1,147 matches
-
13 și să reprezinte o balanță în echilibru perfect. Numărul 4 îl găsim în primele două catrene, iar prin adunarea lor obținem cifra 8, ale cărei semnificații le-am arătat mai sus. Mai departe, observăm că o terțină și un catren formează cifra 7, numărul perfecțiunii cosmice. De două ori 7 înseamnă 14, care este format din 1+4=5, sub protecția căruia înflorește iubirea, acesta fiind submultiplul numărului perfect 10 și include toate semnificațiile lui. De asemenea, dacă înmulțim cele
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
versurilor pe care le conține un sonet, obținem cifra 154 (1+5+4=10). Apoi, din 3 versuri a 11 silabe obținem cifra 33, multiplul lui 3 cu toate semnificațiile lui înmulțite cu 10. Totodată, în ceea ce privește rimele, din primele două catrene, observăm o înlănțuire a numerelor impare cu cele pare și apoi o inversare a acestora, ceea ce înseamnă că aici, ca în întregul Univers, forțele antagonice mai întâi se opun, apoi se întrepătrund, armonizându-se, după care ciclul se repetă. Armonia
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
o înlănțuire a numerelor impare cu cele pare și apoi o inversare a acestora, ceea ce înseamnă că aici, ca în întregul Univers, forțele antagonice mai întâi se opun, apoi se întrepătrund, armonizându-se, după care ciclul se repetă. Armonia din catrene este tulburată de rimele din terține, care nu mai cunosc aceeași asociere, pentru ca în finalul sonetului, ultimul vers (unu) să unifice contrariile, punându-le din nou în acord. Este același proces dialectic care stă la baza dezvoltării materiei, fenomenelor naturii
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
face pe copii să descopere poezia matematicii, a alfabetului și mediului înconjurător Am avut bucuria să mă întâlnesc la Rm.Vâlcea, într-un context spiritual deosebit, cu poeta și promotorul cultural Ligya Diaconescu care mi-a înmânat patru broșuri cu catrene dedicate copiilor, cu scopul de a-i învăța, în mod original, aritmedica, alfabetul, de a cunoaște legumele și fructele, inclusiv lumea animalelor din ograda țărănească. Cele patru cărți se intitulează: “Poezia socotitului “,”Poezia alfabetului “, “Cartea păsărilor și animăluțelor din cartea
VERSUL CA METODĂ ÎN EDUCAREA COPIILOR. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367457_a_368786]
-
legumelor, fructelor și cerealelor “, apărute la Editura “Olimpias “, 2014. Profesoara Carmen-Cristina Diaconu în prefața la broșura “Poezia socotitului “ subliniază: “Poeta Ligya Diaconescu nu intenționează să facă un minimanual, domnia-sa ne propune adunarea și scăderea până la zece în versuri, cu catrene problematizate care dau și soluția, astfel încât copilul să poată înțelege cele două operații. Așadar, poeta ne invită să vedem poezia din matematică.“ Placheta structurată pe două cicluri ”Adunarea “ și “Scăderea” introduce micul învățăcel în universul jucăuș, cunoscut déjà, din mediul
VERSUL CA METODĂ ÎN EDUCAREA COPIILOR. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367457_a_368786]
-
înțelese și pricepute de micuț:”Ochi frumoși, ca mura neagră,/ Are fratele Andrei,/ Jucăuși și plini de farmec,/ Azi i-am numărat sunt DOI!“ sau “Floricele minunate/ Are Carla în buchet,/ Cinci, și încă cinci Giovana,/ ZECE trandafiri, cu tot! “ Catrenele cu ritm muzical și rimă perfectă aduce în prim plan “jocul “ inteligent despre scădere, folosind elemente cunoscute de copil din natură:”Nouă piersici bucălate/ Din borcanul cu compot/ Mi-au făcut cu ochiul, frate!/ Una am mâncat, sunt OPT. Folosind
VERSUL CA METODĂ ÎN EDUCAREA COPIILOR. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367457_a_368786]
-
cu ochiul, frate!/ Una am mâncat, sunt OPT. Folosind aceeași metodă a cunoașterii prin joc, poeta în “POEZIA legumelor, fructelor și cerealelor“, pune “accentul pe latura estetică a textului” cunoscând faptul că micul cititor este receptiv la muzicalitatea și ritmicitatea catrenului, reținând în acest context mesajul transmis: “Galbenă și lunguiață/ E banana, dulce, bună,/ Seamănă cu-n castravete,/ Este fruct și nu legumă. “(Banana ). Se cunoaște faptul că micii învățăcei greu percep alfabetul. Ligya Diaconescu în placheta “Poezia alfabetului “ reușește prin
VERSUL CA METODĂ ÎN EDUCAREA COPIILOR. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367457_a_368786]
-
drum,/ Darius are o durere,/ Un dințișor pierde acum.“( Litera D). În ”Cartea păsărilor și animăluțelor din curtea bunicilor “ Ligya Diaconescu încearcă și reușește să facă pe copiii din mediul urban să cunoască păsările și animalele din ograda țărănească, prin catrenele sale ce sunt adevărate clic-clacuri ale aparatului de fotografiat ce surprinde imagini cu rățușca, găinușa, iapa albă, etc, păsări și animale cunoscute îndeaproape de copiii de la țară. Iată un exemplu: “Iarba verde-i place tare,/ Dă mult lapte, fiindcă are
VERSUL CA METODĂ ÎN EDUCAREA COPIILOR. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367457_a_368786]
-
de altădată, veșnicia, clară, statornică, liberă, neîntinată: 10 când munții coboară peste ape norii făuresc din vise eternitatea. (A se vedea și 51, 56, 65 etc.) De aici, din reveria acestei nesfârșiri, decurg profunzimile lumii de jos. Precum în acest catren memorabil: 44 am un păianjen în casă, tata i-a țesut pânză la geam. Și, tot de aici, o pulverizare suprarealistă în structurile textuale, ca după explozia unei revolte a sensurilor: 77 casa ta era peste mătură cojile îți stăteau
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
România) - Românii ‒între migrație și roire Dragoș Preda(România) - Patriotismul, meserie de pensionar - identitate națională vs. identitate socială Larisa Schippel (Austria) - Transculturalitate - o nouă modă sau o perspectivă schimbată Ion Taloș (Germania) - „Doamne, Doamne...” Cariera națională și internațională a unui catren folcloric românesc Într-o circulară ulterioară vom reveni cu informații privind formularul de înscriere, contul Asociației Culturale „A. Philippide” și alte noutăți cu referire la simpozion. COMITETUL DE ORGANIZARE Președinte al Comitetului de organizare: EUGEN MUNTEANU, Directorul Institutului de Filologie
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A X-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI ANUAL INTERNAŢIONAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367143_a_368472]
-
grupaj de poezie, după un preambul semnat Al. Florin Țene. I-a stat alături Virginia Paraschiv care, cu emoție și sensibilitate, a rostit câteva poezii din volum. Vasile B. Gădălin, mereu atent și spontan, a regalat protagoniștii zilei cu inspirate catrene. Prof. Vasile Puiu Sfârlea a vorbit în finalul manifestării despre însemnătatea zilei de 1 Decembrie. Întâlnirea s-a încheiat cu o masă sărbătorească asigurată de sărbătoriții zilei. Următoarea noastră revedere, din cauza Sfintelor Sărbători, se va petrece în data de 15
SEARA POEZIEI LA LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368749_a_370078]
-
se constată, se contemplă și se consacră „tema“ stării cuplului Ea - El, reeditare a perechii edenice, în fața eroului liric, participant la ceremonialul „eternizării de-o clipă“ dinspre principiul energetic „vir“ / Yang („materia tânără și perfectă“), desigur, în tiparele „clasice“ ale catrenului armonizat în trohei, în rime-ecou („monorimă“ reverberantă), în măsură - de 8 / 7 - specifică oralității românești: Dintr-un bolovan coboară / pasul tău de domnișoară. Dintr-o frunză verde, pală, / pasul tău de domnișoară. Dintr-o înserare-n seară / pasul tău de
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
ușieri care deschid sau închid ușile comunicării între concret și abstract; structura clasică ahtiată după idee se va pune întotdeauna bine cu toți ușierii sălilor unde tronează ideea.» (SFiz, 475). În structura poeziei În dulcele stil clasic, desfășurată în cinci catrene și un vers-aforism „detașat“, se disting mai întâi două planuri ce se intersectează: a) planul descinderii elementului „femina“ / Yin (Ea, „domnișoara“, „fără majusculă“, ca în strofa ultimă, stând sub pecetea numărului cinci, al nunții), unde se proiectează „clasic“, „edenic“, Ea
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
și în simbolica descensională a „păsării amare“; b) planul elementului „vir“ / Yang de după manifestarea fertilizatoare de genune, în autoreceptarea ecoului energetic. Primului plan i se consacră strofa din „deschidere“ și strofa a doua; planului secund i se dedică al patrulea catren și catrenul „de închidere“; al treilea catren, „din mijloc“, se proiectează „la intersecția“ celor două planuri drept „ax liric“ („centru gravitațional- metaforic / simbolic“), constituindu-se în tabloul căderii cuplului „edenic“ în păcat, „într-o secundă a șarpelui“. Și acest catren
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
simbolica descensională a „păsării amare“; b) planul elementului „vir“ / Yang de după manifestarea fertilizatoare de genune, în autoreceptarea ecoului energetic. Primului plan i se consacră strofa din „deschidere“ și strofa a doua; planului secund i se dedică al patrulea catren și catrenul „de închidere“; al treilea catren, „din mijloc“, se proiectează „la intersecția“ celor două planuri drept „ax liric“ („centru gravitațional- metaforic / simbolic“), constituindu-se în tabloul căderii cuplului „edenic“ în păcat, „într-o secundă a șarpelui“. Și acest catren „axial“ surprinde
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
b) planul elementului „vir“ / Yang de după manifestarea fertilizatoare de genune, în autoreceptarea ecoului energetic. Primului plan i se consacră strofa din „deschidere“ și strofa a doua; planului secund i se dedică al patrulea catren și catrenul „de închidere“; al treilea catren, „din mijloc“, se proiectează „la intersecția“ celor două planuri drept „ax liric“ („centru gravitațional- metaforic / simbolic“), constituindu-se în tabloul căderii cuplului „edenic“ în păcat, „într-o secundă a șarpelui“. Și acest catren „axial“ surprinde starea „ambiguă“ a oglindirii reciproce
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
catren și catrenul „de închidere“; al treilea catren, „din mijloc“, se proiectează „la intersecția“ celor două planuri drept „ax liric“ („centru gravitațional- metaforic / simbolic“), constituindu-se în tabloul căderii cuplului „edenic“ în păcat, „într-o secundă a șarpelui“. Și acest catren „axial“ surprinde starea „ambiguă“ a oglindirii reciproce a elementelor („femina“ / Yin, sau Ea, „domnișoara Eva“, și „vir“ / Yang, ori El ivindu-se în Eroul liric) în secundă, în efemer: «O secundă, o secundă; / eu l-am fost zărit în undă
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
domnișoară“, dinspre „virginalul pas“, „zărit în undă“, și, deopotrivă, dinspre El, cel cu „fundă roșcată“, dinspre Ispititorul („șarpe-fundă“ - spre care „se îndreaptă“ epitetul cromatic „roșcată“), ori dinspre El, „înflăcăratul“, în ultimă instanță, Yangul, Soarele, Atoatecreatorul / Atoatefertilizatorul; se antrenează (în acest catren terț) „narcisismul“ mărturisit / dovedit de undă, între „secundă“ și „încetineala afundării inimii eroului liric“. Ultimul vers, Pasul trece, eu rămân, detașat de cele cinci catrene, reverberează din paremiologie un adevăr autohton-solarian: apa trece, pietrele rămân. Iar prin acest stih „de
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
ori dinspre El, „înflăcăratul“, în ultimă instanță, Yangul, Soarele, Atoatecreatorul / Atoatefertilizatorul; se antrenează (în acest catren terț) „narcisismul“ mărturisit / dovedit de undă, între „secundă“ și „încetineala afundării inimii eroului liric“. Ultimul vers, Pasul trece, eu rămân, detașat de cele cinci catrene, reverberează din paremiologie un adevăr autohton-solarian: apa trece, pietrele rămân. Iar prin acest stih „de închidere“, eroul liric - dinspre calitatea energetică Yang („materia tânără, perfectă“) - ia distanță hyperionică în priveliștea ființei. Poezia se deschide cu un vers șocant: «Dintr-un
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
știință și facilitează cunoașterea binelui și a răului. Interdicția dumnezeiască fusese limpede: «Să nu mâncați din el, nici să vă atingeți de el, ca să nu muriți !» (Facerea, 3, 3). Dacă iluminarea „unității de loc“ s-a produs fulgurant în primul catren, „unitatea de timp“ se evidențiază în catrenul secund: «dintr-o înserare-n seară». Și această unitate stă sub pecetea elementului dinamic / dinamizator, «pasul tău de domnișoară», leitmotiv pentru fiecare „punct cardinal“ din acest spațiu poemosofic stănescian. Unda pleonastică din îmbinarea
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
răului. Interdicția dumnezeiască fusese limpede: «Să nu mâncați din el, nici să vă atingeți de el, ca să nu muriți !» (Facerea, 3, 3). Dacă iluminarea „unității de loc“ s-a produs fulgurant în primul catren, „unitatea de timp“ se evidențiază în catrenul secund: «dintr-o înserare-n seară». Și această unitate stă sub pecetea elementului dinamic / dinamizator, «pasul tău de domnișoară», leitmotiv pentru fiecare „punct cardinal“ din acest spațiu poemosofic stănescian. Unda pleonastică din îmbinarea liremelor «înserare-n seară» se disipează iute
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
în moarte, lăsând a se petrece îndepărtarea între emisfera-Ea și emisfera-El (conectată Androginului - cf. PB, 37 sqq). Din această perspectivă se evidențiază invocarea „dulcelui-dureros“ mers întru cunoașterea binelui și răului, mersul Domnișoarei; este invocarea zeiței cunoașterii absolute în al patrulea catren, invocarea Sorei-Soarelui de după blestemul divinității: «Mai rămâi cu mersul tău / parcă pe timpanul meu...». Fără mersul Domnișoarei întru cunoaștere, celui „blestemat și zemizeu“ îi este „foarte rău“. Catrenul final oglindește eroul liric în calitate de „izgonit din rai“, adică în calitate de om, «stând
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
și răului, mersul Domnișoarei; este invocarea zeiței cunoașterii absolute în al patrulea catren, invocarea Sorei-Soarelui de după blestemul divinității: «Mai rămâi cu mersul tău / parcă pe timpanul meu...». Fără mersul Domnișoarei întru cunoaștere, celui „blestemat și zemizeu“ îi este „foarte rău“. Catrenul final oglindește eroul liric în calitate de „izgonit din rai“, adică în calitate de om, «stând întins și lung», deci „desfășurat spațial (polidimensional)“, cercetând / ispitind cosmosul cel de toate zilele, cosmos marcat de «soarele pitic, aurit și mozaic», spre a-și grăi constatarea „post-edenică
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Miorița (cărți și reviste); 4. Liga Scriitorilor Români, Filiala Vrancea (diplome de merit d-nei Virginia Bogdan, Marinei Raluca Baciu și poetului Sebastian Ionel Dogaru - pentru volume de debut). La finalul manifestării, epigramistul Constantin Toma a dedicat membrilor juriului câte un catren: Ilarion Boca -epigramist ( Rugul tăcerii, Covrigi calzi ): Până pe la pragul serii Cât mai a lumină azi Pe un rug cald al tăcerii Ne servește... covrigi calzi. Nastase Marin - prozator: Vorbind de Nastase Marin La top 300 e-nainte Bogat în
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
țintă nedefinită: “foile zdrențuite-n depresie/zac în arhiva mucegăită/legate cu sfoară/dorm sedate de singurătate/în dorul de oameni” Elisabeta Iosif este prezentă cu doar opt poezii, niciuna din ele nereușind să facă diferența. Iată, spre exemplu, un catren edificator: “Mi-e greu cuvântul, cel de Toamnă.../ Pun trandafir deasupra-i, să-l acopăr/ Și-l protejez cu tot ce-nseamnă.../ Mi-e dor de el...Până-l descopăr...” Nicoleta Milea, ca și Elisabeta Iosif, se înscrie în aceeași
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]