1,043 matches
-
Prim Război Marcomanic" . Legiunea a luat efectiv parte la expediția anti-marcomană din anul 168 în nordul Alpilor, la încheierea căreia a fost cantonată la Potaissa (azi Turda) spre apărarea granițelor provinciei romane "Dacia Porolissensis". La Potaissa, Legiunea a construit un castru de format-standard, pe terasa superioară a Arieșului, pe platoul numit azi "Dealul Cetate", o fortăreață dreptunghiulară de 573 x 408 m. Între anii 167-170, Dacia a fost invadată de mai multe ori de popoare învecinate. Luptele romane de la nord de
Legiunea a V-a Macedonica () [Corola-website/Science/306993_a_308322]
-
Romane s-a produs în timpul împăratului Philippus Arabus (244-249). Romanii au învins pe Carpi în anul 247. Provincia romană "Dacia" a trecut în anii 245-248 prin momente deosebit de critice (atacuri ale Goților dinspre nord) și nu este exclus ca însăși castrul Potaissa să fi fost atacat, sau cel putin amenințat. După victoria Romanilor asupra Carpilor (247), Dacia Romană se reface destul de repede, inclusiv castrul Potaissa. Între anii 248-250 Gotți au întreprins noi incursiuni militare în Dacia de nord. În timpul împaratului Gallienus
Legiunea a V-a Macedonica () [Corola-website/Science/306993_a_308322]
-
anii 245-248 prin momente deosebit de critice (atacuri ale Goților dinspre nord) și nu este exclus ca însăși castrul Potaissa să fi fost atacat, sau cel putin amenințat. După victoria Romanilor asupra Carpilor (247), Dacia Romană se reface destul de repede, inclusiv castrul Potaissa. Între anii 248-250 Gotți au întreprins noi incursiuni militare în Dacia de nord. În timpul împaratului Gallienus (253-268) o parte a Legiunii a V-a Macedonica a fost dislocată în alte regiuni de graniță ale Imperiului, spre a stăvili invazia
Legiunea a V-a Macedonica () [Corola-website/Science/306993_a_308322]
-
cele literare vorbesc de "amissio Daciae" ("pierderea Daciei"). Împăratul Aurelian (270-275) a restabilit temporar autoritatea asupra provinciei Dacia, pentru a retrage apoi definitiv trupele și administrația romană prin anii 274-275. Cu acea ocazie, Legiunea a V-a Macedonica a părăsit castrul Potaissa, în care fusese cantonată timp de peste un secol (168-274), fiind din nou amplasată la Oescus (Moesia). În următoarele decenii, Legiunea a avut ca sarcină supravegherea graniței de nord a Moesiei, de-a lungul Dunării. După reorganizarea provinciei romane "Oriens
Legiunea a V-a Macedonica () [Corola-website/Science/306993_a_308322]
-
să elibereze Țară Făgărașului și s-o aducă sub oblăduirea Domnului Țării Romînești, pe atunci Mihnea Vodă, numit cel Rău, așa cum se mai aflase aproape un veac, între anii 1366-1464. Răscoală n-a reușit și celor patru boieri, socotiți infideli castrului și trădători ai țării, li s-au confiscat moșiile și date boierilor credincioși stăpînirii maghiare: Coman, Vladimir, Stanislau, Bărbat, Barbu, Toma, Vlad și Radu din Ucea. Este de remarcat că în cele trei documente istorice vechi menționate se folosește doar
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
de jur împrejur și în prezența lor s-a constatat hotarele „după semnele vechi și adevărate"). Satul este atestat încă de la începutul sec. al XIII-lea sub numele oficial unguresc de Főldoar, ceea ce înseamnă în românește teren fortificat, (de la ruinele castrului român din apropiere), păstrându-și această numire până la Marea Unire a Transilvaniei cu Regatul României din 1 Decembrie 1918, când i s-a dat numirea oficială de Feldioara întrebuințata din moși strămoși în vorbirea curentă. Sașii numeau și numesc și
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
de comună Ucea. În legătură cu numirea satului Feldioara facem mențiunea că toponimul „cetatea" din hotarul satului situat la distanță de aproximativ 350 m miazăzi de vatra satului, indică cu exactitate locul unde a fost construit în secolul al II-lea e.n. castrul român. Toponimul „cetatea" a intrat în conștiința locuitorilor o dată cu zidirea castrului și i-a rămas numirea în vorbirea curentă a satului până azi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ucea se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
cetatea" din hotarul satului situat la distanță de aproximativ 350 m miazăzi de vatra satului, indică cu exactitate locul unde a fost construit în secolul al II-lea e.n. castrul român. Toponimul „cetatea" a intrat în conștiința locuitorilor o dată cu zidirea castrului și i-a rămas numirea în vorbirea curentă a satului până azi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ucea se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
oferit din cele mai vechi timpuri și până astăzi condiții prielnice de trai comunităților umane. Obiectivele arheologice identificate au trezit interesul oamenilor de știința încă din secolul al XIX-lea. Printre obiectivele arheologice semnalate și cercetate se află cele două castre romane de la Drajna de Sus și Mălăiești. Pe suprafața castrului de la Drajna a fost descoperită ceramică dacică și romană, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port și podoabă, cărămizi, piese de pavaj ștampilate cu însemnele unităților militare cantonate
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
prielnice de trai comunităților umane. Obiectivele arheologice identificate au trezit interesul oamenilor de știința încă din secolul al XIX-lea. Printre obiectivele arheologice semnalate și cercetate se află cele două castre romane de la Drajna de Sus și Mălăiești. Pe suprafața castrului de la Drajna a fost descoperită ceramică dacică și romană, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port și podoabă, cărămizi, piese de pavaj ștampilate cu însemnele unităților militare cantonate aici. Cercetările din castrul de la Mălăiești au scos la lumină
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
de Sus și Mălăiești. Pe suprafața castrului de la Drajna a fost descoperită ceramică dacică și romană, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port și podoabă, cărămizi, piese de pavaj ștampilate cu însemnele unităților militare cantonate aici. Cercetările din castrul de la Mălăiești au scos la lumină un bogat material arheologic alcătuit din ceramică, piese de armament, cărămizi, între care și una cu ștampila Legiunii V Macedonica, și monede imperiale romane. În castrul roman de la Drajna de Sus cercetările au fost
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
cu însemnele unităților militare cantonate aici. Cercetările din castrul de la Mălăiești au scos la lumină un bogat material arheologic alcătuit din ceramică, piese de armament, cărămizi, între care și una cu ștampila Legiunii V Macedonica, și monede imperiale romane. În castrul roman de la Drajna de Sus cercetările au fost continuate și aprofundate de către Cristian Vlădescu, Victor Teodorescu, Mihail Zahariade și Marinela Peneș, iar în cel de la Mălăiești cercetările au fost inițiate de către Constantin Zagoritz, fiind continuate de către Grigore Florescu, Expectatus Bujor
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
național”, ce a scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic și până în secolul al XIX-lea. Epoca romană este una dintre cele mai bine reprezentate în cuprinsul acestei rezervații arheologice, aici fiind documentate urmele unui castru și ale termelor amplasate extra-muros ale acestuia. Perioada post-romană este foarte bine reprezentată în cadrul obiectivelor arheologice cercetate la Tărgșoru Vechi fiind studiate trei asezări suprapuse, aparținand secolelor al-II-lea- al III-lea, al V-lea - al VII-lea și al VIII
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
unități auxiliare și utilizate că baze logistice pentru legiunile române, după cum explică Vegetius. În epoca medievală termenul a fost refolosit pentru a desemna castele cu ziduri concentrice, în special cele construite de cruciați în Orientul Mijlociu. Ca exemplu, un astfel de "castru medieval" este Belvoir, fortificație construită de cavalerii Ioaniți. În limba latină se folosea ca termen generic pentru castre cuvîntul "praesidium", însemnând „post de gardă” sau „garnizoana”. Termenul „castru” se regăsește în vechile limbi italice oscană și umbriana, precum și în limba
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
fost refolosit pentru a desemna castele cu ziduri concentrice, în special cele construite de cruciați în Orientul Mijlociu. Ca exemplu, un astfel de "castru medieval" este Belvoir, fortificație construită de cavalerii Ioaniți. În limba latină se folosea ca termen generic pentru castre cuvîntul "praesidium", însemnând „post de gardă” sau „garnizoana”. Termenul „castru” se regăsește în vechile limbi italice oscană și umbriana, precum și în limba latină, si probabil că provine din limba proto-indo-europeană. În limba greacă termenii "stratopedon" („tabăra armatei”) și "phrourion" („fort
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
special cele construite de cruciați în Orientul Mijlociu. Ca exemplu, un astfel de "castru medieval" este Belvoir, fortificație construită de cavalerii Ioaniți. În limba latină se folosea ca termen generic pentru castre cuvîntul "praesidium", însemnând „post de gardă” sau „garnizoana”. Termenul „castru” se regăsește în vechile limbi italice oscană și umbriana, precum și în limba latină, si probabil că provine din limba proto-indo-europeană. În limba greacă termenii "stratopedon" („tabăra armatei”) și "phrourion" („fort”) erau folosiți pentru a desemna castrul sau "castellum"-ul român
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
gardă” sau „garnizoana”. Termenul „castru” se regăsește în vechile limbi italice oscană și umbriana, precum și în limba latină, si probabil că provine din limba proto-indo-europeană. În limba greacă termenii "stratopedon" („tabăra armatei”) și "phrourion" („fort”) erau folosiți pentru a desemna castrul sau "castellum"-ul român. În limba română în loc de castru sunt folosiți de obicei termenii „fort român”, „fortăreața română” și „cetate română”. Termenii „fortăreața română” și „cetate română” sunt utilizați cu precădere pentru castrele complexe, de mari dimensiuni, cum a fost
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
limbi italice oscană și umbriana, precum și în limba latină, si probabil că provine din limba proto-indo-europeană. În limba greacă termenii "stratopedon" („tabăra armatei”) și "phrourion" („fort”) erau folosiți pentru a desemna castrul sau "castellum"-ul român. În limba română în loc de castru sunt folosiți de obicei termenii „fort român”, „fortăreața română” și „cetate română”. Termenii „fortăreața română” și „cetate română” sunt utilizați cu precădere pentru castrele complexe, de mari dimensiuni, cum a fost de exemplu cel de la Dinogetia. În limba engleză termenii
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
phrourion" („fort”) erau folosiți pentru a desemna castrul sau "castellum"-ul român. În limba română în loc de castru sunt folosiți de obicei termenii „fort român”, „fortăreața română” și „cetate română”. Termenii „fortăreața română” și „cetate română” sunt utilizați cu precădere pentru castrele complexe, de mari dimensiuni, cum a fost de exemplu cel de la Dinogetia. În limba engleză termenii "Român fortress", "Român fort" și "Român câmp" sunt frecvent utilizați pentru castrul sau "castellum"-ul român. Cu toate acestea, convenția științifică preferă că traducere
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
română”. Termenii „fortăreața română” și „cetate română” sunt utilizați cu precădere pentru castrele complexe, de mari dimensiuni, cum a fost de exemplu cel de la Dinogetia. În limba engleză termenii "Român fortress", "Român fort" și "Român câmp" sunt frecvent utilizați pentru castrul sau "castellum"-ul român. Cu toate acestea, convenția științifică preferă că traducere pentru castru termenii „câmp”, „marching câmp” și „fortress”, si termenul „fort” că traducere pentru "castellum". În limba germană pentru "castru român" se folosește termenul "Römisches Militärlager" iar pentru
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
de mari dimensiuni, cum a fost de exemplu cel de la Dinogetia. În limba engleză termenii "Român fortress", "Român fort" și "Român câmp" sunt frecvent utilizați pentru castrul sau "castellum"-ul român. Cu toate acestea, convenția științifică preferă că traducere pentru castru termenii „câmp”, „marching câmp” și „fortress”, si termenul „fort” că traducere pentru "castellum". În limba germană pentru "castru român" se folosește termenul "Römisches Militärlager" iar pentru "castellum" se folosește termenul "Römisches Kastell". Un castru român reconstruit aproape în întregime, astăzi
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
fort" și "Român câmp" sunt frecvent utilizați pentru castrul sau "castellum"-ul român. Cu toate acestea, convenția științifică preferă că traducere pentru castru termenii „câmp”, „marching câmp” și „fortress”, si termenul „fort” că traducere pentru "castellum". În limba germană pentru "castru român" se folosește termenul "Römisches Militärlager" iar pentru "castellum" se folosește termenul "Römisches Kastell". Un castru român reconstruit aproape în întregime, astăzi muzeu, se poate vizita la Saalburg în apropierea limesului de lângă orașul Bad Homburg din Germania. În Imperiul Român
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
convenția științifică preferă că traducere pentru castru termenii „câmp”, „marching câmp” și „fortress”, si termenul „fort” că traducere pentru "castellum". În limba germană pentru "castru român" se folosește termenul "Römisches Militärlager" iar pentru "castellum" se folosește termenul "Römisches Kastell". Un castru român reconstruit aproape în întregime, astăzi muzeu, se poate vizita la Saalburg în apropierea limesului de lângă orașul Bad Homburg din Germania. În Imperiul Român, castra (formă de plural pentru "castrum, castri", o fortificație) au fost taberele militare tipice ale românilor
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
porți. Forumul era localizat la intersecția celor două ălei principale, Cardus Maximus și Decumanus Maximus. Restul aleilor secundare și construcțiile erau paralele cu aleile principale, modelul patrulaterelor fiind folosit și în construcția orașelor române. Vezi planul din dreapta. În epoca română castrele se clasificau astfel: Zone: "Latera Praetorii", "Praetentura", "Retentura" "Principia" "Contubernium" "Horreum" "Stabulae" "Latrinae" "Thermae" "murus" "Vallum" "Agger (cuvânt latin)" Multe orașe din Europa care la origine au fost tabere militare române mai au vizibile urmele castrelor originale, așa de exeplu
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
din dreapta. În epoca română castrele se clasificau astfel: Zone: "Latera Praetorii", "Praetentura", "Retentura" "Principia" "Contubernium" "Horreum" "Stabulae" "Latrinae" "Thermae" "murus" "Vallum" "Agger (cuvânt latin)" Multe orașe din Europa care la origine au fost tabere militare române mai au vizibile urmele castrelor originale, așa de exeplu Castres în Franța sau Barcelona în Spania. Modelul a fost folosit de asemenea de spanioli în timpul colonizării Americii, care urmau regulile stricte ale monarhiei spaniole în domeniul fondării de noi orașe în Lumea Nouă. Multe orașe
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]