705 matches
-
triviale, celelalte trebuie gustate cu măsură. Abuzul de plăceri, fie ele și licite, nu este recomandabil... Este și cazul sexualității: Erasmus nu consimte la ura față de trup, oficială la creștini, nici la condamnarea relațiilor sexuale practicate în afara procreației, dar consideră castitatea ca fiind de preferat. Soțul trebuie să-și iubească soția așa cum îl iubește pe Hristos! A o iubi pentru plăcerea sexuală pe care ne-o procură nu înseamnă a iubi. Adevărata plăcere constă în viața comună trăită sub semnul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aduse mângâierilor și sexualității de substituție în cazul unor dificultăți de erecție, totul ne lasă să credem că filosoful a fost virtuos de nevoie și că n-a avut raporturi intime cu Marie nu atât dintr-o înclinație teoretică pentru castitate cât din incapacitate pragmatică de a se comporta în alt mod! Temperamentul lui nu face din el un abstinent militant. Cu atât mai mult cu cât tergiversările și ezitările din textul Eseurilor semnalează niște remușcări! în ediția din 1595, Montaigne
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
catolică, apostolică și romană. în lucrărilor ei, ea se ocupă de teologie, este preocupată de convertirea a noi credincioși, întreține - am menționat-o deja - o corespondență cu Francisc de Sales care va fi sanctificat, face elogiul confesiunii auriculare, militează pentru castitatea și abstinența preoților. Mai mult ea elogiază meritele colonialismului creștin și ale misiunii civilizatoare a conchistadorilor: cu siguranță, Montaigne n-ar fi apreciat prea mult această opinie situată la antipozii propriilor sale concepții - vezi capitolul intitulat Despre ștafete, dat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din Antiohia, pentru care creștinismul este, „adevărata filosofie” Pe la 160: nașterea lui Tertulian Pe la 177: Irineu din Lyon, Contra ereziilor, Denunțarea și refutația gnozei cu nume mincinos Pe la 185: nașterea lui Origene 197: Tertulian, Apologetica Pe la 212: Tertulian, îndemn la castitate și Despre monogamie Pe la 220: moartea lui Tertulian între 225 și 234: Ipolit din Roma, Philosophumena sau refutația tuturor ereziilor Origene, Contra lui Celsius După 251: moartea lui Origene Pe la 301: Porfir publică Eneadele lui Platon 306: nașterea lui Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un strigăt postexpresionist împotriva mecanismului infernal al vieții, drama individuală extinzându-se de astă dată la scara mai cuprinzătoare a lumii citadine, iar singura salvare ar rămâne „să alegi între datoria martirului/ bogăția înecatului/ deznădejdea învățătorului/ rătăcirea alesului/ iscusința pocăitului/ castitatea învingătorului sau/ mulțumirea săracului”. SCRIERI: Poetul adormit în dragoste, Iași, 1976; Rostirea unui fluture în lumină, Iași, 1979; Studii. Confesiuni. Capricii, Iași, 1983; Psihodrom, Piatra Neamț, 1994; Femeia și femela. Recurs la erogenia textului, Iași, 1997; Omul de hârtie. Thriller cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
întruchipează rațiunea, Eva - dorința carnală, aceasta fiind concepția impusă de teologia patristică și medievală. Idealul de viață pe care trebuia să îl urmeze un om virtuos, în încercarea de a se mântui, semăna mai mult cu un vot monahal: sărăcie, castitate, supunere. Biserica a jucat un rol important în impunerea unei anumite imaginii a femeii: textele destinate clericilor o portretizau ca pe o poartă spre păcat și spre o condamnare finală irevocabilă, lucrările destinate tinerilor sau văduvelor accentuau vădit greutățile căsniciei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
viață au trei motive pentru a fi împreună, unul dintre acestea fiind și abandonarea trupească în voia celuilalt, și le laudă pe acele femei care consimt la acest lucru, chiar împotriva voii proprii, văzând în această supunere o formă de castitate.75 Târgoveața din Bath, atât în basmul despre tânărul cavaler și bătrâna care l-a determinat să o ia în căsătorie, cât și în Prologul autobiografic, era mai mult preocupată de obligațiile soților, decât de 71 Ibidem, p. 151. 72
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mereu o acceptare tacită. Femeia este asaltată de insistențele masculine, dar se poate salva dacă găsește în ea acele resurse intelectuale capabile să învingă orgoliul și supremația bărbatului. Fiammetta pare a-și lăuda eroina mai mult pentru inteligență, decât pentru castitate, există, în această nuvelă, posibilitatea unei alegeri, a luării unei decizii în forul interior, de care personajul feminin uzează cu prisosință. Povestirile ei din următoarele două zile ale întrunirii aduc în prim plan femei needucate, rudimentare, aparținând unor medii obscure
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de simțuri, de aceea și exegeza pe care o face este percepută drept „carnală și literală”285. Nu face decât să confere învățăturii creștine o interpretare burlescă, o dovadă fiind problematica abordată, original, în legătură cu posibilitatea recăsătoriei, statutul mariajului și virtutea castității, acordă literei mai multă valoare, neglijând spiritul textului, de aici și comicul debordant. Târgoveața are cu siguranță în construcția sa ceva epicureic, fizicul ei trădează vitalitate, poftă de viață, dinamism, și încearcă să găsească o justificare pentru propria imoralitate în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
297 Adjectivul ultim se referă doar la propriile plăceri. Este cert faptul că înțelege greșit citatele biblice, cât și recomandările Fericitului Ieronim, deoarece acestea nu condamnă nimic, așa cum i se părea femeii, ci doar recomandă (Sfântul Pavel doar a indicat castitatea ca pe o stare privilegiată, nu a făcut din ea un comandament) și fac o ierarhie a genurilor umane și a atribuțiilor lor (metafora vaselor distincte evidențiază existența mai multor modalități de a-l sluji pe Dumnezeu). Fericitului Ieronim nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
combate căsătoria în favoarea fecioriei, căci astfel ar fi căzut în erezia maniheistă, pe care încerca să o înlăture. Tot ceea ce sugera el era legat de faptul că, deși onorabilă și legală, un dar al lui Dumnezeu, instituția căsătoriei rămânea inferioară castității, celei din urmă fiindu-i rezervate, în lumea de dincolo, locuri privilegiate. A lăuda fecioria nu însemna a discredita mariajul. Ele nu reprezintă polaritatea bine-rău, ci o ierarhie de la bine spre mai bine, spre perfecțiune. Deși Fericitul Ieronim a dovedit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
că ar trebui să se căsătorească o singură dată, el nu a interzis o a doua căsătorie sau chiar mai multe. Oamenii ar trebui să se căsătorească o singură dată în aceeași manieră în care ar trebui să-și păstreze castitatea: este latura perfectă a celor două stări de fapt. În scrisoarea sa către Ageruchia, Fericitul Ieronim le-a condamnat pe acele femei care, la fel ca și Alison, s-au căsătorit de cinci ori, considerându-le excesiv de dezlănțuite sexual, asemenea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
suratele din incinta locașului sfânt. Decența este cu desăvârșire uitată, femeile „strigându-i vorbe deșucheate, fiind încredințate că dânsul nu le aude”538, iar stareța nu adoptă nicidecum o atitudine severă, tolerându-le limbajul. Imoralitatea merge însă mai departe, votul castității este încălcat fără remușcări, de unde și notațiile licențioase ale naratorului („Drept care, până a nu pleca, fieștecare vru să afle, nu într-un singur rând, ci de mai multe ori, cum știe mutul călări”539), care se amuză pe seama exploatării sexuale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este o formă de realism.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 15. (trad. n.) Acest procedeu va fi abordat și de Geoffrey Chaucer în descrierea vestimentației personajelor sale sau în poemul Legenda femeilor cinstite. 161 poem o revoltă a doamnelor împotriva tiparului castității impus de Diana, în favoarea iubirii cerute de venerarea zeiței Venus.593 La Caccia di Diana are meritul de a conține, in nuce, câțiva topoi specifici operelor lui Boccaccio 594 : prezența unui loc mirific, locus amoenus, a femeii misterioase și a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a îndrumat, dar să nu o uite. Doamna povățuitoare în acest pelerinaj îi reproșează naratorului înclinația spre senzualitate, spre dragostea profană, pe care însă acesta o refuză, mărturisind că s-a convertit spre o altă formă de iubire, care presupune castitatea, puritatea, noblețea. Iubind-o pe Fiammetta, metamorfozare a bunătății, cea care l-a cucerit complet, naratorul s-a convertit, la rândul său, într-un simbol, acela al sufletului creștin. Cu toate acestea, pasionalitatea nu este abolită, bărbatul o râvnește mereu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să demonstreze contrariul și anume că este „o povestire morală, care dă povețe”617, apărând-o pe Diana. Considerăm că nici Venus, dar nici Diana nu câștigă această dispută în Ninfale fiesolano. Dragostea cunoaște, din nou, două extreme: concupiscența și castitatea. Iubirea pasională a lui Africo și a Mensolei nu a reușit să triumfe, dar nici nimfelor Dianei nu li s-a mai permis să hoinărească prin păduri. Una dintre primele măsuri ale lui Atalante a fost să izgonească nimfele sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
atenția. Naratorul îi descrie pe cei doi îndrăgostiți cu ironie și afecțiune și mai ales cu realism. Mensola este o combinație delicată de îndoieli și sentimente contradictorii. Conflictul se ivește, în cazul ei, din dorința de a-și păstra votul castității pe care l-a oferit, în calitate de nimfă, zeiței Diana și forța de neînlăturat a naturii, care o atrage ireversibil spre tânărul îndrăgostit nebunește de ea. Când aruncă săgeata spre Africo regretă imediat gestul, este mulțumită că nu l-a rănit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a lungul sutelor de ani până ce au devenit zeități. Este poate o încercare realistă a autorului de a se apropia de miturile păgâne. Privește nașterea Minervei din capul lui Zeus ca pe o eroare ridicolă, și pentru a face povestea castității ei mult mai credibilă, s-a inventat episodul luptei ei îndelungate cu Vulcan, acesta din urmă fiind învins. Dar, după părerea autorului italian, lucrurile ar trebui privite alegoric în acest episod, deoarece Vulcan simbolizează dorința carnală învinsă, firesc, de rațiune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fi trădat soțul), de aceea nu mai poate fi perceput ca o virtute actul ei, deși rămâne o formă de manifestare a propriei libertăți interioare. 701 Preocupată excesiv de renume și de propria imagine, eroina este demitizată. Rămâne un exemplu al castității, cu toate că scriitorii medievali au interpretat condamnarea 697 Andrew Galloway, art. cit., p. 826. 698 Ibidem. 699 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 244. 700 Andrew Galloway, art. cit., p. 827. 701 Ibidem, pp. 813-814. 191 proprie a Lucreției ca pe o vină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
într-un fel pe care cavalerul, naratorul povestirii, îl consideră ideal feminin, rugându-l pe Tezeu să cruțe viețile celor doi cavaleri, atunci când sunt descoperiți luptându-se în pădure, implorându-o pe zeița Diana să o ajute să-și păstreze castitatea, iar, mai apoi, adaptându se cerinței de a se căsători cu Arcite, plângându i moartea și, în final, trăind fericită alături de Palamon. Nu are o gândire sau un caracter ferm individualizate, dorind doar ceea ce alții se așteaptă de la ea, îndeplinind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
devin rivali, mitul cavaleresc fiind transpus, anacronic, în epoca antică. Singura intervenție reală în cadrul textului a personajului feminin, prin care își dezvăluie un minim de personalitate, este în momentul când se închină zeiței Diana, pledând în rugăciunea ei pentru păstrarea castității sau cel puțin să fie aleasa celui care o va fi iubit mai mult. Destinul personajelor este lăsat în mâna sorții. Donna angelicata ilustrată de Emilia dorește puritatea, se lasă călăuzită, ca de altfel și celelalte personaje, de credința puternică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acest „sacrificiu pasiv”848 al unei martire caste, victimă a justiției sociale, dar și a propriului părinte. De altfel, comportamentul tuturor personajelor pare ilogic, de neacceptat într-o societate modernă: tânăra trebuie să-și piardă viața pentru a-și menține castitatea. Fecioria reprezenta pentru Părinții Bisericii o stare angelică, apatheia, lipsa oricărei pasiuni concupiscente. Castitatea este strâns legată de doctrina referitoare la Fecioara Maria, cea care a ridicat păcatul Evei, și astfel darul fecioriei a căpătat o valoare însemnată, mai ales
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a propriului părinte. De altfel, comportamentul tuturor personajelor pare ilogic, de neacceptat într-o societate modernă: tânăra trebuie să-și piardă viața pentru a-și menține castitatea. Fecioria reprezenta pentru Părinții Bisericii o stare angelică, apatheia, lipsa oricărei pasiuni concupiscente. Castitatea este strâns legată de doctrina referitoare la Fecioara Maria, cea care a ridicat păcatul Evei, și astfel darul fecioriei a căpătat o valoare însemnată, mai ales pentru femei. Căința reprezenta reîntoarcerea la o stare a purității, la acea vita 845
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
as a Method in the Canterbury Tales, în „Chaucer Review”, vol. 8, nr. 14, 1973, p. 21 apud R. Howard Bloch, art. cit., p. 114. 228 angelica, care includea abstinența sau chiar abolirea oricărei forme a sexualității. Conform preceptelor Bisericii, castitatea nu presupunea doar o puritate corporală, ci și o ferire de tot ceea ce era negativ, blamabil. De aceea s-a ajuns la situația, oarecum paradoxală, ilustrată în povestire, în care Virginia și-a pierdut puritatea numai pentru că a atras plăcerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
privat al căminului, privându-o de orice libertate: „Virginia încetează să mai fie castă din momentul în care este văzută, iar dispariția ei este pecetluită atunci când părăsește spațiul securizant al căminului. Este moartă, cel puțin din punctul de vedere al castității, din clipa în care este privită de Apiu și astfel acțiunea povestirii, care s-a convertit într-o alegorie, este desăvârșită.”850 Povestirea se încadrează perfect în genul unui exemplum, devine un fel de emblemă al unui război al viciilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]