547 matches
-
fost formulate la adresa „noilor terapii”, la care s-au remarcat o serie de efecte adesea negative. Pe bună dreptate, Chiland (1984) subliniază, în evaluarea sa critică a „celorlalte terapii”, inclusiv aceea a lui Janov, că „ne putem îndoi de valoarea catharsisului în sine, de o prăbușire brutală a apărărilor și a modurilor obișnuite de menținere a unei homeostazii interne și relaționale”. Îtc "Î" Înlăturare tc "Înlăturare " Definițietc "Definiție" Tentativa de respingere voluntară, în afara câmpului conștienței, a unor probleme, sentimente sau experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Fiecare dintre marile teorii conduce la definirea unor tipuri de efecte. Dacă luăm în considerare clasificarea teoriilor propusă de Rémy Riffel, vom constata identificarea următoarelor tipuri de efecte. Astfel: 1. Teoria agresivității încadrează patru categorii de efecte: a) efectul de catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive și violente); b) efectul de învățare socială (aproprierea și imitarea actelor violente, a „eroilor” violenți și a comportamentelor violente); c) dezinhibarea (favorizarea declanșării agresivității și trecerea la acte violente prin pierderea reținerilor la comiterea de acte
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
privind violența TV: 1. teza efectului cathartic; 2. teza efectelor de întărire; 3. teza stimulării (efective) a violenței reale de către cea mediatică. Toate aceste teze abordează violența TV din perspectiva potențialelor efecte ale acesteia asupra receptorilor. Prima teză, cea a catharsis-ului, de inspirație aristotelică, vizează un efect pozitiv și anume eliberarea simbolică de violență, consumul simbolic al agresivității, „descărcarea” prin intermediul violenței din programele TV. Cea de-a doua teză, a efectelor de întărire, presupune actualizarea și consolidarea, prin intermediul violenței televizuale
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
spus, a unui anumit tip de societate - s-au este prezentată într-o lume în care elementul fantasticului predomină. Spuneam că nu este indiferent, deoarece, în timp ce este posibil ca violența prezentată într-un univers fantastic să producă un efect de catharsis, violența prezentată într-un univers cu nivel ridicat de autenticitate poate avea ca efect, din contră, o naturalizare a acesteia, efect care se va simți și în modalitățile de percepere a violenței din societate. Pentru aceasta s-au folosit următorii
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
concluziona, într-o trecere în revistă a tuturor studiilor pe această temă, că: 1. nu se poate vorbi despre efecte directe, 2. nu se poate vorbi despre efecte autonome, 3. efectul violenței televizuale asupra copiilor poate fi invers (în sensul catharsis-ului aristotelician) și 4. efectul acestei violențe poate însă să fie mimetic, în sensul inducerii aceluiași tip de comportament în viața reală (Glucksmann, 1966) În România, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA-ul) reprezintă această autoritate. Rezultatele tuturor acestor cercetări se
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de la Poetica lui Aristotel, teoriile critice au pus accent pe forma operei care implică o cercetare tehnică a procesului de aducere a sa în existență și care poate oferi o reprezentare și o educație morală ce, împreună, presupun ideea de catharsis. Ne interesează în mod explicit din poetica artistotelică ideea de catharsis înțeles ca stare de transcendență și rolul ei în opera de artă. Interpretările ideii de catharsis trebuie văzute din punct de vedere etico-estetic. În secolul al XVII-lea Academia
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei care implică o cercetare tehnică a procesului de aducere a sa în existență și care poate oferi o reprezentare și o educație morală ce, împreună, presupun ideea de catharsis. Ne interesează în mod explicit din poetica artistotelică ideea de catharsis înțeles ca stare de transcendență și rolul ei în opera de artă. Interpretările ideii de catharsis trebuie văzute din punct de vedere etico-estetic. În secolul al XVII-lea Academia Franceză avea să impună anumite reguli pentru compoziția dramatică bazate pe
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
poate oferi o reprezentare și o educație morală ce, împreună, presupun ideea de catharsis. Ne interesează în mod explicit din poetica artistotelică ideea de catharsis înțeles ca stare de transcendență și rolul ei în opera de artă. Interpretările ideii de catharsis trebuie văzute din punct de vedere etico-estetic. În secolul al XVII-lea Academia Franceză avea să impună anumite reguli pentru compoziția dramatică bazate pe ideea de purgație emotională (fr. purgacion, din lat. purgatio/n) a audienței. Acest proces de purificare
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să îndeplinească cele trei criterii aristotelice ale dramei, respectiv cele ale acțiunii, timpului și spațiului. Astfel, omul poate să înlăture experiențele negative prin comparație (viața personală cu opera dramatică) și să rămână doar cu sentimentele de plăcere. Însă ideea de catharsis e mai mult decât un proces de purificare, ea este un efect estetic emanat de structura formelor perfecte ale obiectului de artă. Ceea ce înseamnă că obiectul de artă presupune un construct interior al cărui armonie poate duce la catharsis: prin
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de catharsis e mai mult decât un proces de purificare, ea este un efect estetic emanat de structura formelor perfecte ale obiectului de artă. Ceea ce înseamnă că obiectul de artă presupune un construct interior al cărui armonie poate duce la catharsis: prin această idee opera de artă iese din zona creativității spirituale și intră direct în sfera ființei însăși. Odată cu romantismul, estetica operei devine un concept tot mai vast și se lărgește prin acceptarea unor concepte antitetice, dar și prin acceptarea
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ci doar se prezintă ca realitate deplină. Opera de artă devine o existență prin intermediul creației: nu mai imită realități, ci crează realități. Modelul tehnic al artei (creație-operă și artă-audiență) este respins în beneficiul exprienței transcendentale. În acest context, ideea de catharsis funcționează ca un fel de potențialitate pentru ființă ce intră în procesul de purgacion doar prin intermediul artelor. 1. Efectul oglinzii: imaginea între imitație, (re) prezentare și imaginație Orice formă de imitație artistică nu poate să se sustragă momentelor de redefinire
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
copiii sunt anunțați că scopul muncii lor este realizarea unui spectacol, obiectivul adultului Îl reprezintă punerea lor pas cu pas În fața unor situații provocatoare care să permită transformarea ființei: eliberarea de teamă, de sentimente de vinovăție, de timiditate, de complexe - catharsis-ul fiind un element comun și pentru teatru și pentru psihologie, Însușirea unor modalități eficiente de relaționare, comunicare și de Înțelegere a altei ființe prin intermediul empatiei, modificarea imaginii de sine În sens pozitiv, autovalorizarea și dezvoltarea personală; toate acestea concură
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
clasa) 5. acționează Într-un spațiu nonconvențional, organizat În funcție de nevoi Pentru elevii cu cerințe educative speciale, teatrul Îndeplinește următoarele funcții: funcția de comunicare recreează o bază psihologică care favorizează adaptarea socială; funcția de reglare - anulează dezechilibrul și reface homeostazia ( prin catharsis); funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; funcția persuasivă - copilul este influențat pozitiv În timpul participării la activitate; funcția de comprehensiune simpatetică - copilul Înțelege trăirile partenerului, poate face schimb de sentimente prin intermediul rolurilor (fără să perceapă
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
aruncă în chinul unei dureri care este pura expresie a neînțelegerii și a inacceptării. Este Proba prin excelență, încercarea pe care o viață altfel anonimă o așază ca pe o șansă a renașterii spirituale în calea omului neștiutor. Promisiunea de catharsis existențial se face simțită, chiar dacă numai cititorului de semne, iar nu protagonistului. Condiția lui de ignorant, rebel străbătut de furie zgomotoasă, ni-l arată în plină tulburare, corespunzînd fazei acute a negării și a respingerii. Închis oricărui înțeles mîntuitor, orbul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Întamplător anul 1995 a fost lansat de ONU ca Anul Internațional al Toleranței. Toleranța și comportamentul prosocial sunt exact opuse comportamentului agresiv. Sunt deja cunoscute unele căi propuse de diverși autori, În ceea ce privește reducerea agresivității. Una dintre cele mai vechi este catharsisul, legat de așa numitul “model hidraulic” (energia agresivă acumulată ca urmare a impulsurilor instinctuale sau a frustrării, resimte nevoia descărcării. Trebuie, Însă, găsite modalități de descărcare a tensiunii emoționale de reducere a pornirii către conduita agresivă. Cele mai Întâlnite par
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
în dialogul Phaidros, și de pericolul resimțit de către învățații timpului odată cu inventarea scrierii care ducea în primul rînd la sublimarea memoriei interioare și la degradarea vocii, a prezenței și a valorii miturilor și a tragediilor care presupuneau legătura directă, participarea, catharsis-ul, putem să ne imaginăm reacțiile contemporanilor lui Gutenberg la schimbările produse în mentalitatea colectivă. "Micile" cauze tehnice au mari efecte civilizatoare, iar efortul mediologic de coborîre pînă la condițiile materiale ale abstracțiilor universului simbolic denotă atît solidaritățile dintre mediasfere
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din care transpare oroarea provocată simultan de portretul fizic respingător, ca și de abjecția morală a acestei jiganii. Mecanismul psihic de defulare, de eliberare de temeri și spaime, implicit într-o astfel de descriere, ar trebui să aibă ca efect catharsisul comic, adică eliberarea prin râs. Satiristul Cantemir dorește să-i inculce cititorului ideea că el se află într-o postură de superioritate ideală și că răutatea de jos nu-l poate atinge. Satiristul își “ucide” în mod obișnuit adversarul prin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
euforizanta agheasmă de Zăvoaia. Și ca la orice chef demn de acest nume, românul își manifesta surplusul de sentimente, preaplinul trăirilor interioare prin intermediul cântecelor; ceea ce e un lucru pozitiv absolut benefic din punct de vedere psihologic, ducând sufletul la un catharsis după cum spun filosofii greci, la o înălțare și curățare a păcatelor omenești. Iar dihăniile noastre păroase numai îngerași nu erau. Așa că... da, cântau. Cum? Aveți răbdare. Mai întâi să luăm notă de repertoriul abordat. Din multitudinea de cântece masacrate fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o nuntă, celebrând viața după crimă, aici, după ce misiunea a fost Îndeplinită, pentru Electra viața nu mai avea rost. La Euripide, deși a scris Într-un timp În care Grecia era pe un drum descendent, exista Încă noțiunea transformatoare de catharsis. În secolul XX, Strauss și Hofmannsthal vedeau un sfârșit mult mai neliniștitor, fără speranță. Începeam să sesizez o anume schimbare În atitudinea cu care făceam regia de operă. Deși imaginile din Electra descrise mai sus erau plănuite să producă impresii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
greutăți și la bucurii simple. Toate complicațiile noastre interne coboară în străfunduri și se ascund sub o pojghiță de gheață lucie și albă. Începe un an nou! 7 ianuarie 1954 Dă, căci ai de unde da! Ianuarie 1954 Simțeam nevoia unui „catharsis“. și, ca de obicei, nu-l puteam afla decât în scris... Mutarea lui Ion la noi în casă, faptul că grupul său de prie teni și al meu își duceau existența oarecum în comun, când la noi - la Ion și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
chiar dacă personajele sunt fictive, simple proiecții, chiar dacă ele nu există în realitate cu adevărat, actorii care le întruchipează atât de minunat (și care deci nu pot să nu fie ei înșiși minunați), ei, cel puțin, există. Am înțeles ce e catharsis-ul la cinematograf; cu deosebirea că în felul în care l-am experimentat, el nu descarcă, ci, dimpotrivă, încarcă. De la filmele care în acei ani îmi plăceau atât de mult ieșeam încordat ca un arc, transfigurat, cu pumnii strânși, gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
încălcând curajoasă regula. Sau poate că mă-nșel. După doctrina lui Zamolxis, din carne se naște carnea, iar din spirit spiritul. Drept care, cine urmează această doctrină nu se manifestă pătimaș în amor; privită din perspectiva aceasta, voluptatea carnală întețește moartea. Catharsis Nu sunt mereu la fel de convins de acest nou tip de optimism pe care l-am împrumutat de la Aia. Oriunde e greu să mori, așa cum greu e și să trăiești, de altfel. Ceea ce este și mai greu, e să-ți cunoști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
care, printr-o vrajă, fusese transformat în porc. În vis, am retrăit aceeași transformare: mâinile mele au devenit picioare de animal, pielea mi s-a acoperit cu peri aspri și am început să grohăi. Dimineața mi-am cercetat atent corpul. Catharsis Uneori, noaptea, mă pomenesc plângând în tăcere, dar n-aș putea să spun pentru ce. Plâng în singurătate, fără nici un motiv aparent. În acele clipe mă simt întocmai ca un copil care a pierdut o jucărie scumpă și nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
timp (flashback) retrăirile lui Ștefan între izbânda de la Podul Înalt și înfrângerea de la Valea Albă, dar trăite în prezent. Și sfârșește prin epilog (reîntoarcerea din amintire retrăire, în chilia lui Daniil în prezent). Deznodământul e o dezlegare, dar nu un catharsis o eliberare, povestea rămâne deschisă totuși:... Ștefan nu e singur. Acțiunea, faptele, personajele sunt istorice, atestate documentar. Pentru a cuprinde cât mai mult din evenimentele istorice, din viața și personalitatea lui Ștefan, mi-am permis să nu respect o strictă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și a consolidat în sine (bineînțeles, prin educație conform unui principiu expus încă de Confucius). Se spune că poetul nu trebuie să fie un simplu cronicar sau moralist, el trebuie să reflecte în lirica sa și să treacă prin acel catharsis, cu propriile mijloace, toată "înlănțuirea faptelor" din jur. În numele poeziei, al spiritului ei, se desfășoară o perpetuă căutare de sine, care vizează, în primul rând, armonia dintre frumos, bine și adevăr. În ce constă secretul că exprimarea dv. deși " în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]