9,560 matches
-
în lumea care a distrus disciplina și proprietatea muncii. Motoul cărții, din Malraux, descoperă uzina drept noua catedrală. Așa credea Malraux, autorul citat adesea cu aserțiunea că secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc! Personajul central al Catedralei este un inginer diferit de șefii de tipul "supraomului", din garda uzinală anterioară. Roman al actualității cotidiene, "justițiar", desfășurat chiar în mediul juridic, Anchetatorul apatic, 1972, este și unul erotic, în trei secțiuni, modern, riguros structurate. Narațiunea pierde din substanța
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
Mai mic, Cu mașini mai mici, Cu umbrele mai mici Cu vijelii mai mici Un pod pe care o fetiță cu codițe blonde și funde albastre îl trece în fiecare duminică De mînă cu bunica ei Pe drumul lor spre Catedrala din centrul Sibiului. Roma și pinii ei Roma și pinii ei Aievea îmi vorbesc Despre veșnicia sufletului Precum biserica mică de pe dealul Apoldului. Sau Bucuria de a ști Că ocrotirea vine de Sus. Acum La picioare Marea. De neîmblînzit. în
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
infinită parcul central rampa și eterna tinerețe joggers îmbrăcați în năpârliri se luptă cu nisipul degradării atomului fug pe patine cu rotile filtrați de ochi severi de silicon agățați pe ramurile timpului tarabă după tarabă la baza verticalelor Titanice intimidează catedralele și otrăvesc vegetația de plastic cu trilioanele de oficii și galaxii de biți de hârtie o conductă gigantică drenând materia pură sub capul Statuii Libertății canale de aburi și isteria străzilor congestionate ambulanțe nu mai ajung la destinații urgența e
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
camerele de hotel copii după marii maeștri pe Fifth avenue muzee galerii licitații un van Gogh 50 de milioane de dolari 60 70 80 pasărea măiastră a lui Brâncuși hrănește cu ouăle ei de bronz deșertul Africii constantinopolele printre zgârie-nori catedralele și piticii în pantaloni scurți din cușcă unghiul se îngustează noaptea se aprinde cu făclii de beton cu splendoarea de artificii de 4 Iulie totul pentru ochi pentru curbura înnebunită de flash-urile din ficare secundă imagini pe care le
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
și Athos și Porthos și Aramis să-și fluture o dată spadele cu dezinvoltură. Cuvinte dulci și fanfarone, șoptite, pe după evantaiele-n palpit, conteselor căzute-n mici leșinuri de uimire, cu picioarele cărnoase vibrînd ca niște limbi uriașe de clopot în catedralele dezmățate ale rochiilor lor laice. Dueluri pe viață și pe moarte fin crestată-n dreptul inimii, pentru a șterge rușinea unui pîrț scăpat din drăgălășenie, la Versailles, nu pe cînd era regină, ci după aceea, ca regentă, în timpul minoratului fiului
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
amintire-pilot a memoriei lui de tip recuperator că personajul Isac, model al nemișcării, își are prototipul real într-un infirm extrem de inteligent dintr-o îndepărtată copilărie care conectează, după patruzeci de ani, Galeria � încă virtuală) la confesionalul ( real) din catedrala San Marco din Veneția. Și de aici ideea bine plasată narativ că "Isac îi spovedește, civil, pe toți. Anecdoticul semnificativ ca și citatele din Seneca, Tacit, Hitler, papa de la Roma, Churchill și cîți alții pigmentează, la rîndu-le, cu nuanțe morale
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
Sentimentul că literatura și poezia s-au devalorizat în fața realului dezagrega(n)t domină, vremea vorbelor mari a decorurilor somptuoase a trecut (“se poate începe somptuos și departe / cuvântul cartagina albele cetăți cretane / mama mea în chimonoul verde / tata în fața catedralei” /.../ dar nu mai e vremea / să-ți scoți pieptul alb la lumină / pe străzile fără iarbă / crește o lume critică / mai bine în neștire să mergi / cu capul în pânze de heliu”), distanța dintre trăire și posibilitatea expresiei, regizată de
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
alții mai inteligenți bogați și nobili ei aveau gută și mergeau la vânat adevărat tu aveai mătrăgună și mergeai la vânat trucat viețile întinate ale oamenilor și pâinea cea de toate zilele proțăpite în lăncile hăitașilor ei construiau palate și catedrale mergeau în cruciade tu construiai circul foamei peste ochii triști și hămesiți mutai biserici în cer fugăreai cârtițele prin galeriile lor gesturi frânte peste păianjenii zilei zâmbete moarte plutind pe cheiurile disperării ca iceberguri în mările roșii popoare de muște
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
Brașov, Ed. Aula. Se va acorda un premiu. DEBUTURI. Marius Theodor Barna, Erotica 2000, Pitești, Ed. Paralela 45 (teatru) l Alexandra Ciocârlie, Juvenal, București, Ed. Academiei ( critică literară) l Ștefania Coșovei, Deziluziiiluzii, București, Ed. Semne (poezie) l Mariana Criș, O catedrală blestemată de îngeri, București, Ed. Muzeul Literaturii Române (poezie) l Daiana Cuibus, Introducere în logosul blagian, București, Ed. Biblioteca Metropolitană (critică literară) l Adrian Lăcătuș, Urmuz, Brașov, Ed. Aula (critică literară) l Andrei Peniuc, Un animal mic, Constanța, Ed. Pontica
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
dîn invocarea lui Poseidon; ori din plînset. (Adolescent fiind corăbii scufundam, pomană mării mele și jertfă le dădeam...) O urgie abea șoptită îl făcu să tresară. Cîntările străvezii ale doamnei Hildegard von Bingen. Și un prizonierat sirenoid în absida unei catedrale... Visul i se adeveri; mătăsurile zăceau neclintite în finestre. Doar marea torcea tăvălindu-se la piciorul lui. Erea o chemare continuă, pe care o avusese în scoica urechii de mai-nainte de-a se naște. O unduire molcomă care-i
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
ne e totul. Vino. Te voi ospăta dîn sterpitudinea averilor mele. Îț voi arăta sărăcia mea în toată superbia ei. Și nu se știe dacă eu te voi tîrî după mine sau tu mă vei chema să te caut. }in catedrale încuiate-ntre coperț și orgi de culori îmi bîntuie lapidariile. Vino. Și vei primi drept ofrandă atenței tale chiar surparea ce-mi pregătesc. Din capodoperă în capodoperă pînă la dezastrul care le asumă pe toate. Îț voi dedica autosfîrșitul meu
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
cocoașe ca un fel de bășică supradimensionată umplută cu neputințe, așa mă imaginez în nopțile de confuzii și insomnie: Quasi-modo dezmoștenit prinț parizian, vibrând la atingerea poemelor incendiare ale iubirii. vis cu arlechini, cu vitralii și cu dans la tulpina catedralei fără sfârșit. de parcă nu pantera aceea liliachie din Jardin des Plantes pe jumătate fiară, pe jumătate carne vegetală de parcă nu florile mari, mătăsoase de fosfor cu care-mi acopăr zilnic obrazul hidos de-o nedisimulată noblețe acidă de parcă nu frații
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
mai putut zări nimic altceva decît niște umbre în mașinile în care erau cabinele unde se schimbau actorii. Norocul și Gwyneth în persoană mi-au zîmbit însă a doua zi, în timp ce-mi făceam cumpărăturile în centrul orașului. La Catedrala Sf. Paul dau iar peste o zonă interzisă și sus, pe trepte, inconfundabilă: Gwyneth Paltrow cu onduleuri blonde și fustă pînă la genunchi în stilul anilor ’50! Se încercau iar și iar diverse secvențe. Nu părea din cale afară de palpitant
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
pagini-le memorialistice, pentru că în felul acesta orice cititor ar fi avut revelația unui mic roman autobiografic, în genul scrierilor de acest fel ale lui Slavici sau Agârbiceanu. După ieșirea din închisoare episcopul (căci la 19 noiembrie 1950, în baptisteriul Catedralei Romano-Catolice Sf. Iosif din București a fost consacrat episcop), adresează peste o sută de memorii și scrisori conducerii comuniste a României (Gh. Gheorghiu-Dej, câteva și lui Emil Bodnăraș și Ion Gheorghe Maurer, cele mai multe lui Nicolae Ceaușescu) pentru repunerea în libertate
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
Albumul fotografic de la sfârșitul volumului transpune în imagini multe secvențe autobiografice din manuscrisul Firul tors din caierul vieții și cele de triumf, de după 1989, când Biserica Blajului este scoasă dintr-o profund nedreaptă ilegalitate, lupta pentru redobândirea bisericilor și a Catedralei Blajului, reînființarea Academiei Teologice Greco-Catolice din Blaj, la care o vreme însuși a predat, ridicarea la demnitatea de Cardinal și apoi din 1992 deceniul de suferințe închinate cu răbdare de mucenic tot Bisericii pe care a slujit-o până la jertfă
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
Leo Butnaru La nouă dimineața, E Arctica. Sylvia Plath La unul din poli pe catedrale de ghețari unde se află Vaticanul pinguinilor imperiali papalitatea păpătorilor de heringi argintii-albaștri acolo mi s-a întâmplat un poem laconic încât poate fi reprodus și aici - (pe creasta unui nor - semiluna ca o focă de foc pe vârful aisbergului
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
poeziei în care sensurile circulă în toate sensurile până firește se întâmplă accidentul finalului de poem sau poate de poet precum în cazul Sylviei Plath care în rochie albă cu trenă lungă și tul transparent e mireasa ce zboară peste catedralele ghețarilor eu unul având impresia că bărbatul ce o ține de braț (exact: ca într-o pictură de Chagall) e unul din poeții români sinucigași ambii cu picioarele gracile plutind deasupra stranelor altarelor reci precum scria condrumeața sau poate chiar
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
o dorință a imediatului irepresibilă, în notații fulgurante, dar cât de revelatoare, cât de stringente: "Umblu pe străzi. Plouă mărunt și Parisul e înfrigurat de secrete, de apeluri pentru ceea ce nu mai poate fi. Mi-ar veni să intru în catedrale să-mi țip libertatea, neînțelegerea de a mă fi născut, de a continua. N-am nici o dorință, nici o vrere, nici o nădejde. Aproape fericit. Beatitudine fără grație și fără zei". Nu trebuie neglijat nici talentul de portretist al autorului. Dintr-o
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Universității îmi plăcea să văd învățați în robe întunecate, nobile făpturi în straie extravagante, chipuri bărboase aplecate peste in-folii și pergamente. Când, mult mai târziu, aveam să intru pentru întâia oară în sala mare a bătrânei Bibliotheque Nationale din Paris, catedrală a cărților, cu bătrâni citind pios la lumina lămpilor cu abajururi de sticlă verzuie urma să am, pentru o clipă doar, reînnoită, viziunea aceea a adolescentului inocent de altădată, viziune pe care Universitatea Regele Ferdinand din Cluj refugiată la Sibiu
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
se înmulțesc, nefiind deci întâmplătoare. Argonauții lasă în urmă orașe cu "asfaltul lucitor", își călăuzesc corabia în rada cu miros de țiței, Iason se aprinde la față, de mânie, ca un "cartuș de dinamită", Medeea aude bătaia ceasornicelor din turnurile catedralei iar Penteu, basileul Tebei, vorbește despre monstrul fabulos de la Loch Ness. Sunt încă multe alte "nepotriviri", neașteptate ieșiri din cadrul consacrat al povestirii mitologice, un fel de a ni se spune că întâmplările și personajele legendare nu sunt doar ale unui
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
p. 21) în care dl Mircea Platon din Iași susține că "Basil Munteanu a fost un mare naționalist", ca "nu era democrat în înțelesul ateu, plebeu și haotic al zilelor noastre" - pentru ca, în consecință, să denunțe vehement "stânga" care "opune catedralelor doar gulagul și regilor, niște secretari de partid" etc. etc. Prima întrebare pe care mi-am pus-o a fost: ce l-o fi îndemnat spre asemenea deplasate extrapolări? Cine a spus că Basil Munteanu era "de stânga"? Cine a
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
niște site-uri de istorie adevărată, să-nvețe și inculții ăștia de europenii odată cine-a fost Ștefan cel Mare și să le între odată-n cap sfertodocților ălora de la Bruxelles că noi ne băteam cu turcii când ei construiau catedrale. Pentru a-i avertiza pe troieni în legătură cu darul otrăvit al grecilor, Vergiliu l-a pus pe Laocoon să rostească o vorbă rămasă celebra: Timeo Danaos et dona ferentes (Mă tem de greci, chiar și când ne fac daruri). În zilele
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
izvoarelor și al privighetorilor. Dar îl vei cunoaște cu adevărat în muzică.’ Grigore Vieru Dacă poezia este “muzică minții”, atunci muzică este “poezia” sufletului, de aceea ne place și muzica fără cuvinte.’ ‘Muzică poate face dintr-un suflet răvășit o catedrală.’ ‘Cine nu crede în “puterea” muzicii să facă bine să-și aducă aminte de cântecele lui David lângă chinuitul împărat Saul, de tobele și trompetele care însoțesc trupele în război și de ... cântecele de leagăn.’ ‘Muzică este partea sonoră a
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
your only friend untill the end.‘ (Jim Morrison) ‘Muzică - o compensație, poate, pentru raiul pierdut.’ Muzică este balsam pentru suflet și odihnă pentru spirit. (Achim Schmidtmann) ‘Muzică - o broderie pe pânză bucuriei.’ ‘Muzică poate face dintr-un suflet răvășit o catedrală.’ ‘Nicio muzică nu ar fi mai divină decât recviemul înarmării și al poluării.’ ‘Lumea este asemeni unui măreț concert de muzică; să nu fii în dezacord cu ea.’ ‘Cărțile educa spiritul, Muzica încântă sufletul.’ ‘Vreți să știți dacă o țară
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
se găseau la primul bar din colțul străzii. Singurul tablou original, de fapt tot o reproducere, dar nu oricum, reprezenta o vedere panoramică din Toledo. Era subliniată, în centru, silueta masivă a fortăreței militare, cunoscută sub numele de Alcázar și Catedrala Primată, construcție începută sub Fernando III cel Sfânt, și terminată sub Regii Catolici, în 1493. Cu mulți, foarte mulți ani în urmă, fusesem uluit de frumusețea și multele tezaure adunate aici, începând cu picturi de El Greco, Tizian, Tintoretto, Rubens, Zurbarán
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]