilaj la celălalt fie prin contactul direct al asperităților, fie prin filmul subțire de fluid sub presiune aflat între cele două țesuturi cartilaginoase sau prin combinarea celor două
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
se realizează atunci când două suprafețe cartilaginoase opuse vin în contact. În această situație, forța este transferată de la un cartilaj la celălalt fie prin contactul direct al asperităților, fie prin filmul subțire de fluid sub presiune aflat între cele două țesuturi cartilaginoase sau prin combinarea celor două cazuri posibile. Orientarea întâmplătoare a fibrelor de colagen din straturile adânci ale cartilajului conduce la mărirea rigidității țesutului, iar orientarea paralelă a fibrelor colagene de la suprafața cartilajului are ca efect creșterea elasticității acestuia. În cazul
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
mărirea rigidității țesutului, iar orientarea paralelă a fibrelor colagene de la suprafața cartilajului are ca efect creșterea elasticității acestuia. În cazul comprimării statice, tensiunile mecanice de compresiune reduc permeabilitatea stratului de suprafață al cartilajului sau, chiar, îl etanșează, fluidul din țesutul cartilaginos putând curge numai lateral. La contactul inițial, datorită faptului că lichidul interstițial al celor două țesuturi cartilaginoase este sub presiune, forța se transmite de la un cartilaj la celălalt datorită presiunii hidrostatice create. Într-un țesut ce este în principal de
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
acestuia. În cazul comprimării statice, tensiunile mecanice de compresiune reduc permeabilitatea stratului de suprafață al cartilajului sau, chiar, îl etanșează, fluidul din țesutul cartilaginos putând curge numai lateral. La contactul inițial, datorită faptului că lichidul interstițial al celor două țesuturi cartilaginoase este sub presiune, forța se transmite de la un cartilaj la celălalt datorită presiunii hidrostatice create. Într-un țesut ce este în principal de tip fluid, așa cum este cartilajul, acest mod de a transmite forța reprezintă cea mai eficientă cale. În
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
presiune, forța se transmite de la un cartilaj la celălalt datorită presiunii hidrostatice create. Într-un țesut ce este în principal de tip fluid, așa cum este cartilajul, acest mod de a transmite forța reprezintă cea mai eficientă cale. În timp, țesutul cartilaginos de tip fluid curge în afara zonei de contact, cartilajul deformându-se tot mai mult (proprietatea mecanică poartă numele de fluaj), iar aria de contact crește, după care scade, datorită faptului că fluidul se mută complet în afara zonei de contact, materialul
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
care scade, datorită faptului că fluidul se mută complet în afara zonei de contact, materialul devenind puternic tensionat. În timpul mersului și al alergării, forțele de compresiune apar și dispar atât de repede încât are loc o curgere de fluid în țesutul cartilaginos într-un timp foarte scurt, curgerea fiind nesemnificativă; forțele de compresiune se transmit, în această situație, în principal prin intermediul fluidului fiecărui cartilaj aflat în contact. Curgerea de fluid din interiorul cartilajului este însoțită de apariția unor forțe de tracțiune datorită
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
în principal prin intermediul fluidului fiecărui cartilaj aflat în contact. Curgerea de fluid din interiorul cartilajului este însoțită de apariția unor forțe de tracțiune datorită frecării dintre fluid și masa solidă de material. Aceste forțe sunt preluate și suportate de țesutul cartilaginos. Considerând curgerea fluidului în afara zonei de contact, lateral, frecarea fluidului va împinge țesutul cartilaginos în afara zonei de contact în direcție laterală, producând tensiune mecanică în materialul cartilaginos. La suprafața cartilajului această tensiune este suportată fibrele de colagen orientate paralel. Pe
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
cartilajului este însoțită de apariția unor forțe de tracțiune datorită frecării dintre fluid și masa solidă de material. Aceste forțe sunt preluate și suportate de țesutul cartilaginos. Considerând curgerea fluidului în afara zonei de contact, lateral, frecarea fluidului va împinge țesutul cartilaginos în afara zonei de contact în direcție laterală, producând tensiune mecanică în materialul cartilaginos. La suprafața cartilajului această tensiune este suportată fibrele de colagen orientate paralel. Pe marginea zonei de contact apare o umflare a cartilajului. Solicitarea de forfecare se produce
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
și masa solidă de material. Aceste forțe sunt preluate și suportate de țesutul cartilaginos. Considerând curgerea fluidului în afara zonei de contact, lateral, frecarea fluidului va împinge țesutul cartilaginos în afara zonei de contact în direcție laterală, producând tensiune mecanică în materialul cartilaginos. La suprafața cartilajului această tensiune este suportată fibrele de colagen orientate paralel. Pe marginea zonei de contact apare o umflare a cartilajului. Solicitarea de forfecare se produce datorită frecării care apare în mișcarea relativă a unui os față de celălalt într-
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
de la suprafețele celor două cartilaje sunt în contact. Transmiterea forțelor de compresiune de la un cartilaj la celălalt se realizează prin presiunea hidrodinamică a filmului de fluid și/sau prin asperitățile celor două cartilaje aflate în contact. Circulația apei în țesutul cartilaginos conferă proprietăți vâscoelastice pentru cartilajul articular. La presiuni și deformații de compresiune ridicate, cartilajul devine mai puțin permeabil. În cazul țesutului cartilaginos, la fel ca la celelalte materiale vâscoelastice, fluajul este caracterizat de următoarele etape ale deformației: -sub acțiunea forței
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
a filmului de fluid și/sau prin asperitățile celor două cartilaje aflate în contact. Circulația apei în țesutul cartilaginos conferă proprietăți vâscoelastice pentru cartilajul articular. La presiuni și deformații de compresiune ridicate, cartilajul devine mai puțin permeabil. În cazul țesutului cartilaginos, la fel ca la celelalte materiale vâscoelastice, fluajul este caracterizat de următoarele etape ale deformației: -sub acțiunea forței aplicate, la timpul inițial se produce o deformație inițială, εi; -în timp, sub acțiunea forței constante, deformația crește, aceasta fiind deformația de
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
20. După un timp suficient de mare (aproximativ 15 000 secunde sau 3 - 6 ore) se obține tensiunea de relaxare, timp în care deformația este constantă. În tabelul 2.5 sunt prezentate valorile câtorva dintre proprietățile fizice generale ale țesutului cartilaginos. Coeficientul de frecare foarte mic al articulației sinoviale (≤ 0.02) este asigurat atât de cartilaj, cât și de lichidul sinovial, care, împreună, realizează o foarte bună lubrifiere a articulației. Într-o articulație sinovială există două tipuri de lubrifiere: -lubrifierea limită
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
de forma lubrifierii prin compresiune, lubrifierii hidrostatice, lubrifierii elastohidrodinamice (predominantă la mișcările obișnuite, precum mersul) sau lubrifierii amplificate; acest tip de lubrifiere predomină atunci când încărcarea mecanică este mică iar viteza relativă a capetelor articulare este mare. Datorită faptului că țesutul cartilaginos este lipsit de circulație sanguină și de inervație proprie, lezarea sa nu este dureroasă, însă nu există nici posibilitatea de regenerare a acestuia. Astfel, deși cartilajul este aneural, alimfatic și avascular, el rezistă la factorii agresivi chiar mai bine decât
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
factorii agresivi chiar mai bine decât osul. Funcție de gradul de încărcare mecanică a articulației, grosimea cartilajului este variabilă, aceasta putând fi între 1 și 7 [mm], astfel încât se poate realiza rolul de amortizor al cartilajului. Un alt tip de țesut cartilaginos este cel fibros, denumit și fibrocartilaj, cu un rol important în dispersia tensiunilor mecanice la nivelul zonelor în care este prezent. Acest țesut se găsește în zonele de inserție a tendoanelor și ligamentelor pe oase, la nivelul meniscurilor genunchiului, în
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
biomecanică a aparatului locomotor uman reprezintă o temă vastă de cercetare și de aceea, în majoritatea studiilor, este restrânsă la subiecte limitate, precum: biomecanica unuia dintre membre, biomecanica coloanei vertebrale, biomecanica articulară, biomecanica segmentară, biomecanica musculară, biomecanica ligamentară, biomecanica țesutului cartilaginos, biomecanica lichidului sinovial articular, biomecanica reabilitării kinetoterapeut ice, biomecanica performanțelor fizice umane, biomecanica șocului în cazul accidentelor auto etc. Aplicabilitatea studiilor de biomecanică se regăsește în diverse domenii, cum ar fi: medicina (ortopedie-traumatologie, chirurgie plastică, reparatorie și reconstructivă, neurochirurgie etc.
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
a celor două segmente osoase spre convexitate; • abducția: mișcare de îndepărtare; • abducție: mișcare de îngustare; • circumducția: rotație combinată cu alte mișcări. Structura articulației prezintă două sau mai multe fațete articulare care sunt zone osoase șlefuite și acoperite de un strat cartilaginos: cartilagiul articular. Fiecare articulație este dotată cu un dispozitiv de menținere și cu un dispozitiv de glisare. Dispozitivul de menținere cuprinde: • ligamente interosoase care formează grupările fibroase; • o membrană care înglobează articulația, numită și capsula articulară sau manșon. Dispozitivul de
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și cu un dispozitiv de glisare. Dispozitivul de menținere cuprinde: • ligamente interosoase care formează grupările fibroase; • o membrană care înglobează articulația, numită și capsula articulară sau manșon. Dispozitivul de glisare cuprinde: • un burelet de cartilaj care asigură glisarea; • meniscuri (segmente cartilaginoase mai tari) fixate pe capsula articulară; • o sinovială, adică o membrană plină cu un lichid, sinovia, care este inserată în cartilagiile articulare. Sinoviala acoperă fața internă a capsulei articulare. Suntem deci în prezența unui mecanism perfect a cărui funcționare depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
sistemul nervos central (microglia lui Del Rio Hortega sau neuronofagul), macrofagul alveolar, macrofagul hepatic (celula Kupffer), macrofagul splenic-care fagocitează eritrocite, macrofagul peritoneal, macofagul din țesutul limfatic, macrofagul din măduva osoasă, macrofaul din piele (melanofagul), osteoclastul (fagocitul osului), condroclastul (fagocitul țesutului cartilaginos). Imunocitele cuprind limfocitele și plasmocitele. Limfocitele sunt se dezvoltă din celulele stem multipotente din măduva hematogenă. La adult limfocitele se găsesc în număr de 31 31 2500 (1000 4000)/mm3 iar până la vârsta de 10 ani numărul lor este de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de circulație limfatică țesuturile epitelial, osos, cartilaginos, precum și sistemul nervos central. Jumătate din debitul de formare a limfei revine în circulația sanguină la nivelul ganglionilor. 16.1. Capilarele și vasele limfatice Situate în apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
țesut fibros ce poate ajunge pană la nivelul osului. Fără intervenți specialistului redoarea articulară se transformă în anchiloză, fenomen în care apare sudarea extremitaților osoase prin punți fibroase. În acest moment forțarea articulației se însoțeste de smulgeri ale unor fragmente cartilaginoase. (M.Saragea) Programul recuperator trebuie început rapid, înainte să apară cele mai mici modificări la acest nivel și va fi urmat permanent, chiar dacă este vorba de unele leziuni ireversibile. Continuarea programului va permite evitarea apariției unor complicații și reducerea riscului
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
Insula Madagascar. STRUCTURĂ CUTATĂ aranjarea stratelor de roci asemănător unor cute, cu porțiuni curbate spre exterior și spre interior. STRUCTURA POPULAȚIEI repartiția pe grupe a unei populații, în funcție de diferitele ei caracteristici demografice, culturale și socio economice. STURIONI pești cu schelet cartilaginos, care depun icre de culoare neagră (morunul, cega, nisetrul, păstruga); prin prepararea icrelor negre se obține caviarul. SUBMERS sector din zona litorală a mărilor și oceanelor acoperit de ape. SUBSIDENȚĂ scufundare lentă și progresivă a fundului unui bazin sau a
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
la transportul și depozitarea fierului, la activarea unor enzime cu rol în metabolismul glucidic, la coagularea sângelui. Avitaminoza C sau scorbutul se manifestă prin fragilitate capilară însoțită de hemoragii la nivelul pielii, gingiilor, mucoaselor, mobilitatea și căderea dinților, lezarea țesutului cartilaginos și osos, tulburări care slăbesc rezistența organismului animal, făcându-l sensibil la infecții, avorturi spontane. Hipovitaminoza C se manifestă prin oboseală, inapetență, somnolelnță, scăderea rezistenței la efort. Pe baza acțiunilor sale multiple antitoxică, antiinfecțioasă, antihemoragică, antisterilității vitamina C poate fi
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în dreptul cărora pe fața inferioară apar puncte cafenii-deschis și mai târziu puncte aproape negre. Pe frunzele de Euphorbia cyparissias (alior, laptele câinelui) se observă pete galbene-portocalii. Frunzele devin aproape circulare, groase, iar tulpinile îngroșate neuniform, au poziție erectă, dar consistența cartilaginoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de miceliu parazit în plantele de Euphorbia și sub formă de spori de rezistență. În primăvară, răspândirea ciupercii este asigurată pe Euphorbia de spori, iar pe lucernă primele infecții sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]