443 matches
-
harului, sunt reflectori-introducători mai degrabă decât mijlocitori, putând totuși să pară, din cauza exceselor devoțiunii sensibile, ca interceptori<footnote Sf. Vasile cel Mare apud Henri Bergeron, op. cit., p. 29. footnote>. Prima experiență a vederii luminii este descrisă de Sfântul Simeon în Cateheza 22, unde apare sub numele tânărului Gheorghe, povestirea făcându-se la persoana a III-a: Așadar, stând el în picioare într-o zi și spunând mai mult cu mintea decât cu gura: «Dumnezeule, milostivește-mă pe mine păcătosul!» (Luca 18
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
uitând toată lumea, a ajuns plin de lacrimi și de bucurie și de veselie negrăită. Apoi mintea lui s-a înălțat la cer și a văzut altă lumină mai limpede decât cea care era aproape de el<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, p. 242. footnote>. În Imnul 18, Sfântul Simeon își arată gratitudinea față de părintele său duhovnicesc pentru că l-a îndrumat să descopere negrăite bucurii duhovnicești, și vorbește despre el ca despre un sfânt: Cine m-a călăuzit trăgându-mă spre aceste
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
iubirea și credința față de sfântul bătrân, din pricina căruia după trecerea atâtor ani Dumnezeu Cel iubitor de oameni milostivindu-Se de mine prin rugăciunile aceluia m-a izbăvit iarăși din multa rătăcire și m-a scos din adâncul răutăților<footnote Idem, Cateheze, p. 248. footnote>. Ajutorul oferit de părintele duhovnicesc nu face de prisos treptele ascetice pe care trebuie să le parcurgă novicele pentru a ajunge la desăvârșire, ci acesta este conștientizat de părintele său că trebuie să înceapă procesul despătimirii și
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
care așteaptă scânteia dumnezeiască pentru a primi lumina. Odată primită, mintea este aprinsă de lumina harului dumnezeiesc care o învăluie. Omul se unește duhovnicește și trupește cu Dumnezeu și astfel se face prin har un dumnezeu prin înfiere<footnote Idem, Cateheze, p. 186. footnote>. Lumina este semnul curăției, pocăinței și al lacrimilor, căci acolo unde este abundență de lacrimi însoțită de adevărata cunoaștere, acolo este și strălucirea luminii divine: O, lacrimi, care țâșniți din luminarea dumnezeiască, care deschideți însuși cerul și-
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ceruri și până în inima mea. Toate celelalte le-am văzut ca întrun întuneric adânc, iar în mijloc un stâlp luminos (Ieș., 13, 21) care tăia tot văzduhul ajungând din ceruri până la mine, ticălosul<footnote Ibidem, 25, p. 160. footnote>. În Cateheza 35, Sfântul Simeon vorbește despre lumina dumnezeiască ce se manifestă ca o căldură divină, altădată ca o rază, ce se transformă în fulger dumnezeiesc. Această lumină nu este nici inteligibilă, nici sensibilă, dar îl pătrunde pe om în întregime și
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
în aceeași măsură cu copiii pe care trebuie să îi îndrumi permanent<footnote Henri Bergeron, op. cit., p. 28 și 30. footnote>. De asemenea, prin pocăință și paza poruncilor, sufletul trece de la moarte la viață și de la întuneric la lumină. În cateheza 23, Sfântul Simeon descrie durerea lăuntrică cauzată de păcat și lupta sufletului celui ce se pocăiește. Atunci când conștientizează rănile pe care le provoacă păcatul în sufletul său, omul se pocăiește, iar durerea și întunericul provocate de păcat sunt înlăturate prin
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
care scoate din întuneric și duce la lumină. Deci cel ce nu intră în lumină (Ioan 3, 20), n-a trecut frumos prin ușa pocăinței; căci dacă ar fi trecut, ar fi fost în lumină<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, p. 296. footnote>. Trecerea prin ușa pocăinței se face prin împlinirea poruncilor divine care aduc ordine acolo unde a fost dezbinare, bucurie acolo unde a tronat tristețea, pace în locul tulburării și sfâșierii lăuntrice, și lumină în locul întunericului: prin credință tare
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
în trupul sfinților, chiar dacă în el nu mai este sufletul, se află o putere datorită faptului că sufletul lor drept a locuit atâția ani în trup și trupul a fost vreme îndelungată slujitor al sufletului<footnote Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheza XVIII, 16, P.G., XXXIII, 1036B-1037A. footnote>. Fiecare credincios renăscut la o viață nouă are posibilitatea, prin colaborare cu harul să ajungă încă din viața aceasta, prin rugăciune, despătimire și lucrarea virtuților, la vederea luminii dumnezeiești. Îndumnezeirea prin har poate fi
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
primit o destinație religioasă. Rugăciunea duminicală a sfintei liturghii și predica adresată soldaților viza cu precădere formarea unei mentalități creștine. Sprijinul imperial adus Bisericii în aceste condiții, pentru creștinarea soldaților (obligația universală de participare la liturghia duminicală și ascultarea omiliei - catehezei), a dus la formarea progresivă a unei armate creștine și la reducerea numărului inițial destul de îngrijorător al membrilor mișcărilor pacifiste. Pentru moment nu dispunem de prea multe informații despre bazilicile creștine din castrele romane, deși prezența lor în sud-estul Europei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
educație întâlnite în opera Fericitului Augustin. Principiile didactice, în funcție de care își alegea metodele autorul scrierii De catechizandis rudibus, sunt: lecția catehetului să prezinte o unitate organică; catehetul se va concentra asupra esențialului, ca să nu se piardă în amănunte secundare; întreaga cateheză Îl va avea ca punct central pe Iisus Hristos; catehetul își va fixa drept țintă supremă a întregii sale catehizări iubirea; catehetul să încerce să se lămurească asupra motivelor care l-au determinat pe catehumen să vină la dânsul; pornind
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
el însuși în cartea a II-a a Retractărilor sale ca fiind „una din lucrările ce se ocupă de catehizarea celor neinstruiți”, este cea dintâi catehetică creștină, publicată în anul 400. Fericitul Augustin, face în această lucrare prima teorie a catehezei, o sinteză nu numai a experienței personale, ci și a experienței catehetice a primelor patru veacuri creștine în care se regăsesc și ideile lui Clement Alexandrinul, din tripticul său pedagogic și cele ale Sfântului Grigorie de Nyssa, din manualul său
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Sfinții și Părinții Bisericii au văzut în Mântuitorul Hristos pe adevăratul lor Dascăl. I-au urmat învățătura în duh și în faptă. Ei au continuat activitatea învățătorească a Mântuitorului, la început prin viu grai și mai apoi și în scris. Cateheza urmează îndată predicii misionare, pregătind sufletele convertiților pentru primirea Tainei Sfântului Botez. Ea își ia putere la Pogorârea Sfântului Duh, exteriorizându-se în vorbirea Sfântului Petru, deci prin viu grai. De aceea, rămâne de netăgăduit faptul că la baza catehezelor
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Cateheza urmează îndată predicii misionare, pregătind sufletele convertiților pentru primirea Tainei Sfântului Botez. Ea își ia putere la Pogorârea Sfântului Duh, exteriorizându-se în vorbirea Sfântului Petru, deci prin viu grai. De aceea, rămâne de netăgăduit faptul că la baza catehezelor scrise stau catehezele orale ale Sfinților Apostoli. În Epistola Sfântului Pavel către Galateni termenii originali îi identifică pe ascultători sub numirea de catehumeni, iar pe dascăli în aceea de cateheți. „Cel care primește cuvântul învățăturii să facă parte învățătorului său
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
predicii misionare, pregătind sufletele convertiților pentru primirea Tainei Sfântului Botez. Ea își ia putere la Pogorârea Sfântului Duh, exteriorizându-se în vorbirea Sfântului Petru, deci prin viu grai. De aceea, rămâne de netăgăduit faptul că la baza catehezelor scrise stau catehezele orale ale Sfinților Apostoli. În Epistola Sfântului Pavel către Galateni termenii originali îi identifică pe ascultători sub numirea de catehumeni, iar pe dascăli în aceea de cateheți. „Cel care primește cuvântul învățăturii să facă parte învățătorului său de toate bunurile
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
intrau cei care își manifestau dorința de încreștinare. Ei erau prezentați episcopului sau unui preot delegat de către episcop, fiind însoțiți de doi garanți vrednici de încredere și care făceau făgăduința să stăruie în viață curată. Li se făcea apoi o cateheză morală pregătitoare. Primirea propriu-zisă în catehumenat se face de către episcop, care îi însemnau pe candidați cu semnul crucii, li se puneau mâinile pe cap și li se rostea rugăciunea de cerere pentru primire. La Sfânta Liturghie, catehumenii din clasa ascultătorilor
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
prin Sfântul Botez. În toată vremea Sfântului Post al Paștilor, competenții erau izolati de catehumeni, instruiți în mod special de episcop, preoți, diaconi sau chiar de laici. Catehizarea competenților până la Botez și imediat după aceea este oglindită cu precizie de Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului și în părțile ce privesc pe luminați din Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul. Din cele 23 de Cateheze, Sfântul Chiril al Ierusalimului adresează 18 catehumenilor care se pregătesc spre luminare, iar celelalte 5 cateheze mistagogice
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
sau chiar de laici. Catehizarea competenților până la Botez și imediat după aceea este oglindită cu precizie de Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului și în părțile ce privesc pe luminați din Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul. Din cele 23 de Cateheze, Sfântul Chiril al Ierusalimului adresează 18 catehumenilor care se pregătesc spre luminare, iar celelalte 5 cateheze mistagogice, noilor botezați. În liturghia darurilor mai înainte sfințite a Sfântului Grigorie Dialogul, după rugăciunea cererii stăruitoare, se spune: „Preotul desface sfântul antimis, după
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului și în părțile ce privesc pe luminați din Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul. Din cele 23 de Cateheze, Sfântul Chiril al Ierusalimului adresează 18 catehumenilor care se pregătesc spre luminare, iar celelalte 5 cateheze mistagogice, noilor botezați. În liturghia darurilor mai înainte sfințite a Sfântului Grigorie Dialogul, după rugăciunea cererii stăruitoare, se spune: „Preotul desface sfântul antimis, după rânduială, în timp ce diaconul sau preotul spune utrenia: Rugați-vă cei chemați, Domnului”. Urmează rugăciunea pentru cei
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
importanță în atingerea scopului; predicatorul creștin va fi conștient de etapele și regulile învățării; stilul expunerii trebuie să fie variat în funcție de subiectul și scopul predării; slujirea adevărului este mai importantă decât forma ei; legea iubirii va prezida actul predicării și catehezei. În lucrarea De Magistro sunt dezvoltate motivul „învățătorului lăuntric” și problema capacității de cunoaștere și de comunicare a adevărului. Discuția pleacă de la întrebarea cine este învățătorul care poate să-i învețe adevărul pe oameni și care este aportul limbii, ca
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de către ființa umană. Expresia „învățătorul lăuntric” nu este o simplă figură de stil, ci se referă la principiul hristocentric, temeiul cunoașterii, scopul ultim al tuturor eforturilor spiritului uman în perspectiva desăvârșirii creștinului. II.3.2. De catechizandis rudibus - model de cateheză și lucrare cu caracter pedagogic În lucrarea Câteva momente din activitatea catehetică teoretică și practică a Fericitului Augustin, preotul Gr. Cristescu opinează: „acest tratat are pentru știința cateheticii aceeași importanță, dacă nu una mai mare, pe care o are lucrarea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
care, respectându-le, cel căruia îi vorbim să cunoască și să intre în tainele vieții creștine și ale mărturisirii de credință”. Așteptările diaconului au fost desigur întrecute cu râvna și competența episcopului său, care îi răspunde printr-un tratat de cateheză. Își explică gestul nu numai prin iubirea ce-l leagă de păstoriții săi, ci și datoria sa de episcop față de „Biserica mamă” și de creștin ce-și înmulțește talantul. După această expunere de motive din primul capitol, capitolul al II
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
unii și severă cu alții, nimănui dușmană și mamă pentru toți, [...] însă Dumnezeu [...] se va uita la smerenia și la osteneala noastră și ne va ierta păcatele”. Ca orice tratat de didactică, cel al Fericitului Augustin se încheie cu două cateheze, o cateheză mai lungă (capitolele 16-26) și o cateheză mai scurtă (capitolele 26-27). Sunt cateheze model pentru catehizarea individuală a unui rudis. Catehezele cuprind trei părți: exordiul, narațiunea și concluzia. Exordiul pleacă de la hotărârea luată de rudis pentru a îmbrățișa
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
severă cu alții, nimănui dușmană și mamă pentru toți, [...] însă Dumnezeu [...] se va uita la smerenia și la osteneala noastră și ne va ierta păcatele”. Ca orice tratat de didactică, cel al Fericitului Augustin se încheie cu două cateheze, o cateheză mai lungă (capitolele 16-26) și o cateheză mai scurtă (capitolele 26-27). Sunt cateheze model pentru catehizarea individuală a unui rudis. Catehezele cuprind trei părți: exordiul, narațiunea și concluzia. Exordiul pleacă de la hotărârea luată de rudis pentru a îmbrățișa credința creștină
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
pentru toți, [...] însă Dumnezeu [...] se va uita la smerenia și la osteneala noastră și ne va ierta păcatele”. Ca orice tratat de didactică, cel al Fericitului Augustin se încheie cu două cateheze, o cateheză mai lungă (capitolele 16-26) și o cateheză mai scurtă (capitolele 26-27). Sunt cateheze model pentru catehizarea individuală a unui rudis. Catehezele cuprind trei părți: exordiul, narațiunea și concluzia. Exordiul pleacă de la hotărârea luată de rudis pentru a îmbrățișa credința creștină și insistă, în esență, pe vrednicia celor
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
uita la smerenia și la osteneala noastră și ne va ierta păcatele”. Ca orice tratat de didactică, cel al Fericitului Augustin se încheie cu două cateheze, o cateheză mai lungă (capitolele 16-26) și o cateheză mai scurtă (capitolele 26-27). Sunt cateheze model pentru catehizarea individuală a unui rudis. Catehezele cuprind trei părți: exordiul, narațiunea și concluzia. Exordiul pleacă de la hotărârea luată de rudis pentru a îmbrățișa credința creștină și insistă, în esență, pe vrednicia celor lumești: „Așa și cu onorurile lumești
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]