25,038 matches
-
avut norocul să o cunoască,cât și pentru cei ce ar fi trebuit să o aibă că îndrumător didactic. Genul de profesor care ,te îndeamnă,te obligă,la cunoaștere,prin simplul fapt,ca,ai avut șansa să o ai la catedra.As putea spune,ca învățământului românesc a primit o nouă palmă,prin pierderea unuia din puținii dascăli rămași cu aceste calități .Regrete eterne! Ca si Popescu Viorel de mai sus,și împreună cu mulți alții suntem mândri că am făcut parte
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
elaborat subiecte de examen și curricula pentru gimnaziu. A scris și o carte despre profesorul care a format-o, matematicianul Caius Iacob. Nu știu când a avut timp pentru toate astea, pentru că în toți acești ani, n-a lipsit de la catedră. A cucerit, rând pe rând, generații de elevi. Clasa unde preda acum a construit un mic blog care-i este dedicat. Motivul: doamna Banu trece acum printr-o încercare de viață și de moarte. O șansă există doar dacă va
Doamna Banu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82565_a_83890]
-
deci inutil să-i descriu componența și viziunea. Tot ce pot spune este că elitarul sector era, bineînțeles, mult mai redus numeric decît cel advers, că membrii lui aveau în Facultate un statut aproape semilegal, putînd fi oricînd îndepărtați de la Catedră. Păreau în mod evident timorați pentru că se știau vulnerabili și doar temporar tolerați. Prețioasele adevăruri pe care ni le comunicau erau parcă rostite cu jumătate de voce: după fiecare frază mai îndrăzneață, urma o privire involuntară și discretă în jur
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
deciși să slujească minciuna pînă la capăt. Erai obligat să ai de-a face cu acești inși - reprezentau oficialitatea, ocupau posturile de decizie - dar era preferabil să te ferești din calea lor. Doamna Zoe, pe vremea aceea simplu lector la Catedra de Literatură universală, stătea alături de Tudor Vianu, nu doar prin cultura ei întinsă, ci mai ales prin faptul că devenise un fel de "stea" a grupului. Asemenea situație nu se dobîndește doar prin muncă asiduă, ci mai ales prin situare
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
de lectură decît cel curent. De asemenea - situație aiuritoare pentru acele vremuri - era profund credincioasă și nu făcea din asta nici un secret. Cum de reușea? Mai în glumă, mai în serios, Tudor Vianu o aborda uneori pe colega lui de Catedră cu propoziția: "Zoe, tu care ești o mistică, nu vrei să ne spui...". Iar Zoe nici nu clipea, nici nu schița vreun gest de negare. în mod ciudat, această profesoară hiper-cultă și-a inaugurat lunga serie de lucrări cu unele
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
românească, nici studiul O^Neill și renașterea tragediei, nu reușește să scrie romanul generației sale; nu poate să publice studii de filosofie, nici să tipărească o revistă internațională de filosofie și cultură generală, intitulată ,Distinguo", i se refuză crearea unei catedre de civilizație americană la Universitate. Ca traducător, este constrâns să treacă dincolo de spațiul său predilect, literatura americană, și să traducă, în colaborare, și din A.I. Herzen, M.M. Gorciakov, N. Albaki, O. Cernij, N. Cernîșevski, I. Ehrenburg, G.I. Uspenski. Eseistul din
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
Ștefan Cazimir În temeiul dispoziției de repartizare nr. 1588 din 7 iulie 1955, Ștefan Cazimir devine, la 1 septembrie al aceluiași an, preparator principal la catedra de istoria literaturii române a Facultății de Filologie din București, ale cărei cursuri tocmai le absolvise. Catedra era formată din: Ion Vitner - profesor, șef de catedră; M. Cruceanu - profesor; Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Cornea, Paul Georgescu, M. Nanu, Silvian Iosifescu
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
În temeiul dispoziției de repartizare nr. 1588 din 7 iulie 1955, Ștefan Cazimir devine, la 1 septembrie al aceluiași an, preparator principal la catedra de istoria literaturii române a Facultății de Filologie din București, ale cărei cursuri tocmai le absolvise. Catedra era formată din: Ion Vitner - profesor, șef de catedră; M. Cruceanu - profesor; Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Cornea, Paul Georgescu, M. Nanu, Silvian Iosifescu, G. C. Nicolescu, Ilie Stanciu - conferențiari; Zoe Dumitrescu, Mitu Grosu, Vicu Mîndra, Rica Bralover, Viorica Huber - lectori
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
iulie 1955, Ștefan Cazimir devine, la 1 septembrie al aceluiași an, preparator principal la catedra de istoria literaturii române a Facultății de Filologie din București, ale cărei cursuri tocmai le absolvise. Catedra era formată din: Ion Vitner - profesor, șef de catedră; M. Cruceanu - profesor; Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Cornea, Paul Georgescu, M. Nanu, Silvian Iosifescu, G. C. Nicolescu, Ilie Stanciu - conferențiari; Zoe Dumitrescu, Mitu Grosu, Vicu Mîndra, Rica Bralover, Viorica Huber - lectori; I. Rotaru, Pompiliu Marcea, D. Micu, Gh. Rădulescu - asistenți
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
Viorica Huber - lectori; I. Rotaru, Pompiliu Marcea, D. Micu, Gh. Rădulescu - asistenți; Venera Dogaru - șef de cabinet. O dată cu Cazimir, fuseseră angajate în funcția de preparator două colege ale sale, Ovidia Babu și Eufrosina Molcuț. Drumul unui absolvent de la bancă la catedră cuprinde mai multe stații intermediare. Un preparator nu ține seminarii decît incidental, cînd e vorba să suplinească un asistent. Un asistent, la rîndu-i, nu se urcă la catedră decît ocazional, spre a face o lecție de probă ori spre a
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
sale, Ovidia Babu și Eufrosina Molcuț. Drumul unui absolvent de la bancă la catedră cuprinde mai multe stații intermediare. Un preparator nu ține seminarii decît incidental, cînd e vorba să suplinească un asistent. Un asistent, la rîndu-i, nu se urcă la catedră decît ocazional, spre a face o lecție de probă ori spre a înlocui un conferențiar sau un profesor. Aceștia din urmă, în schimb, țin în chip curent seminarii, conform cunoscutului principiu de drept "cine poate mai mult poate și mai
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
anunță triumfal: "Am ținut primul seminar la literatură pentru copii, care a fost foarte animat." Prea puțin solicitați în activitate didactică, preparatorii puteau să se dedice muncii de cercetare științifică și, în parte, chiar o făceau. Dar noii membri ai catedrei de literatură română, spre deosebire de colegii lor îmbarcați pe arca lingviștilor, isprăviseră facultatea fără nici un fel de instruire privind tehnica navigării în știință. Ei erau nevoiți să descopere singuri instrumentele bibliografice, să-și taie singuri pîrtii prin fișiere, să ia cunoștință
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
alătură prompt voioșiei celor dintîi. Ilaritatea devine generală. Profesoara, evident, nu pricepe nimic; reacția studenților i se pare o blasfemie și părăsește indignată sala. Un coleg fuge după ea pe coridor, izbutind s-o împace și s-o readucă la catedră. N-am aflat niciodată ce i-a spus. O explicație sinceră a faptelor n-ar fi putut decît să le agraveze." 4) Ștefan Cazimir 1) Analele Universității "C. I. Parhon", Seria Științe Sociale, Filologie, nr. 10, 1957; ibid., nr. 15
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
rol, actorul l-a îmbrățișat cu fervoare. I-a dăruit, cum se zice, tot ce avea mai bun. A luat lucrul în serios. A demonstrat, în îndeplinirea noilor obligații, o conștiinciozitate fără fisuri, egală cu a profesorului în activitatea la catedră. Dar ineditul îndeletnicirii postdecembriste a născut o stare de entuziasm cotidian, pe care rutina vieții didactice îl tocise de multă vreme. Aparițiile în public ale deputatului respiră constant o dispoziție fastă, un mirabil recurs al prospețimii și voioșiei. Este de
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
genial!", îmi spusese admirativ uimit Tudor Vianu, după ce-i ascultasem, în aula Academiei, comunicarea despre Cervantes -, toate acestea și altele, de taină, se isprăviseră odată cu chinurile lui, începute fără diagnosticul medical precis, încă din 1949, odată cu eliminarea-i vitneriană de la catedră și începutul terorismului psihologic prin frică. Boala lui din acest terorism s-a iscat și acest terorism i-a agravat-o până la ucidere. Corect ar fi să spun până la asasinare. Dar cine vorbește despre acest tip de terorism, exercitat, începând
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
prin micile orașe ale Moraviei, îndeosebi la JoromĆéice (unde e și înmormântat), ca institutor de școală primară. Cu toate că era membru al Academiei cehe, nu venea aproape niciodată la Praga, iar atunci cînd Universitatea Masaryk din Brno i-a oferit o catedră, poetul a refuza- t-o. Nu s-a căsătorit niciodată și pe singura lui iubită a văzut-o în total de cinci ori. Béezina a debutat în 1895, deci în anul în care se năștea Blaga, cu volumul Depărtări tainice
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
tot felul. De-a lungul vieții, răsadul acela de demult, scotea la lumină câte un colț, e drept, mai discret și numai pentru oameni înzestrați cu imaginație. După ce am terminat studiile la filologia din Cluj și am luat în primire catedra de limba româna, nu de puține ori, chiar până am ieșit la pensie, după lectura făcută la orele de curs, elevii m-au întrebat: „N-ați vrut niciodată să vă faceți actriță?". Dragostea de odinioară pentru arta teatrală, acum, după ce
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
aproape sinucigaș. Am părăsit Clujul și am plecat la București să îi îngrijesc, Doamne, în ce condiții!.. Părăsind Clujulețul meu drag, așa cum îl alintam eu, am părăsit un oraș care răspundea cerințelor mele interioare, diametral opus Bucureștiului. Am renunțat la catedra celei mai bune școli, renumita școală “Bob” și la titularizare în învățământ, ca să bâjbâi în căutari de supliniri pe la diferite școli în București, fără să am siguranța zilei de mâine, deși eram singura întreținatoare a familiei. Am renunțat la un
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
Pavel Șușară După mai bine de douăzeci de ani de la plecarea sa din țară, Victor Ieronim Stoichiță, șeful Catedrei de Istoria Artei de la Universitatea din Fribourg, Elveția, este prezent în România, pe lîngă vizitele constante și conferințele deja celebre de la Colegiul Noua Europă, și cu cîteva cărți impozante, publicate în ultimul deceniu: Efectul Don Quijote (Editura Humanitas, 1995), Scurtă istorie
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
o dată, s-a aflat în postura celui care a învățat și trebuie să-i învețe pe studenți. O conștiință dinamică, ajunsă în această postură, i se impune de la sine - comparația dintre ce știi și ce trebuie să faci. Focalizarea, în afara catedrei, s-a instalat în spațiul pasiunii pulsatorii pentru proză. Adică pentru un domeniu atât de important, încât nu te poți mișca în lumea ideilor, a existenței propriu zise dacă nu-ți orientezi busola culturii spre teorii și exemple de prozatori
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
la București ciclul de concerte "Muzici paralele", seri de muzică în care se regăseau epoci distincte marcate de destinul european al culturii, al artei. Muzica sa, personalitatea sa, au fost prezente în mari festivaluri din întreaga lume. A conferențiat de la catedrele unor importante universități europene și nord-americane. A făcut cercetare muzicologică fundamentală observând și formulând concepte comune în matematică și în muzică, concepte revelate cu magistrală pertinență științifică, cu impresionantă intuiție, în lucrarea Cartea modurilor. Anatol Vieru a compus mult, în
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
Rudyard Kipling și Desiderata americanului Max Ehrmann (1928), poeme similare prin oferirea unor precepte existențiale. (Faptul că Desiderata a ajuns În topul ... muzical prin anii „60, recitata pe fundalul unui cor bisericesc, arata că recunoașterea nu se face exclusiv ex catedră. În mod similar, este acum cunoscut publicului larg și pentru că o strofă cheie este Încrustată la intrarea pe terenul central de la Wimbledon și a fost mediatizata.... ad nauseam). Glossa a fost primită, că de obicei, cum nu se poate mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
al Securității și mai uită de rolul nefast al individului cu numele Onișoru. Adică personajul care a intrat în CNSAS ca un perfect anonim și, în câțiva ani, dintr-un cercetător jerpelit, a ajuns ditamai profesorul universitar și șeful de catedră. Bașca celelalte privilegii materiale, despre care s-a scris la nesfârșit. Astăzi, ca principal vinovat pentru blocarea accesului instituției pe care o conducerea la dosare, și ca partener privilegiat al lui Timofte la "secretizări", Onișoru își ronțăie liniștit grăunțele agonisite
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
intelectualilor care activează în zona politicii este redusă la un singur mecanism: articole sau cărți elogioase la adresa regimului înainte de 1989, convertire subită la valorile democrației și prezență constantă la emisiuni TV după 1989. Rețeta succesului este completată de obținerea unei catedre universitare, care va fi exploatată în folosul colaboratorilor și al rudelor. Intelectualilor le sunt rezervate rolurile negative și pe piața editorială. în viziunea lui Adrian Gavrilescu, succesul de piață al unei cărți nu este o consecință a calității acesteia, ci
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
vitrinele cu exponate dintr-un muzeu, este încercat de nostalgia miloasă pentru niște vestigii moarte. Școlit în Statele Unite la Universitatea Tulane din New Orleans, unde de altfel și-a susținut doctoratul în 1998 cu o teză de logică, profesor la Catedra de Filozofie Teoretică și Logică al Facultății de Filozofie din București, în cadrul căreia și-a susținut un al doilea doctorat cu o lucrare despre filozofia limbajului, Mircea Dumitru este unul din ambasadorii privilegiați prin care modelul de gîndire analitică a
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]