1,146 matches
-
Chemându-și mama-n disperare Deodată un ecou s-a auzit: Un cântec de ciocănitoare. ,, ................................................... Morala: Nicodată să nu crezi Ce-ți cântă dulce cucul, Întotdeauna să alegi Din cântecul său ce-i trucul. - Cucul și ciocănitoarea - Cele 20 de Catrene epigramatice, din capitolul cu același nume, oferă și ele coerență și semnificație justificată. Vă citez una: Toamna cu roade bogate Ne aduce poame coapte Dar aleșii din păcate, Ne servesc verzi și uscate. ,, - Rod bogat - Lepșa, 24 August, 2016. Referință
DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1472537894.html [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]
-
poemul „Însemnări”. Poeta a căpătat nu demult, un obicei cel puțin curios: „tolănită / pe umărul speranței” - ea nu stă locului, ci aleargă „pe drum de vise / aruncând cu bucăți de rai” (Bucăți de rai). Iată și niște bijuterii lirice, mici catrene adunate-ntr-un poem: „rătăcește raza / prin senin / topindu-se în lacrima / agățată de geană // ochii aleargă / de la o stea la alta / scântei gemene / înecate în zbor // fruntea proptită / pe prispa lunii / leagă speranța / de carul mic / tăcerea cuprinde / în
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
desăvârșire” În pofida acestor nedorite stagnări în viața culturală a orașului, Teodor Barbu se dovedeste tot asa de activ și face surpriză cu un nou volum, la scurtă vreme, după pupblicarea altor două (Retorica balansoarului și Ace pentru cojoace (epigrame, fabule, catrene) * Noua sa carte, intitulată „Drăgășani- între legendă și adevăr” (Editură Kitcom-Verguleasa-Olt - 2014), îmi pune în față un oraș Drăgășani bogat în istorie, cu un trecut legendar, cu o cultură demnă de marile metropole și nu ca cea a orașelor de
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
Și gândurile cad pe gânduri” (Margini închise), „totul e scufundat” (Înec), „cristalul căzut din nemurire” (Rătăcire), „Ziduri ascunse prin noapte/ Se prăbușesc absurd/peste altare” (Rătăcire). Totul este trist, strivit, îndurerat: „un bibelou stă trist pe masă”, „Vremea se întristează”, „catrenele sunt triste” (Semne rămase), „apusul trist” (Sfârșit păstrat); „gânduri triste” (Începutul pentru sfârșit), „piatra strivită dinadins” (Prestidigitație), „Părerile dau formă strivitelor/idei uitate printre stalactite” (Peșteră); „Suspină timpul răzvrătit” (Margini închise), aripa se încolăcește, memoriile sunt pierdute, gândurile sunt pătate
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dulbaba_piruete_in_elena_trifan_1393228158.html [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
îi poate elibera pe cei din jur dintr-un univers închis, decăzut și întunecat: „O răstignire, totul este răstignire” (Crampoane) Creația lui se vrea un dialog între trecut, prezent și viitor, o transmitere de experiență de la o generație la alta: „Catrene triste ca să fie/ Celor rămași apropiați/Celor din gări acum plecați.” (Semne rămase), „Asupra tuturor se clatină puhoiul/Cel nerostit al vorbelor păstrate/Din adâncime spre aproape” (Balans refuzat) Poetul este dornic să recupereze începutul, amintirile, părerile de rău, visele
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dulbaba_piruete_in_elena_trifan_1393228158.html [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
Trăbuie să-l furi. - Cum adică să-l fur? - Să-l audzi can descânta careva și să-l țâni minte. C-atuncea îi descântecu în puterea lui. Până la urmă, Unchiu a cedat insistentelor și mi-a dezvăluit descântecul. Era un catren. Am scos repede carnețelul și pixul din buzunar (nu mă lipseam niciodată de ele) și l-am rugat pe unchi să-mi repete. A început să râdă. - Apăi c-așe nu mere, geaba-l scrii. Trăbuie să-l țâni minte. - Dar
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie by https://republica.ro/povestea-ca-viata-prima-data-cand-am-ucis-o-fiinta-vie [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
intri în mare!/ Încă e plin ulciorul cu vin, din cel bun,/ dăruit de stăpân./ Altfel,/ odaia se năruie-n pulberi solare.//...// A sare miroase petala de măr,/ până și-agrafa de aur/ din negrul meu păr/ respiră, în noapte,/ catrene.//...// Mânzul cel alb nechează a drum,/ în vatra plesnită a iernii,/ acum,/ întreg a rămas doar pocalul/ cu urma subțire a buzei de scrum.” („A sare miroase petala de măr”); „Strigătul cocoșului/ sfâșie pleoapa grea/ a dimineții./ Complici,/ el și
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_amor_prohibit_al_florin_tene_1352051370.html [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
ca visuri să îngrop, În străfunduri de avene. Oare cine mi-ar interzice, Ca iubirea să încolțească? Timpule să-mi fii complice, Lasă-mi inima să iubească. Nu mai scriu lungi poeme, Să cred că am obosit? Reușesc doar simple catrene, Totuși mă simt mulțumit! Îmi păstrez optimismul intact, Cu care am trecut prin viață, Cu Soarele am un contract, Să mă alinte în orice dimineață. Referință Bibliografică: CU SUFLETUL ÎN FOC / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1837
CU SUFLETUL ÎN FOC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1452497169.html [Corola-blog/BlogPost/340322_a_341651]
-
lectureze una dintre minunatele sale creații lirice, să vorbească despre activitatea culturală a editurii Națiunea, amintind faptul că editorii acesteia au lansat mai multe proiecte, între care cel mai îndrăzneț este „Rugă fără sfârșit”, soldat cu peste 26.000 de catrene scrise de către sute de creatori români de poezie, în tentativa intrării noastre, ca națiune, în Cartea Recordurilor, cu cel mai lung poem colectiv. Revenind la microfon, mi-am exprimat regretul că, reținut fiind de treburi extrem de importante ale Primăriei Capitalei
CĂRŢILE EDITURII NAŢIUNEA LA GAUDEAMUS 2013 de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cartile_editurii_natiunea_l_romeo_tarhon_1385372510.html [Corola-blog/BlogPost/347244_a_348573]
-
creator de frumos, teme pe care le întâlnim și în acest volum. Deschizând cartea, chiar din primele pagini, observăm că se strecoară o notă gravă, de melancolie, sau de zbucium sufletesc, de trăire în și pentru iubire. Ilustrativ este chiar catrenul Clipa cu care se deschide volumul: „Să mă iubești cum iubește un pictor pânza sa albă -/ Din lumea întreagă să-ți fiu cea mai dragă/ Și orice mi-ar aminti inima mea rănită,/ Îți voi deschide în grabă ușa de
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425129803.html [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
Andrei Gheorghe Neagu, sub „lacrima iubirii lui” ori în „ziguratul poemelor lui”. Conștient de treptele existențiale ale „iubirilor lui”: fizice, estetice, raționale, Andrei Gheorghe Neagu diversifică, modelează, etalează romanțele iubirii la vedere. Am ales pentru dumneavoastră, posibilii lui cititori, câteva catrene ce mi-au înflorit inima. Desigur ,în metrică clasică, în stil romantic: a năzuinței spre absolut, mai puțin- la Andrei Gheorghe Neagu - supusă expresionismului, ci declamației baudleriene, intonației versului popular, cum îi stă bine unui vrâncean iubitor de mioritic. Sentimentele
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
atât de complet, de judicios cumpănite. Și, din nou, în ritm 8/ 7, rimă împerechiată. „Și părul tău plutește-n vânt/ și-mi limpezește calea,/ când vocea ta ca-ntr-un descânt/ și-a alinat plecarea” (Mama). În toate aceste catrene, tresaltă Luceafărul și Cătălina, Hiperion și Demiurgul, într-o conversație „peste lume” și ... dincolo de ea. Dar Andrei Gheorghe Neagu se întoarce la discursul poetic-vers liber. Își alege în „templul singurătății” un idol: „mirajul iubirii inocente”. „Din când în când sub
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
volum, poetul impinge până la ultimile consecințe ambiguitatea dintre expresia ”realistă” a discursului poetic și aceea “ fictivă”, himerică a cotidianului. În fapt, raportul nici nu mai e unul de diferențiere, ci de asimilare, de omogenitate. Cartea se deschide cu un semnificativ catren, un fel de ars poetica, ce are drept scop producerea unor valori estetice folosind caractere de exprimare specifice, catrenul exprimă rolul poetului pe această lume ca dat al ursitei, amintindu-mi de un superb poem al lui Artur Enășescu: ”Carâmbul
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Sorin_grecu_poetul_fericirilor_apocrife_al_florin_tene_1331734847.html [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
În fapt, raportul nici nu mai e unul de diferențiere, ci de asimilare, de omogenitate. Cartea se deschide cu un semnificativ catren, un fel de ars poetica, ce are drept scop producerea unor valori estetice folosind caractere de exprimare specifice, catrenul exprimă rolul poetului pe această lume ca dat al ursitei, amintindu-mi de un superb poem al lui Artur Enășescu: ”Carâmbul mă lovește în gură.Și simt/ Un suflu de iarbă, pietriș și pământ./ Aud cum un vulture țipă deasupra
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Sorin_grecu_poetul_fericirilor_apocrife_al_florin_tene_1331734847.html [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
pe lume și să plecăm la fel. În fond viața-i un experiment unic, o chestiune strict individuală pe care trebuie s-o parcurgi până la capăt. (fragment din roman) COLECȚIA SATHYR 1. MIHAI MOTTAN (Brăila) - EPIGRAME POLITICE ȘI NU NUMAI ... (catrene, 32 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: Clar, concis, sintetic, încăpățânat să dovedească actualitatea și necesitatea actului său creator, Mihai Mottan are toate atributele unui epigramist veritabil. Subtil, rafinat, cu o oarecare aristocrație în vers, un etern boem parodiac, autorul brăilean
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE ÎN LUNA MAI 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1401443629.html [Corola-blog/BlogPost/342392_a_343721]
-
A5) GHEORGHE A. STROIA: Clar, concis, sintetic, încăpățânat să dovedească actualitatea și necesitatea actului său creator, Mihai Mottan are toate atributele unui epigramist veritabil. Subtil, rafinat, cu o oarecare aristocrație în vers, un etern boem parodiac, autorul brăilean face din catrenele sale efuziuni empatice, pe care le dedică cititorului său, în totalitate. Probând o peniță ascuțită, penalizarea hibelor societății contemporane și a politicului, în speță, pare să fie punctul forte al epigramistului. Demnitari, parlamentari, președinți, prim-miniștri, dar și avocați, tribuni
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE ÎN LUNA MAI 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1401443629.html [Corola-blog/BlogPost/342392_a_343721]
-
și Antonia Bodea, care au dat citire unei portret literar și unei fișe de autor, în care s-au analizat principalele sale cărți de istorie și critică literară. Epigramistul Eugen Albu, aplaudat entuziast, a dăruit publicului o suită de inspirate catrene având ca temă sărbătorile de iarnă și anotimpul hibernal. Venit de la Baia Mare, scriitorul dr. Mihai Ganea făcut cunoscute câteva documente din Arhivele CNSAS ce explică debutul său literar tardiv. Au urmat două lansări de carte. Gherleanul Toader T. Ungureanu și-
LA CENACLUL ARTUR SILVESTR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/La_cenaclul_artur_silvestr_al_florin_tene_1391409008.html [Corola-blog/BlogPost/341163_a_342492]
-
fi împăcat cu Dumnezeu și ar fi renunțat la toate viciile tinereții. Astfel, într-o seară, pe terasă, dedându-se la băutură, dintr-odată un vînt violent îi răstoarnă ulciorul de vin. Poetul se supără și-i adresează Creatorului un catren afurisit. Dumnezeu se supără și îl ponegrește pe Khayyám,dar acesta continuă să aibă vorba îndrăzneață. Atunci, Domnul îl iartă, fața lui Omar se luminează, iar inima i se purifică, în timp ce un alt catren, de data asta favorabil, își ia
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1457337745.html [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
supără și-i adresează Creatorului un catren afurisit. Dumnezeu se supără și îl ponegrește pe Khayyám,dar acesta continuă să aibă vorba îndrăzneață. Atunci, Domnul îl iartă, fața lui Omar se luminează, iar inima i se purifică, în timp ce un alt catren, de data asta favorabil, își ia zborul spre cer. Să recunoaștem, e o anecdotă ridicolă, poate că unul dintre discipolii sau prietenii săi să fi inventat această istorioară pentru a feri opera poetului de atitudinea intransigentă a intoleranților vremii.” 3
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1457337745.html [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
universului poetic khayyamian: -Lumea -Viziunea -Temele -Cuvintele - O temă identitară: pământul - Consecințe ale sincretismului lingvistic persan. Capitolul se constitue în miezul ediției critice ale Rubaiatelor, atât ca încadrare, analize stilistice, didactice, dar și ca importanță istorică și estetică ale celebrelor catrene. Capitolul de concluzii intitulat Concluzii provizorii. Între diacronie și sincronie, încheie studiul în aceeași alură de relativism în afirmații, ca urmare a unei cercetări riguroase a operei kayyamiene dar și a surselor biografice diverse ca epoci și orientare. Câteva concluzii
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1457337745.html [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
relativism în afirmații, ca urmare a unei cercetări riguroase a operei kayyamiene dar și a surselor biografice diverse ca epoci și orientare. Câteva concluzii ale prof. Gheorghe Iorga la finalul studiului întreprins: - Nu este posibil să consideri ca autentice toate catrenele acumulate sub numele de Omar Khayyám. - Dacă spiritualitatea persană l-a născut pe Omar Khayyám, Europa e ceea care l-a făcut cu toate deformările și denaturările ca fiind cel mai cunoscut și popular poet al tuturor timpurilor. - Cu toate
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1457337745.html [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
limba în care se traduce, lectorul are o dublă revelație: actualitatea unei poezii care, deși scrisă acum 1000 de ani, pare aplicabilă la lirismul prezent, o poezie modernă și vie, dar și tangența culturii orientale care a născut aceste fermecătoare catrene, atingere de spirit, de tradiție, de farmecul înțelepciunii milenare a omenirii, care, iată, transmite mesaje dincolo de timp și culturi diferite. “În al cauzelor deșert cine-i lăsat să alerge Nesocotește, vai, că rânduite-au fost toate fără el. Azi, pretexte
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1457337745.html [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
vom fi fericiți spre slava POEZIEI. Dacă mi-am pus amprenta prin cele 95 de strofe, credeți, oare, că-mi este cu greutate a mai scrie? Evident am s-o mai fac, am să mai scriu! Iată, și următoarele 5 catrene, spre rotunjirea celorlalte: Sunt alături de voi cu râvnă voi lupta pentru-a poeziei slavă cu cinste-o voi cinsti și onora căci dragostea pe toți ne cheamă și ne va chema. Sunt truditorul ce-și dorește să nu cunoască truda
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_creatorii_romeo_tarhon_1332151142.html [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
sub semnul Mărțișorului. Inspirat ca de fiecare dată, poetul Vasile B. Gădălin a citit câteva dintre savuroasele sale epigramele create în timpul ședinței și care îi au ca destinatari pe confrații scriitori Onufrie Vințeler, Cornel Udrea și Ovidiu Vasile, iar două catrene au fost închinate „Aneiˮ lui Blaga, publicul răsplătindu-l cu prelungi aplauze. Sensibile creații închinate iubirii, Mărțișorului și zilei de o Martie au citit poeții: Florina Rarău, Lili Lazăr, Ion I. Părăianu, Ion Iancu Vale, Puiu Răducan, Alin Cucuruzan și
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA A VENIT PRIMĂVARA! de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1425023709.html [Corola-blog/BlogPost/367855_a_369184]
-
poem în care mulțumește pentru susținerea de care se bucură din partea lor și pentru premiu, apoi a citit câteva emoționante poezii, închinate dragostei și femeilor din sală. Ultimul cuvânt l-a avut Barbu I. Bălan, ce a dat citire unui catren de 8 Martie: „Ziua Femeii: Va fi de-a pururi ziua-aceea/ În care, ca bărbați galanți,/ Ca soți fideli și ca amanți,/ vom redescoperi Femeia!ˮ. Următoarea ședință de cenaclu se va derula joi, 26 martie, de la orele 17, prilej
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA A VENIT PRIMĂVARA! de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1425023709.html [Corola-blog/BlogPost/367855_a_369184]