2,306 matches
-
predominant citosolică (PKG I<footenoteid="19">cu 2 izoforme de realipire alternativă, diferite prin sensibilitatea față de cGMP </footenote>) și una ancorată plasmalemal prin miristoilare N-t (PKG II). Aceste serin/treonin kinaze sunt homodimeri, fiecare subunitate având 3 domenii funcționale: catalitic; N-t care mediază dimerizarea, suspresia activității în absența GMPc și interacții cu alte proteine (inclusiv substrat); reglator cu 2 situsuri distincte de legare a GMPc; legarea GMPc înlătură auto-inhibiția din partea domeniului N-t. 5.9.11. Mesageri secunzi de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Țintele mediatorilor lipidici Cea mai mare parte a mesagerilor secunzi lipidici (DAG, acidul arahidonic, acidul fosfatidic și lizofosfatidilcolina) își realizează efectele fiziologice prin intermediul celor mai mult de 10 izoenzime PKC (proteinkinaza C). PKC sunt serin/treonin kinaze cu un domeniu catalitic la capătul C-terminal și domenii reglatoare la capătul N-terminal. In stare inactivă pe situl activ este legat un pseudosubstrat, care inhibă enzima. Mesagerii secunzi lipidici activează PKC prin disocierea pseudosubstratului de pe situl activ. Forbol esterii sunt substanțele farmacologice
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a calciului din reticul, iar varianta a doua presupune un grad de scădere a rezervelor reticulare (depleție). Pompa de calciu plasmalemală Funcționarea PMCA presupune un ciclu de reacție: Ca2+ se leagă pe domeniul citosolic (DC1), urmând fosforilarea unui rest aspartat catalitic, transconformare cu expunerea Ca2+ pe fața externă a membranei, eliberarea sa, defosforilare și reconformare. DC2 cuprinde o secvență de 40 aminoacizi bazici pentru legarea fosfolipidelor acide, DC3 conține Asp catalitic și situsul de legare a ATP, iar DC4 (C-t
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
leagă pe domeniul citosolic (DC1), urmând fosforilarea unui rest aspartat catalitic, transconformare cu expunerea Ca2+ pe fața externă a membranei, eliberarea sa, defosforilare și reconformare. DC2 cuprinde o secvență de 40 aminoacizi bazici pentru legarea fosfolipidelor acide, DC3 conține Asp catalitic și situsul de legare a ATP, iar DC4 (C-t) situsurile pentru calmodulină și Ca2+ (alosteric) precum și cele de fosforilare de către PKA și PKC. Situsul pentru calmodulină leagă fosfolipide acide și acizi grași polinesaturați, cu efect modulator. PMCA se găsește
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
genetica celor două pompe de calciu (plasmalemală și reticulară), ATP-aze transportoare de ioni de tip P (vezi cap. 5.7.1), sunt relativ bine cunoscute. Ele au în comun caractere fundamentale: afinitatea mare pentru Ca2+, topografia membranară și organizarea situsului catalitic. Ca2+ se leagă pe domeniul citosolic al enzimei aflate în starea cu afinitate mare (E1), urmând fosforilarea Asp catalitic, transconformare cu expunerea calciului pe cealaltă față (E1P-E2P), eliberarea sa, defosforilare și reconformare pentru reluarea ciclului. SERCA este ubiquitară și se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
7.1), sunt relativ bine cunoscute. Ele au în comun caractere fundamentale: afinitatea mare pentru Ca2+, topografia membranară și organizarea situsului catalitic. Ca2+ se leagă pe domeniul citosolic al enzimei aflate în starea cu afinitate mare (E1), urmând fosforilarea Asp catalitic, transconformare cu expunerea calciului pe cealaltă față (E1P-E2P), eliberarea sa, defosforilare și reconformare pentru reluarea ciclului. SERCA este ubiquitară și se găsește în cantitate foarte mare (>105 molecule/veziculă, față de pompa plsamalemală ~103 molecule/hematie). SERCA are afinitate mare pentru
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
SERCA 3 din fibrele rapide. PLB este un polipeptid hidrofob de 52 aminoacizi ancorat membranar prin C-t, similar ca secvență și funcție cu fragmentul autoinhibitor din structura pompei de calciu plasmalemale (PMCA). PLB interacționează cu un situs din apropierea centrului catalitic, dar și cu unul din domeniul transmebranar 6 în SERCA1a. Activitatea bazală a SERCA este dependentă de sarcolipină, inhibată de ATP și PKC, influențată de calreticulină și de o proteină citosolică modulatoare. SERCA funcționând ca antiport electrogen (Ca/H=1
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
forma sa inițială. Hematia matură poate fi văzută ca o membrană celulară care conține proteine, electroliți și alte componente a sistemelor energetice. 95% din proteinele eritrocitare sunt reprezentate de hemoglobină, restul este reprezentat de enzime din sistemul energetic cu activitate catalitică. Hematiile au multiple funcții dar cea mai importantă este de transport al gazelor respiratorii (O2 și CO2). 10.1. Membrana eritrocitară Membrana eritrocitară, ca și a altor celule are o structură lipo proteică. Lipidele membranare sunt de trei tipuri: fosfolipide
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
legăturile dintre moleculele de proteine contractile musculare; leagă moleculele de fibronectina între ele și de fibrină sau colagen; leagă inhibitorul α2-plasminic de fibrină. 13.2.2. Formarea trombinei Trombina, enzima responsabilă de formarea monomerilor de fibrină, este generată în urma scindării catalitice a protrombinei în prezența factorului Stuart activat (factor Xa). In condiții fiziologice activarea factorului Stuart (factor X) se desfășoară în cadrul a două secvențe enzimatice: calea intrinsecă și calea extrinsecă. Activarea factorului Stuart (factor X) pe calea intrinsecă este rezultatul unei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
oxigen. 14.2.1. Oxidul nitric Dintre factorii relaxanți derivați din endoteliu cel mai cunoscut este oxidul nitric. Oxidul nitric (NO) este o moleculă-semnal cu multiple funcții în diverse țesuturi. NO este produs, alături de citrulină, din L-arginină sub acțiunea catalitică exercitată de nitric-oxid sintază (NOS). NOS este prezentă în endoteliul vascular, mușchiul neted și cardiac, neuroni și multe alte tipuri de celule. Ea poate fi constitutivă (cNOS) sau inductibilă (iNOS; NOS tip II). Forma iNOS nu este calciu-dependentă, fiind activată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
preluarea rolului de „constructori ai «națiunii», prin expansiunea cetățeniei sociale” (Ibidem). În final, sfârșitul secolului XX surprinde o largă majoritate a statelor dezvoltate în calitatea de „state manageriale” (Thrift, 2001, pp. 71-102), „state competiționale” (Cerny, 1990, p. 241) sau „state catalitice” (Lind, 1992, pp. 3-12; 2002, p. 257) - sau, altfel spus, state post-wesphalice. Statele numite post-westfalice caută să-și atingă obiectivele bazându-se mai puțin pe propriile resurse și mai mult pe asumarea unui rol dominant în coalițiile dintre state, instituții
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al vieții și activității eminesciene. De altfel, „problema” Eminescu va da naștere unui veritabil complex de monografii: Eminescu. Cultură și creație (1976), Eminescu și romantismul german (1986), Eminescu. Viață, creație, cultură (1989), autoarea ambiționând să deslușească resorturile arhetipale și impulsurile catalitice ale genialității. Comentariul, folosind instrumentarul cercetării moderne, construiește o amplă rețea de conotații care angajează relația individ-cosmos în imagini primordiale, integrându-l organic pe marele romantic român în devenirea culturii naționale și europene. Polaritatea mit-istorie, concretizată artistic și prin semnificațiile
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
grecești și orientale - ori în poemele fantastice, sunt degajate constant, fără a fi neglijate, firește, izbutirile estetice. În spațiul relațiilor și interferențelor literaturii engleze cu alte literaturi se plasează și lucrarea Shakespeare în cultura română modernă (1971). Urmărind istorist efectele catalitice ale capodoperelor „divinului brit” în România - de la primele mențiuni, recenzii, articole și reprezentații până la studii, traduceri și inserții tematice în scrierile literaților noștri -, autorul subliniază mai ales specificitatea contactelor, pentru a pune în lumină modul irepetabil în care cultura română
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
și alți scriitori, lucrări despre soarta politică, limba și literatura basarabenilor (articole grupate în volumul Limbă și politică în Republica Moldova, 1998), contribuții lexicografice și nenumărate recenzii completează lista de publicații ale românistului H. În cartea Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane (2000), scrisă în colaborare cu Ov. S. Crohmălniceanu, demonstrează, între altele, înrâurirea baladei germane (Goethe, Schiller ș.a.) asupra tipului nordic, cavaleresc de baladă cultivat de cerchiști. Apropierile unora dintre sibieni de unii poeți germani este și de
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
imagologic), tr. și introd. Dumitru Hâncu, București, 1995; Spiegelungen. Romanistische Beiträge zur Imagologie, Heidelberg, 1996; Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană, tr. și postfață Florin Manolescu, București, 1996; Limbă și politică în Republica Moldova, Chișinău, 1998; Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane (în colaborare cu Ov. S. Crohmălniceanu), București, 2000. Repere bibliografice: Marcea, Varietăți, 340-342; Dan Milcu, Un eminent romanist și românist, L, 1991, 13; Victor Durnea, Profesorul Klaus Heitmann și Basarabia, CRC, 1992, 4; Paul Cornea, Un mare
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
brainstoming-ul electronic; după modalitatea de apariție a ideilor, vom deosebi trei tipuri de brainstorming, fiecare corespunzător unei căi/modalități de apariție: (1) calea progresiv-liniară presupune evoluția unei idei prin completarea ei până la emiterea ideii-soluție de rezolvare a problemei; (2) calea catalitică - ideile sunt produse prin analogie sau prin apariția unei idei noi, opusă celei care a generat-o; și (3) calea mixtă, când o idee poate dezvolta simultan soluții complementare și soluții opuse ei. După criteriul modului de expunere a ideilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cum citim poezia veche, ce ne spune ea astăzi?”, e limpede că accentele nu cad pe reconstituirea arheologică, ci pe găsirea unor punți de comunicare cu sensibilitatea estetică de azi. Smulse din uitare, fragmentele lirice „aurorale” pot îndeplini o funcție catalitică asupra lectorului/producătorului de poezie nouă. În direcția refacerii unui credit estetic se orientează citirea din unghi modern a creației Văcăreștilor, a lui Costache Conachi, Anton Pann, Vasile Cârlova, Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri ș.a. Dacă funcția culturală nu
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
sunt adesea alcătuite din produse agricole sau sunt reziduurile altor procese; materialele epuizabile constau în carburanți fosili (petrol, gaze naturale sau cărbune) sau sunt produse miniere. 5. Utilizarea de catalizatori, nu reactivi nestoichiometrici: Minimalizarea cantităților de deșeu prin utilizarea reacțiilor catalitice. Catalizatorii sunt utilizați în cantități mici și pot efectua în mod repetat o singură reacție. Ei sunt preferați reactivilor stoichiometrici, care sunt folosiți în exces și au o singură funcționare. 6. Evitarea derivaților chimici: Evitarea pe cât posibil a utilizării grupelor
Chimia verde si tehnologiile prietenoase de mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignat Corina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1159]
-
scena unui chef din tunelul restaurantului francez sau când în atenție intră amestecul de lașități și concupiscență, crizele de erotomanie ale generălesei Trifon în timpul refugiului, supeul de la „rafinata” Tina ș.a. Traiectoria protagonistului este a unui revoltat, iar războiul devine factorul catalitic al atitudinii sale. Deși e limpede împotriva cui se indignează Dinu Bordea, mai puțin limpede e în numele cui. În roman se înfățișează în detalii realiste evenimente de la o manifestație și se face elogiul revoluției ruse; Dinu Bordea va fi arestat
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
o „modalitate” la alta), exact definit: „În fond, în aceeași perioadă, exista «absența» fecundă a unor mari poeți, precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Al. Philippide ș.a. Tinerii care debutează după 1960 vor evolua în bună parte sub influența catalitică a acestor naturi, vor redescoperi sursele reale ale lirismului sub prestigiul conștiinței lor exemplare.” Materia este împărțită pe capitole-idei: Specificul liricii sociale, Patos și angajare, Resurecția lirismului, Refacerea tradiției, fiecare corespunzând câte unei generații și unei tendințe. De o atenție
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
de unde se deduce o posibilă suprastructură retorică ce urmează a fi verificată prin confruntarea cu textul literar), descrierea poeticilor individuale și o foarte aplicată analiză de text. Fără a fetișiza obiectul studiat, P. punctează, în concluzie, rolul deopotrivă terapeutic și catalitic al avangardei. Din corpul acestei exegeze sunt extrase și dezvoltate ulterior două monografii autonome: A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei (1993) și Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj). În cea din
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
în temeiul unei idei integratoare. Astfel, eseul Bacovianismul este o schiță-aplicație cu dublă deschidere: spre imaginea de ansamblu a fenomenului și spre nuanțele particulare, cristalizate original în creația unei pleiade de poeți români contemporani. Bacovia e văzut ca un element catalitic, și nu ca model imitat. Eseul semnalează, concomitent, terenul predilect al criticului - poezia contemporană. Provinciile imaginare grupează douăsprezece eseuri despre scriitori contemporani, ilustrând vârste diferite ale literaturii române. Patru prozatori și opt poeți sunt examinați fie ca „autori epici de
OPREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
Regman, Dinspre Cercul Literar, 19-32; Zaciu, Departe, 78-86; Glodeanu, Incursiuni, 330-336; Faifer, Faldurile, 96-99; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 113-122; Milea, Sub semnul, 5-8; Dicț. esențial, 564-567; Ovid S. Crohmălniceanu, Klaus Heitmann, Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane, București, 2000, passim; Alex. Ștefănescu, Ion Negoițescu, RL, 2001, 31; Manolescu, Lista, III, 119-131; Andrei Terian, Istoria ca reficționalizare, „Euphorion”, 2003, 5-6; Dicț. analitic, IV, 168-171; Manolescu, Enciclopedia, 526-531; Gabriela Gavril, Cercul Literar de la Sibiu, Iași, 2003
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
hotărăsc asupra tuturor evenimentelor din domeniul uman, ca și asupra tuturor creațiilor naturii.” (Op. cit., p. 137.) 7. Op. cit., p. 181. Asemenea rânduri ne duc cu gândul la reflecțiile lui Blaga dintr-un capitol al Spațiului mioritic, intitluat „Influențe modelatoare și catalitice”. Influențelor culturale din afară cu caracter modelator, resimțite ca dăunătoare, autorul le opune influențele catalitice, influențe care stimulează căutarea și găsirea individualității, a specificității înscrise în matricea stilistică a unei comunități. Caracterizând influența spiritualității germane drept una predominant catalitică, Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
137.) 7. Op. cit., p. 181. Asemenea rânduri ne duc cu gândul la reflecțiile lui Blaga dintr-un capitol al Spațiului mioritic, intitluat „Influențe modelatoare și catalitice”. Influențelor culturale din afară cu caracter modelator, resimțite ca dăunătoare, autorul le opune influențele catalitice, influențe care stimulează căutarea și găsirea individualității, a specificității înscrise în matricea stilistică a unei comunități. Caracterizând influența spiritualității germane drept una predominant catalitică, Blaga menționează și „folclorismul lui Herder”. (Vezi Spațiul mioritic, Editura Humanitas, București, 1994, p. 200.) 8
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]