268 matches
-
dar nu ai spus că pe lângă alți martori s-a aflat de față și „Gavril șoltuzul cu 12 pîrgari”. Și apoi că: „Pre mai mare credință pusu-me-am și pecetea mea ș-a marturilor și ca să aibă a le scrie la catastiful târgului”. Văd eu bine, părinte, că îmi cauți pricină, da’n-am să mă las și am să-ți spun că Măricuța, fata lui Ionașco Prăvălie, a avut ceva necazuri când a scos la vânzare un loc învecinat cu al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
bătrîni” au jurat că așa s-au petrecut lucrurile cu focul care a ars zapisul, fapt luat în seamă și de „egumenul ot Aron vodă”. Atunci jidovii știindu-se cu dreptate „s-au sculat de s-au cercat și la catastiful tîrgului ce este pre mîna șoltuzului’ și s-au aflat scriși cu adevărat...din veleat 7178 (1670) iunie 15, în dzilele Io Duca voievod”. Despre hudiță scrie în catastif: „Venit-au Marco,...și au vîndut o casă gata cu loc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu dreptate „s-au sculat de s-au cercat și la catastiful tîrgului ce este pre mîna șoltuzului’ și s-au aflat scriși cu adevărat...din veleat 7178 (1670) iunie 15, în dzilele Io Duca voievod”. Despre hudiță scrie în catastif: „Venit-au Marco,...și au vîndut o casă gata cu loc cu tot, cîtu-i ține ograda și înaintea Vracniții iaste loc cît să întoarce un car și locul giumătate de uliță, pîn unde se face pod în Ulița Chervăsării; și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
într-acesta chip scris...supt pecetea tîrgului...le-am întărit jidovilor...ca să aibă a-și ține locul școalei și cu ulița, pînă în Podul Chervăsăriei” care „acum se numește Ulița Podului Vechi”. Ai văzut cred cât de însemnat este și „Catastiful târgului”. De văzut am văzut, părinte, dar mie mi-a rămas în minte amestecul egumenului de la Aron Vodă. Și de aici gândul mă duce la un alt egumen, care la 27 august 1716 (7224) a făcut afaceri pe cont propriu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nimerit să fie unul german. Cu cei mai grav răniți în vagoane, trenul nemțesc se îndepărtă de zona aleatorie a bătăliei, poposind tocmai în Ardealul ciopârțit, la Kolosvar. Iuga, cel care nu era, încă, poreclit Friț, fu trecut, într-un catastif, purtând vulturul german pe tărtajul de carton, de către un gradat cu insemne sanitare pe mâneca goală a halatului alb. Pocindu-i numele de acasă, neamțul fără de o mână, în halat sanitar, caligrafie, în litere gotice: Gefreite Panzer Hugo. Aceasta ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se aplecă spre fătuca obraznică despre care el nu știa nimic, nici măcar că începuse ea singură să-și promoveze numele fanariotizat de "Zoe", pentru a-l escamota pe "Zoia" înscris în actul ei de naștere. Prenumele Zoia fusese caligrafiat în catastif de mâna unui notar beat, la îndemnul lui taică-său, care era și mai beat și care în plus citise cu câtva timp în urmă romanul acela sovietic, plin de cruzime, "Zoia și Șura", povestea unor copii implicați stupid și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
spate, de-i pocnesc oasele de podea. Am o pornire să-l ridic, dar dup-aia îmi spun că nu se cuvine să perturb un proces creator. Cristina notează conștiincios procesul verbal al întâlnirii de cenaclu într-un soi de catastif, ca alea de pe vremuri cu protecția muncii. Când am ajuns lângă ea, m-a privit languros, a început să-și descheie nasturii, mângâindu-se cu gesturi de stripteuză răpusă de gripă. Iaca... nu mă simt deloc creativ, niet pornire să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
într-un soi de soare à la Van Gogh. - Leonard... încerc să-l calmez, îi pun mâna pe umăr. Mai încet, mai pune-ți lacăt la gură... Se smucește. - Te-ai tâmpit și tu? Ce-o să fie? Mă scrie la catastif? Ia șabloanele pentru litere și le rupe. Toarnă peste bucăți ce era în găleată. - Ce fac eu aici? Nici nu cred... Mă prostituez, asta fac! Mă vând pe niște milioane, da’ nu-n bordel, ci-n biserică! Gata, mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nu mai întârzia, că-i soarele sus. ILINCA: Vin' să te sărut, fata mea. Și-acuma chiar am plecat. (Iese.) (Liana zăbovește o clipă, ca un om care-și face ordine în gânduri, pe urmă se așază la masă, în fața catastifului. Răsfoiește câteva file, scrie ceva pe o foaie de hârtie. Intră Ceaun, bine clădit și bine hrănit. Tușește semnificativ.) LIANA: Poftește, cinstite jupâne Ceaun. CEAUN: Oi pofti, că-i vremea. Acuși se face de prânzișor, și-apoi nici prânzul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
zice altfel. Așa că dumneata, jupâne Ceaun, să-mi pui în față înscrisul cu numărul mesenilor, pe zile, ca să știu eu ce am a scoate din cămările noastre. (Ceaun scoate un înscris lung, din care citește. Pe măsură ce vorbește, Liana notează în catastif.) CEAUN: Patru zile din șapte, câte șapte oaspeți, osebit Măria Sa, dintre care în trei zile patru oaspeți nemâncați de două zile, iară doi care ajunează tot din două în două zile; alte trei zile, din șapte pleacă cinci oaspeți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mulțumesc, vrednice căpitane Pârjol, da' treburile-s multe și nu pentru preumblări sau comèdii mănânc eu pita Măriei Sale. Este vreme și pentru asta, când o fi și-o fi. Deocamdată să nu uiți pentru ce-ai venit. Văzând eu din catastif numărul oștenilor, am însemnat aici tainul ce li se cuvine pentru o săptămână, și te rog să-l ridici de la cămări, potrivit înscrisului. (îi dă fila pe care scrisese) PÂRJOL (se uită la filă, cu îndoială): Oare-o fi destul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
căpitane, și să știi că m-am bucurat cunoscându-te. PÂRJOL: D-apoi eu! Și-ți făgăduiesc să fac întocmai cum m-ai sfătuit. La bună vedere! LIANA: Umblă sănătos! (Pârjol iese. Liana se așază și-și continuă însemnările, cu catastiful în față. Intră O fată.) FATA: Jupâniță, împărătița Lioara poftește să mergi neîntârziat la Măria Sa. LIANA (uimită): La Măria Sa? Oare ce treabă poate avea Măria Sa cu mine? FATA: Eu asta nu cunosc. Eu numai am adus porunca. LIANA: Bine, du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
era o autoservire în care trei-patru vânzătoare păzeau borcane cu muștar, compot de mere, cutii de mazăre, sticle de bulion. Din când în când, vânzătoarele deveneau superputeri. Se băga rația de ulei, de zahăr sau de carne. Ne căutau în catastife lungi, ne studiau buletinele, certificatele de naștere ale copiilor, copii în carne și oase, și, dacă nu se săturau de îmbulzeală, ne dădeau „drepturile”. Cum să fi mers în West cu nonșalanță? Mirarea tâmpă m-a părăsit foarte greu. Acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
tocmai v-am spus, lumea bună... Lionel îi taie macaroana, adresându-i-se lui Liliane: Mergem în altă parte, la ăștia e plin. Robert intră în panică. Ia repede două liste de meniu, se preface că verifică rezervările dintr-un catastif și-i strigă unui chelner: — Jean, masa numărul 8 pentru doamna și domnul. Jean se prezintă instantaneu și-i conduce spre masa 8, amplasată foarte lateral. Lionel, ținând-o de braț pe Liliane, se îndreaptă spre masa centrală, așezată sub
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o cruce pe care scria: Aici zace Cantemir, mort din cauza matematicii, ne luminarăm pe măsură ce, fără voie, aflarăm că profesorul nostru fusese dirigintele lui Eminescu din a cărui operă, în momentele migrenelor lunare, recita și cu atât mai mult cu cât catastifele Primăriei îl aveau înregistrat pe Căpcăunu, născut, nu făcut, de pe vremea voievozilor Glad, Gelu și Menumorut. Nu veșnicia lui ne speria, ci puterea cu care ne domina și, da, pentru aceasta, spunea Ministrul grâului, era nevoie de o mână de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
asta, Emma ! spune tata. Crezi că ai să reușești vreodată ? — Nu... știu. Ăă... tată, apropo. Am un cec pentru tine. Încep să scotocesc stângace În geantă și scot un cec de 300 de lire. — Bravo, spune tata. Te trec În catastif. În clipa În care bagă banii În buzunar, ochii săi verzi sunt străbătuți de un licăr. Asta Înseamnă să Înveți valoarea banilor. Înseamnă să Înveți să stai pe propriile picioare ! O lecție foarte importantă, spune Nev, Încuviințând. Ia o gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
asta neprevăzută cu inventarul. Domn șef..., domnu Stelică, vă rog din suflet și cu lacrimi în ochi, lăsați-o mai moale cu daravera asta de inventar... Ca pe Dumnezeu din ceruri vă rog, domn șef, nu le mai treceți la catastif pe toate, că mă nenorociți!!... se ruga gestionarul, învârtindu-se de colo până colo prin prăvălie ca o curcă beată, cu brațele pline de cutii coborâte de pe rafturi pentru verificare. Cu deznădejde, lucrătorul din comerțul socialist vdea cum se încurca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
n-avea să dea vreun semn de viață, de parcă ar fi mierlit-o întru slava scumpei patrii proletare. Hm, hm, își dregea precaut glasul Stelian, fără să se întrerupă o clipă din lucru, verificând atent și consemnând de zor în catastif, ca un funcționar cu vechi state de serviciu și cu vastă experiență ce era. Situația este foarte-foarte complicată, domnule Ghiță... Poate că ar fi fost mai bine pentru dumneata, dacă n-ai fi intrat niciodată în comerțul cooperatist... Să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
S.U.A Mexic. De Witt și partenerul lui, traficantul de droguri Felix Chasco, au fost uciși atunci și, deși doi cetățeni mexicani au fost învinuiți de crimă, putea fi vorba și de-o mușamalizare - jandarmii mexicani au șters din catastifele lor un caz de crimă nedorită. În concluzie: Lee Blanchard ar fi putut să-i ucidă pe De Witt și Chasco din dorința de a se proteja pe sine de o tentativă de răzbunare și pe Kay de posibilul abuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
că bietului Soare, care le dă lor lumina, nu îi e tocmai simplu să lucească așa, agățat, cât e ziua de lungă. A doua ar fi fost despre masă și despre obiceiurile de a mânca. Un tom gros, ba chiar catastif, în care mulți anonimi s-ar fi oferit să îi spună cât, ce și în ce fel le place lor să mănânce. Abia ultima ar fi fost cartea lui și ar fi rămas fără titlu, fiindcă n-ar fi pretins
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
perete, nu se mișca. Copilul, cu inima la gură, deschise ușa și luă o gheată în mână. O azvârli. Nu venise moșul ăl bun. Trecuse câinele și se ușurase pe șireturi... La spovedit Într-o dimineață de vară, unul cu catastif la subsuoară, funcționar de bună seamă, că avea pălărie de paie și haine mai bune pe el, a luat mahalaua din poartă-n poartă. Bătea cu un baston, 0 lătrau cunii, abia îi potoleau muierile. - Pentru o sfântă de biserică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de-l uitase Dumnezeu, cu hainele atârnând de pe el, o slugă cu tobă de gât și un jandarm, cu pușcă la spinare. Cel dintâi ținea la subsuoară o geantă plină de hârtii. O luaseră din capul mahalalei, de la zidari. Citiră catastifele lor, chemară oamenii la porți, le dădură câte o hârtie, îi puseră să iscălească, dacă știau. 330 - Ai de dat atâta... zicea roșcovanul. Dacă nu aduci banii într-o săptămână, venim de-ți cărăm lucrurile din casă! De unde să aibă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
așa? râse maiorul. ― A luat-o din fragedă pruncie! Îl ține minte pe unul care i-a umflat biberonul în leagăn, sau pe altul care i-a băgat praf de scărpinat pe ceafă în liceu. Nu glumesc! Îi trece în catastif și consultă zilnic decesele din România liberă. De groază! Rugați-l din curiozitate să vă arate carnețelul. O să vă placă! ― Îl vedeți capabil de crimă? Doru Matei se crispă. Îl privi în ochi. " Cine dracu' m-a pus să-l
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
altfel decât mort. Nu aveam nici urmă de dovadă care să-mi confirme ipoteza, dar acum că Rodney Grant fusese escortat la întâlnirea cu un viitor incert, patul pustiu părea bântuit de o misterioasă forță de anihilare, ștergându-i din catastife pe cei care stăteau în el și împingându-i către un tărâm al întunericului și uitării. Patul gol simboliza moartea, indiferent că era reală sau imaginară, și, pe când meditam asupra ramificațiilor acestei idei, o alta punea încet stăpânire pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și de multe ori îi scot și la bani făr(ă) de știre domnilor și le fac strânsură și asupreală și-i amestecă și la alte mărunțișuri și la lucru domnesc... Rugatu-s-au... și patriarșii noastre, ca să le întărim catastiful și obiceiul lor, ca să nu să răsipească, că au fost patru cete de ciocli, iar acmu au rămas numai 2 cete”. ― I-auzi, fiule! Din patru cete de ciocli, să rămână doar două! Lucru mare! Ce face “patrierșia” sa în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]