330 matches
-
Universitatea Tîrgu- Mureș. BUTIURCA D., Butiurca V-O, 2014: Doina Butiurca, Butiurca Vlad-Olimpiu, "Rolul hiponimiei în dinamica dezvoltării subdomeniului/ ramurii medicale", în Annales Universitatis Apulensis, Philologica 15/1/2014, Alba-Iulia. CABRE, M.T., 1998: Maria Teresa Cabré, La terminologie, traducere din catalană, Monique C. Cormier și John Humbley, Armand Colin, Les Presses de l`Université d`Ottawa, Armand Colin. CABRE M.T., 1999: María Teresa Cabré 1999: María Teresa Cabré, La Terminología - Representación y comunicación - Elementos para una teoría de base comunicativa y
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nu se mai păstrează nici identitatea și nici unitatea limbii latine. Limbile romanice au apărut în zona de sud și centrală a continentului European și sînt în număr de zece: româna, dal-mata (astăzi dispărută), retoromana, italiana, sarda, provensala (occitana), franceza, catalana, spaniola și portugheza. Ele au fost clasificate în mai multe moduri, mai întîi de însuși întemeietorul lingvisticii romanice (sau romanisticii 39) Friedrich Diez, care avea în vedere modul de formare al pluralului. După acest criteriu, româna și italiana sînt limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
româna și italiana sînt limbi asigmatice deoarece formează pluralul în vocală, iar celelalte sînt sigmatice pentru că formează pluralul cu desinența -s. O altă clasificare, care are în vedere mai multe criterii, distinge trei grupuri de limbi romanice: iberoromanic (spaniola, portugheza, catalana), galoromanic (franceza, provensala) și italo-ro-manic (italiana, româna, dalmata, sarda, retoromana). Indiferent de modul în care pot fi clasificate, limbile romanice au trăsătura definitorie că moștenesc elementele lor de bază din latina populară și, prin aceasta, sînt înrudite între ele. Nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
maurilor, unitate care întrunea teritoriile celor două limbi. Ca atare, deși are unele trăsături care o apropie de spaniolă și de portugheză (precum existența pronumelui demonstrativ cu trei grade de depărtare: aquest "acesta", aqueix "acesta de lîngă interlocutor", aquell "acela"), catalana are numeroase finale consonantice spre deosebire de celelalte limbi iberice (așa cum prezintă și româna modernă). Catalana are circa 7 milioane de vorbitori pe coasta de est a Peninsulei Iberice, în sud-vestul Franței și în Insulele Baleare, fiind atestată în scris din secolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care o apropie de spaniolă și de portugheză (precum existența pronumelui demonstrativ cu trei grade de depărtare: aquest "acesta", aqueix "acesta de lîngă interlocutor", aquell "acela"), catalana are numeroase finale consonantice spre deosebire de celelalte limbi iberice (așa cum prezintă și româna modernă). Catalana are circa 7 milioane de vorbitori pe coasta de est a Peninsulei Iberice, în sud-vestul Franței și în Insulele Baleare, fiind atestată în scris din secolul al XII-lea. Faptul că în veacul următor a devenit limbă oficială în Aragon
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la madre ama el jardin = mama iubește grădina. Pronumele de politețe este în spaniolă usted (la sg.) și ustedes (la pl.), care provin din sintagma reverențială Vuestra Merced. La pronu-mele demonstrative există trei grade de depărtare (la fel ca în catalană și în portugheză): éste "acesta (de lîngă mine)", ése "acesta (de lîngă tine sau de lîngă noi") și aquél "acela (de acolo)". La fel ca portugheza, spaniola are două verbe pentru semnificația "a fi" și două verbe pentru semnificația "a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a treia. Dacă s-ar fi manifestat analogia, care presupune atracția sau influența exercitată de o conjugare asupra alteia pe baza unor forme asemănătoare sau identice, ar fi dispărut conjugarea a doua care avea verbe mai puține. De altfel, în catalană, s-a produs pierderea conjugării a doua, iar verbele poartă accentul pe temă, iar nu pe terminație. Cel mai bine s-a păstrat modul de repartizare a verbelor din conjugările latinești în limbile română și italiană, fapt care se poate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
interromanică constituie o trăsătură unificatoare pentru idiomurile romanice, care le distanțează de limbile cu alte origini. Chiar în cazul în care contactul între vorbitorii limbilor romanice este redus sau absent (cum ar fi între vorbitorii de română și cei de catalană, de exemplu) această trăsătură nu lipsește. Aceasta se datorează faptului că există elemente lexicale interromanice, al căror statut se poate compara cu cel al cuvintelor internaționale. Astfel, cuvinte internaționale precum: bibliotecă, cultură, telefon, telegraf, universitate pot fi înțelese în aproape
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
conținutului, aceasta fiind reprezentată, prin semnificația cuvîntului, de (aproximativ) aceeași componență în toate limbile în care este folosit elementul respectiv. Astfel, semnificația "floare" este redată în limba română prin forma floare 83, în franceză prin fleur, în spaniolă, portugheză și catalană prin flor, aceste forme avînd în structură componentele ce realizează tipul sonor [f][l]Vlab[r]84, care reprezintă invarianta formală ce permite comunicarea dintre vorbitorii limbilor respective, deși conformația tipului sonor variază parțial în funcție de limbă. Numărul trăsăturilor comune poate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în spațiul de limbă italiană. Prima, Romania orientală, cuprinde dialectele italiene de la sud de această linie și limbile dalmată și română, iar cea de-a doua, Romania occidentală, dialectele din nordul liniei respective și celelalte limbi romanice (provensala, franceza, sarda, catalana, retoromana, spaniola și portugheza). Cunoscută este și clasificarea realizată de Carlo Tagliavini, care îmbină criteriul geografic cu cel al trăsăturilor morfologice și realizează următoarele grupări: 1) romanica balcanică (româna), 2) romanica italică (dalmata, italiana, sarda, retoromana), 3) romanica galică (franceza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și portugheza). Cunoscută este și clasificarea realizată de Carlo Tagliavini, care îmbină criteriul geografic cu cel al trăsăturilor morfologice și realizează următoarele grupări: 1) romanica balcanică (româna), 2) romanica italică (dalmata, italiana, sarda, retoromana), 3) romanica galică (franceza, franco-provensala, pro-vensala, catalana) și 4) romanica iberică (spaniola, portugheza). Aceaste clasificări vizează, prin urmare, unitatea genealogică preromanică, adică cea anterioară formării limbilor romanice ca limbi independente și anterioară întreruperii contactelor cu Italia. Acest criteriu genealogic, deși esențial, nu reprezintă însă singurul mod de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
altor determinanți ai substantivului, precum adjectivul, dar în traducerea unui text original scris în engleză trebuie aplicate regulile de acord și de poziție a determinanților substantivali calificativi potrivit normei limbii scop (în care se traduce). Limbile iberice, spaniola, portugheza și catalana, au moștenit din latină trei grade pentru a exprima raportul cu obiectul: apropierea de vorbitor, apropierea de interlocutor și depărtarea. În aceste condiții, dacă într-o traducere unul dintre aceste idiomuri reprezintă limba scop, această opoziție ternară trebuie construită, iar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Middlesex, England, 1976 Zumthor, Paul, Babel sau nedesăvîrșirea, Polirom, Iași, 1998 Abrevieri a. = an(ul) abl. = ablativ acuz. = acuzativ adj. = adjectiv adv. = adverb alb. = albaneză, albanez aor. = aorist art. = articol; articulat art. hot. = articol hotărît art. neh. = articol nehotărît cat. = catalană, catalan ceh. = cehă, ceh cf. = confer, compară cuv. = cuvînt dan. = daneză, danez dat. = dativ d.Hr. = după Hristos dial. = dialectal engl. = engleză, englez f. = (substantiv) feminin fr. = franceză, francez gen. = genitiv germ. = germană, german gr. = greacă veche, grec gr.biz
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
desfășurare a tramei. Imaginea latentă și imaginea manifestă sunt prezentate una după alta. Mai întâi, silepsa "are un bulb în cap", care corespunde imaginii duble a tabloului și conține fantasma în stare latentă. Este vorba de o expresie care în catalană are două semnificații diferite. În sens propriu, ea trimite la un bulb care ar putea să germineze și să producă o floare; în sens figurat, ea desemnează paranoia. Semnificația latentă a frazei devine apoi manifestă prin explicația imediată a sensului
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în ordinea alfabetică a obiectelor „cimilite”, 1960 de tipuri de ghicitori românești, însoțite de 756 de variante, precum și de un mare număr (352) de variante europene, culese îndeosebi din aria culturală și lingvistică romanică: aromâne, italiene, languedociene, valone, bretone, bearneze, catalane, dar și alsaciene, flamande, rusești, morave, maghiare, engleze, scoțiene, olandeze și norvegiene. Textele sunt adnotate, autorul indicând uneori valorile polisemantice ale ghicitorilor. Deși evaluări critice mai recente i-au obiectat lui G. amestecarea textelor autentice cu „cele întocmite de unii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Hispanistul este și autorul unor studii de folclor comparat, în care caută, cu prudență, analogii și similitudini între literatura populară română și cea spaniolă. Lecturi romanice (1939) adună o parte din contribuțiile apărute în diverse periodice despre literaturile spaniolă, franceza, catalana, italiană, portugheză. Lucrarea Gramatică spaniolă (1942) este precedată, în 1941, de antologia didactica Páginas escogidas de literatură española. P.-Ț. a tradus, pentru prima dată integral la noi, o scriere din literatura catalana, datorată lui Joan Maragall (Laude, 1922). A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
în diverse periodice despre literaturile spaniolă, franceza, catalana, italiană, portugheză. Lucrarea Gramatică spaniolă (1942) este precedată, în 1941, de antologia didactica Páginas escogidas de literatură española. P.-Ț. a tradus, pentru prima dată integral la noi, o scriere din literatura catalana, datorată lui Joan Maragall (Laude, 1922). A transpus din Ricardo León, Cămilo Castelo Branco, Calderón de la Barcă, Lope de Vega, Dolores Medio, Miguel de Unamuno, Juan Ramón Jiménez, Manuel Machado, Vicente Blasco-Ibáñez ș.a. precum și din Giovanni Verga și Francis Cârco
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
e Wittgenstein Giuseppe CASCIONE 49 Linguaggio e lavoro politico nel Gramsci del Quaderno XI Ledion LAKO 57 Croce e lo stato Angelo CHIELLI 63 Idealismo attuale Alessandro GERARDI 77 STUDII ASUPRA DEMOCRAȚIEI "Doparie": un contributo alla democratizzazione della democrazia Francesco CATALANO 93 Psihologie, morală, politica: avatarurile umanismului Alexandru MAMINA 109 U.E. L'Europa del generale De Gaulle Lorenzo SCARCELLI 121 Brexit-ul - simptom al acutizării slăbiciunilor structurale ale Uniunii Europene Gheorghe CIASCAI 137 Le human capabilities per lo sviluppo umano e sociale
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
e la cultura italiană, Milano, 1958. ROMANÒ, A., La cultura italiană del'900 attraverso le riviste, Volume 49, La Voce, 1913-1914. STUDII ASUPRA DEMOCRAȚIEI "Doparie": un contributo alla democratizzazione della democrazia ("Doparie": a contribution to the democratization of democracy) Francesco CATALANO Abstract: The "Doparie" is a proposal, a method indeed, for participatory democracy în a context of a representative democracy. The awareness, that the policy, which hâș long been considered unreliable by the civil society, hâș been the assumption for a
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
e comunicazione politică nell'Europa di Carlo V: Erasmo, Alciato, l'emblematica (2007), I nuovi bucanieri. Le metamorfosi del capitale e la liquidazione del lavoro (2010) e Metamorfosi della formă di vită come metamorfosi della dialettica capitale/lavoro (2012). Francesco CATALANO got a doctoral degree în Political Science through a work dealing with The doparie. He collaborates with several blogs regarding political themes. His first assay about political participation is being published. Angelo CHIELLI is a PhD Associate at the Political
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
iau după ei (iertați-mă!) și mișc mărunt din buze. Mergem spre biroul de informații. Amicul de acolo nu știe engleză, nu știe franceză și nici italiană. Dar ce știi, dom'le? Spaniola, răspunde. De fapt n-o știe, vorbește catalana fîrnîit că nu-l înțelege nici mă-sa. Aud despre un restaurant de la intrarea aeroportului. Mai fîrnîie despre un zbor la ora 15. Eram așteptat la Bruxelles și-mi rumeg ciuda. Mă duc la restaurant și în drum găsesc o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu peste 1,3 milioane de locuitori în orașul principal. Aterizarea... în drum spre Pamplona, 21 iulie Impresionant aeroportul din capitala Cataloniei. Știam că autohtonii sunt foarte mândri de regiunea și istoria lor. Observi acest lucru și în inscripțiile în catalană, urmate de cele în spaniolă și apoi engleză. Am luat un tren până la gara - centrală, Sants, de unde speram să găsesc un tren care să mă ducă spre nord cât mai aproape de locul de unde mi-am propus să încep pelerinajul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cu o cizmă ruptă și șchiopătând de un picior. Aici, la „crâșma” (Can Pau) în termeni românești, ne adunam noi cinci, căci finlandezii, ceilalți „pensionari” ai centrului cultural, nu vorbesc decât engleza, și catalanii nu vor să comunice decât în catalană, franceză, română și esperando. Aici ni se prezintă activitățile satului (aseară a fost un concurs „domino”) care a durat toată noaptea, săptămâna viitoare va fi altceva, la fel de antrenant, sau caii andaluzi care defilează din când în când prin sat, sau
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mai puțin expresiv, are emoții la fel de mari ca și noi, n-are curajul să se exteriorizeze, decât din când în când, și când își mai trage o palma peste ureche, explicând cum zboară țânțarii prin Spania și încurcă castiliana cu catalana și cu franceza în dorința de a se face înțeles, lucru care ne derutează mai mult decât dacă ar vorbi constant în malgașă. Cu toate acestea, am încropit mici dialoguri convenționale în timpul cinei luate împreună, sau de câte ori vine, ori venim
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
din lume, țara în care elevii nu rămân niciodată repetenți și toata lumea vorbește, indiferent de vârstă, mai mult sau mai puțin fluent limba engleză, a reușit în domeniul filologiei să închidă departamente întregi, să nu susțină limbi precum româna, catalana sau portugheza, ba mai mult, să pună pe tapet posibilitatea reducerii sau chiar închiderii departamentelor de limba franceză sau italiană. Filologia, așa cum o știm, va înceta în curând să existe, cel puțin în Finlanda. Vor rămâne doar câteva limbi - engleza
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]