532,837 matches
-
vină. Mut de-o fi să vină, da' să vină. Să vină, părinte, aprinde trei lumînări pentru sănătatea lui, pentru ce vrei, da' să mi-l aduci înapoi, cu mîna Tatălui deasupra lui, ajută-l să nimerească poarta și ușa casei". Teatrul, punerea în scenă, este un procedeu drag lui Francisc Nona care astfel schimbă registre sau face vizibilă parabola. în Prieten cu îngerul, proza cu personaje-marionetă, sau chiar complet devitalizate (o doamnă este "cu spate drept și sîni adevărați", domnii
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
în spiritul aceleiași transparențe totale, Theodor Cazaban nu își ascunde nici slăbiciunea pe care a avut-o pentru marxism (deloc în consonanță cu modele politice actuale) care, crede el, pe anumite paliere ținînd de filozofia istoriei, ar fi putut face casă bună cu mișcarea legionară (vezi pp. 57-59). în mai bine de jumătate de secol de exil, Theodor Cazaban a cunoscut multă lume și cîteva crochiuri ale unor fețe din mediul intelectual francez, realizate de el, sînt de interes maxim. Mircea
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
brațul întins implorator spre împăratul impasibil. Față făcu, - după mine, - Oceaniei primitive, arta romană, fântâna expusă pe pardosea având ghizdul cam de trei metri și ceva, concretețea existenței atât de civilizate în raport cu Oceanul măreț, însă ilogic, ignar; pavimentele piețelor și caselor turburător de prezente cu urme de pași ce plisară abia vizibil marmura de pe jos împodobită cu chenare florale, animaliere; sala cu busturile marilor bărbați de stat romani, un adevărat tribunal al buletinelor de identitate clasice chemate spre audiere, ori confruntare
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
și de a face parte astfel din juriul festivalului dedicat lor, ajuns la a nu știu cîta ediție. Amfitrionul era, dacă cineva are vreo umbră de îndoială, Parhon. Care trona pur și simplu peste întreaga cinstită adunare. Era de-al casei și Țucu știa să se bucure de viață. Oriunde. Chiar și într-un orășel de provincie cu o oarecare tradiție culturală, destul de ostenit și de neprivatizat atunci cînd eu am făcut cunoștință cu el. Astăzi îl privesc cu alți ochi
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
ratezi. Cum spuneam, Victor Parhon era mai marele acțiunii și, desigur, cu mult mai ocupat decît noi, Alexa și cu mine. Așa încît, obiceiul de a ne petrece timpul s-a preschimbat într-un ritual. Micul dejun, drumul pînă la Casa de Cultură, șușotelile cînd "treaba era groasă" pe scenă, "șuetele" cu oficialități de la județ, de la Timișoara, pe care le luam cu voluptate peste picior, stabilindu-ne din ochi strategia, discuțiile teatrale cu cei curioși să afle ce mai e nou
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
-i la același numitor. Viața la bloc te obligă să pășești în ritmul celorlalți, să faci sau să nu faci anumite lucruri în funcție de dorința "majoritarilor". Un incubator al democrației, s-ar zice. Oare? Înafara copilăriei și a adolescenței, petrecute "la casă", în ultimii douăzeci și opt de ani am trăit exclusiv "la bloc": la căminul studențesc, într-un apartament minuscul de două camere, apoi într-unul, ceva mai decent, de trei. Aici locuiesc și în momentul de față. încerc să descifrez ce fel
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
cătușe florilor"? Ce-i aici, Aușvițu?" Am decodat atât aluzia culturală cât și îndemnul s-o las mai moale cu protejarea spațiului. într-adevăr, impulsul meu ecologic îi obliga pe vecini să ocolească vreo trei metri pentru a ajunge în dreptul casei scărilor. Dar cei trei metri fuseseră prevăzuți de constructorul care sistematizase zona! în scurtă vreme, dreptunghiul verde a fost mutilat de cinci brazde bătătorite, indicând direcțiile de deplasare ale vecinilor. Va rămâne una din enigmele vieții mele rostul potecuței ce
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
la Berlin, numindu-și suplinitor la catedra din țară, pe jumătate din leafă, și luînd cu sine jumătatea cealaltă), dl Barbu Cioculescu are primele amintiri legate de Găești. Aici a stat pînă la vîrsta școlii. "Găeștii erau și oraș, cu case luxos mobilate și cu un domeniu - al familiei Olănescu -, avea librărie, cofetărie, fotograf și un liceu mai cu seamă, în a cărui vastă curte mă simțeam în mijlocul lumii. Și mai era și sat, cu lunci de gălbenele și roiuri de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
un domeniu - al familiei Olănescu -, avea librărie, cofetărie, fotograf și un liceu mai cu seamă, în a cărui vastă curte mă simțeam în mijlocul lumii. Și mai era și sat, cu lunci de gălbenele și roiuri de fluturi, cu ogoare în spatele caselor - în curtea casei Murineanu, în care mai apoi am locuit, creștea un pîlc viguros de floarea-soarelui - pepeni, pe cîmpuri învecinate vedeam uriașe întinderi de bostani galbeni și portocalii, în curtea noastră se aflau caiși cărora căprița mea le rodea scoarța
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
familiei Olănescu -, avea librărie, cofetărie, fotograf și un liceu mai cu seamă, în a cărui vastă curte mă simțeam în mijlocul lumii. Și mai era și sat, cu lunci de gălbenele și roiuri de fluturi, cu ogoare în spatele caselor - în curtea casei Murineanu, în care mai apoi am locuit, creștea un pîlc viguros de floarea-soarelui - pepeni, pe cîmpuri învecinate vedeam uriașe întinderi de bostani galbeni și portocalii, în curtea noastră se aflau caiși cărora căprița mea le rodea scoarța". Documentar, sînt de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
lor. La Cotroceni și la Palatul Victoria se pregătește șampania, iar, iar președintele Iliescu dă ca aproape sigură vizita președintelui Bush în România, după reuniunea de la Praga. La ora la care scriem aceste rînduri vizita nu a fost confirmată de Casa Albă, dar probabilitatea ei e mai mare de 80%. Dacă intuiția nu ne înșeală, vizita președintelui american nu e numai o recunoaștere a efortului de război făcut de România în Afganistan, ci și a spectaculoaselor opțiuni diplomatice proamericane ale Bucureștiului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
Național din București păstrează obstinat tăcerea. O tăcere sonoră ca bronzul. Dintr-un articol apărut recent (Pavel Șușară, Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989, în România literară, n-rele 34 și 35) aflăm că, în locul statuii lui Lenin din fața Casei Scînteii, va fi amplasată o sculptură a lui Mihai Buculei. Amintita statuie a lui Ilici, realizată de Boris Caragea, lăsa o impresie stranie: larg descheiat la palton, personajul, pe dedesubt, nu-și arăta decît vesta. (Vezi fotografia alăturată.) Numai o
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
Boris Caragea, al cărui atelier îl și folosește acum, el pare a fi mandatat să repare simbolic, în același spațiu de creație și de execuție, ceea ce profesorul și înaintașul său a perturbat prin realizarea arogantei statui a lui Lenin de la Casa Scînteii." Subscriu cu amîndouă mîinile, adăugînd că relația Caragea-Buculei, prin bogata ei încărcătură de sensuri, este demnă să inspire o piesă de teatru sau un roman, iar subiectul, sînt sigur, îi va tenta pe mulți. Dar Boris Caragea, precum arătam
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
au ajutat cu bani, a trecut în dreptul fiecăruia suma primită, cu precizia unui contabil, deși Ceaușescu nu avea de unde să știe și nici nu-l interesa acest lucru, el dorea doar scuzele în urma cărora să-i poată da slujbă și casă". în alt capitol al interviului, dl Buzura se referă la Fundația Culturală Română, amenințată cu transformarea. Problema principală o reprezintă, după dl Buzura, precaritatea fondurilor și dezinteresul oficial față de imaginea culturii române în afară, nicidecum numele instituției. Că va fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
șoptesc în grabă cu care mă îmbrăcam ca să ajung la mormîntul lui din curtea bisericuței Mavrogheni de pe strada Monetăriei, singurul drum care îl desparte de ctitoria să, Muzeul Țăranului Român. Abia în mașină îmi dau seama ce frig era în casă. Tot drumul soarele blînd mi-a mîngîiat obrazul și i-am simțit căldură prin par. Mormîntul îmbrăcat în piatră, sobru, rafinat și discret. Mă așez pe băncuța, tot de piatră, pusă acolo pentru popas. Flori de toamnă, lumînări. Crucea de
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
își vor putea cumpăra sediile, lăsînd astfel cu buzele umflate proprietarii de drept ai imobilelor acordate cu larghețe de FSN din fondul de imobile naționalizate. La rîndul lor, proprietarii, care au învățat adresa Curții de la Strasbourg, vor cere despăgubiri pentru casele care le-au fost furate, vor cîștiga, firește, statul va fi bun de plată, iar contribuabilul va achita nota. Legea partidelor e alcătuită pe principiul ce s-a dat e bun dat, fiindcă toate partidele parlamentare au, se pare, pe
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
fiecare dintre noi. Eu am considerat-o pe Irinel că pe cea mai mare artista care a scris o pagină de istorie a baletului românesc, o ființă cu totul specială. De fiecare dată îmi petrec vacanțele în familia mea, în casa surorii mele și a unicului meu nepot, Andrei Barbu. Anul acesta am fost invitat de domnul Marius Martinescu, primarul orașului meu natal Lugoj, al cărui cetățean de onoare sunt, la hramul Sf. Mării, sărbătoarea orașului. La Lugoj am fost onorat
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
e forță neobișnuită cu care Peter Mullan își conduce filmul și tinerele personaje, cărora le-aș fi dat un premiu de interpretare colectivă, așa cum s-a procedat la Berlin cu 8 femei. Marele Premiu a revenit lui Andrei Koncealovski, pentru Casa de nebuni, inspirat dintr-un episod real petrecut în 1996 în timpul primului război din Cecenia. Într-un spital psihiatric situat la granița dintre cei doi combatanți, directorul trebuie să plece pentru a organiza evacuarea bolnavilor, iar aceștia rămîn singuri să
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
sau din firimiturile risipite de "cei mai bogați zece" din România s-ar putea construi - repede! - adăposturi pentru aceste ființe, fără să fie nevoie să apelăm la vânzarea delicioaselor produse "Jacobs" pentru a-i ajuta pe "copii" - care, "nu uitați: Casă de copii nu e acasă", cea mai mare inepție ori crimă difuzată prin "televiziunea publică" atâta vreme cât nu se oferă realmente "altceva" pe scară largă și cât timp sloganul se difuza fără un context justificativ (defect remediat oarecum, în ultima vreme
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
nici un ajutor. Văzînd, prin secoli, progresul la care visa și pe care luptase să-l impună, fie și numai prin felul în care își lega nodul la cravată, ar fi convins că toți ar trebui băgați la pușcărie sau la casa de nebuni și că sfîrșitul lumii e iminent. Dacă i s-ar spune însă că unul dintre acești ipochimeni este stra-stra-stra-stra...nepotul lui și că una dintre aceste ființe defe-minizate îi e stra-stra-stra-stra... nepoata, bietul om și-ar pierde probabil
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
îndepărtată lumină). A doua postura apare ilustrata de o elocventa evaziune din Carte, ca și din subconștient (se are în vedere, prin aluzie, substratul psihanalitic al creației) în universul deformant obiectual: "Să ieși să ieși din carte/ că dintr-o casă ocrotita de lege/ din pagina aburind în mașina de scris/ din culisele subconștientului în-/chipuind un robinet uitat/ curgînd/ într-o subterană dărîmată/ din ceață îndoielii răsucita de gît/ afară - afară/ printr-un pahar deschis" (Boema sacra). Firește, poetul se
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
flacăra unduitoare a părului/ alunecă mereu în inelul privirii și piere/ în suflet, ca pe un cîmp - înverzind" (Reverie de primăvară). Propensiunea spre pictură duce chiar la menționarea meșteșugului înrudit, cu o fragedă nonșalanta: "Priviri furișe printre uluci/ spre vechea casă boiereasca/ pe cerdacul ei în balansoar/ o femeie fără asemănare - se spunea/ că are trupul împletit din flori/ de pădure - genele mele arse/ de priviri înflăcărate (...) în cernerea stropilor aurii de lumină/ nimbindu-i trupul într-un roi de albine -/ aceeași
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
înfățișarea nobilă, trufia, cerbicia și cruzimea, lenea, sila de viață, setea de răzbunare și puterea de ură, semne ce trecu urmașilor săi carii de nu s-ar fi prigonit între dînșii, dezbinați toată vremea, ar fi putut încă dura o casă puternică și vestită". Înd descoperă în cel mai împodobit salon al casei lui Pașadia portretul străbunicului acestuia, Povestitorul află pentru prima dată istoria armașului care a întemeiat neamul Măgurenilor, altfel povestea evocată de Pașadia în acel moment nu ar avea
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
răzbunare și puterea de ură, semne ce trecu urmașilor săi carii de nu s-ar fi prigonit între dînșii, dezbinați toată vremea, ar fi putut încă dura o casă puternică și vestită". Înd descoperă în cel mai împodobit salon al casei lui Pașadia portretul străbunicului acestuia, Povestitorul află pentru prima dată istoria armașului care a întemeiat neamul Măgurenilor, altfel povestea evocată de Pașadia în acel moment nu ar avea sens. Relatarea de la începutul romanului e prin urmare un caz tipic de
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
și om de lume pînă în vărful unghiilor." Imaginea e a lui Pașadia și ne întîmpină la primele pagini ale romanului. Neîndoielnic, cititorul reușește să-l vadă pe Pașadia în același fel, odată cu Povestitorul, atunci cînd acesta pătrunde în fostele case ale Zincăi Mamonoaia (ce nume balcanic!) pe care Pașadia le transformase într-un tărîm al civilizației apusene, al "veacului galant" și unde, în cel mai împodobit (să fie o sugestie a balcanității izolată în inima unei case prin excelență apusene
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]