472 matches
-
de fibre nervoase descendente cu originea în lobul frontal al emisferei cerebrale, în special girusul precentral (ariile frontale 4 și 6), care coboară în capsula internă (trecând prin brațul anterior, genunchiul și brațul posterior al capsulei interne), apoi se îndreaptă caudal formând partea medială a pedunculului cerebral (unde se află în 1/6 medială a piciorului cerebral) prin care se extind caudal și se termină în substanța cenușie (nuclee pontine) din partea ventrală a punții. Împreună ele formează fasciculul frontopontin Arnold ("Tractus
Fibrele frontopontine () [Corola-website/Science/326708_a_328037]
-
care coboară în capsula internă (trecând prin brațul anterior, genunchiul și brațul posterior al capsulei interne), apoi se îndreaptă caudal formând partea medială a pedunculului cerebral (unde se află în 1/6 medială a piciorului cerebral) prin care se extind caudal și se termină în substanța cenușie (nuclee pontine) din partea ventrală a punții. Împreună ele formează fasciculul frontopontin Arnold ("Tractus frontopontinus"). Fasciculul frontopontin a fost descris de Friedrich Arnold, anatomist german (1803-1890)
Fibrele frontopontine () [Corola-website/Science/326708_a_328037]
-
este plasată sub înotătoarea pectorală, puțin înaintea sau în urma acesteia, având deci o poziție toracică (pectorală). Baza înotătoarei pectorale este situată lateral și vertical. Înotătoarea anală la extremitatea anterioară are 2 sau mai mulți spini, mai rar un spin. Înotătoarea caudală cu 17 sau mai puține raze moi. Vezica înotătoare nu comunică cu tubul digestiv prin ductul pneumatic, deci sunt pești fizocliști. Mezocoracoidul lipsește, ca și orbitosfenoidul. Acest subordin, cel mai bogat în specii din ordinul perciformelor, cuprinde 81 de familii
Percoide () [Corola-website/Science/330740_a_332069]
-
Porcușorul carpatic ("Gobio carpathicus") este un pește dulcicol bentopelagic, cu o lungime de 6-12 cm, din familia ciprinidelor. Are corpul fusiform, acoperit cu solzi mijlocii. Gâtul și pieptul lipsite de solzi până la marginea posterioară a bazei înotătoarelor pectorale. Pedunculul caudal înalt. Capul masiv, botul obtuz și fruntea bombată. Gura inferioară, orizontală, în formă de potcoavă; buza inferioară este întreruptă la mijloc; la colțurile gurii, câte o mustață ce ajunge până sub marginea posterioară a ochiului sau trece puțin de acesta
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
cu baza scurtă are 7 radii ramificate, iar marginea ei este ușor excavată. Înotătoarea ventrală ajunge, cu extremitatea ei, până la orificiul anal sau trece puțin de acesta și are marginea dreaptă. Înotătoarele pectorale nu ajung până la baza înotătoarelor ventrale. Înotătoarea caudală destul de mare, bifurcată, cu lobii subegali. Spatele este cenușiu-verzui, laturile cenușii-argintate sau gălbui, abdomenul argintiu. Partea superioară a capului este mai închisă decât restul corpului. De-a lungul flancurilor sunt 6-12 pete întunecate negre-albăstrui, mari cât ochiul sau mai mari
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
Spatele este cenușiu-verzui, laturile cenușii-argintate sau gălbui, abdomenul argintiu. Partea superioară a capului este mai închisă decât restul corpului. De-a lungul flancurilor sunt 6-12 pete întunecate negre-albăstrui, mari cât ochiul sau mai mari și, uneori, mai ales în regiunea caudalei, se contopesc mai multe la un loc. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușii-gălbui, prevăzute cu mai multe rânduri transversale de pete întunecate, dispuse regulat. Celelalte înotătoare sunt gălbui sau gălbui-cenușii, lipsite de obicei de pete. Este răspândit în bazinul Tisei
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
a capului este mai închisă decât restul corpului. De-a lungul flancurilor sunt 6-12 pete întunecate negre-albăstrui, mari cât ochiul sau mai mari și, uneori, mai ales în regiunea caudalei, se contopesc mai multe la un loc. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușii-gălbui, prevăzute cu mai multe rânduri transversale de pete întunecate, dispuse regulat. Celelalte înotătoare sunt gălbui sau gălbui-cenușii, lipsite de obicei de pete. Este răspândit în bazinul Tisei, Someș, Tur, Mureș, Criș; Olt. Specia este întâlnită în următoarele țări
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
cu un spin osos, care în mod excepțional poate fi zimțat. Originea înotătoarei anale ajunge sub ultimele raze ale înotătoarei dorsale numai în cazuri excepționale, când înotătoarea dorsală este foarte lungă. Înotătoarele pectorale și ventrale sunt întotdeauna bine dezvoltate. Înotătoarea caudală bifurcată sau emarginată. Gura este terminală, inferioară sau subinferioară, în general mică, protractilă. Fălcile cu un înveliș moale sau cornificat sau falca inferioară cu o margine osoasă ascuțită; fără o proeminență simfizială care poate intra în incizia fălcii superioare. Buzele
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
numeroși dinți puternici. Au două înotătoare dorsale apropiate, dintre care prima este alungită. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale se află 7-9 înotătoare mici, numite pinule. Înotătoarele ventrale și pectorală sunt scurte. Înotătoarele ventrale au o poziție pectorală. Înotătoarea caudală este bifurcată. În urma înotătoarei anale se află 6-8 pinule. Peduncul caudal este subțire, cu o carenă laterală bine dezvoltată situată între 2 carene mai mici pe fiecare parte. Coloritul corpului este albastru-închis pe spate, iar pe laturi și abdomen argintiu
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
este alungită. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale se află 7-9 înotătoare mici, numite pinule. Înotătoarele ventrale și pectorală sunt scurte. Înotătoarele ventrale au o poziție pectorală. Înotătoarea caudală este bifurcată. În urma înotătoarei anale se află 6-8 pinule. Peduncul caudal este subțire, cu o carenă laterală bine dezvoltată situată între 2 carene mai mici pe fiecare parte. Coloritul corpului este albastru-închis pe spate, iar pe laturi și abdomen argintiu. Pe flancuri sunt 5-11 dungi întunecate, înguste, oblice, ce merg dinapoi
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
bifurcată chiar de la bază. Înotătoarea pectorală este, de obicei, lungă și ascuțită. Înotătoarele pelviene (ventrale) cu poziție pectorală sunt inserate sub sau imediat în spatele bazei înotătoarelor pectorale și cuprind un spin și 5 raze moi. Solzii axilari sunt prezenți. Înotătoarea caudală este mai mult sau mai puțin bifurcată. Există o singură linie laterală completă, bine dezvoltată, care se prelungește până la baza înotătoarei caudale, fără a se întinde pe aceasta. Colorația: au culori foarte variabile: roz, roșu, gri, mai mult sau mai
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
imediat în spatele bazei înotătoarelor pectorale și cuprind un spin și 5 raze moi. Solzii axilari sunt prezenți. Înotătoarea caudală este mai mult sau mai puțin bifurcată. Există o singură linie laterală completă, bine dezvoltată, care se prelungește până la baza înotătoarei caudale, fără a se întinde pe aceasta. Colorația: au culori foarte variabile: roz, roșu, gri, mai mult sau mai puțin închise, cu reflexe argintii; pete, dungi sau benzi transversale sau longitudinale întunecate. În timpul reproducerii, apar frecvent pete galbene pe cap. Familia
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
De asemenea, servește ca lubrifiant la înot. Salamandrele mai secretă substanțe toxice, iar, în cazul unor specii, și feromoni prin glandele din pielea lor. Salamandrele năpârlesc periodic, lăsându-și stratul exterior al pielii (epiderma) pe măsură ce cresc. Unele salamandre folosesc autonomia caudală drept tactică de apărare. Vertebrele cozii sunt fragile, și de aceea coada se rupe când este apucată de un prădător. Coada ruptă se mai răsucește o perioadă scurt, timp în care salamandra fie fuge, fie stă nemișcată, pentru a nu
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
spini. Au singura înotătoare dorsală mai mult sau mai puțin alungită, deplasată în jumătatea posterioară a corpului și așezată la același nivel cu anala, înotătoarele ventrale au o poziție abdominală, mai mult sau mai puțin apropiate de cele pectorale. Înotătoarea caudală rotunjită sau trunchiată, nu este bifurcată. Linia laterală lipsește, dar mugurii senzitivi sunt bine dezvoltați pe cap. Vezica înotătoare nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști) sau este absentă. Marea majoritate a ciprinodontiformelor trăiesc în apele dulci și salmastre din
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
În anatomia vertebratelor trunchiul cerebral (lat. "truncus encephali") reprezintă segmentul caudal al encefalului, continuând măduva spinării. Prezintă legături anatomice și funcționale dorsal cu cerebelul, iar cranial cu diencefalul. Trunchiul cerebral asigură inervația senzitivă și motorie a feței și gâtului prin intermediul nervilor cranieni. Deși prezintă dimensiuni reduse, este o componentă foarte importantă
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
Varolio (lat. "pons") și mezencefal (lat. "mesencephalon"). Bulbul rahidian are formă de con turtit antero-posterior, cu vârful trunchiat în continuarea măduvei. Pe linia mediană a feței anterioare prezintă fisura mediană, ce se termină cranial printr-o depresiune triunghiulară, foramen caecum. Caudal, in profunzimea fisurii mediane se observă fibre nervoase ce se încrucișează, formând decusația piramidală sau decusația motorie. De o parte și de alta a fisurii mediane se observă două proeminențe alungite longitudinal, piramidele bulbare. Lateral, piramidele bulbare sunt delimitate de
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
laterale posterioare, loc de emergență al nervilor glosofaringieni (perechea a IX-a de nervi cranieni), vagi (perechea a X-a de nervi cranieni) și accesori (perechea a XI-a de nervi cranieni). Pe linia mediană a feței posterioare, în jumătatea caudală se observă șanțul median posterior. De o parte și de alta a șantului median posterior, separate de șantul intermediar posterior se observă fasciculul gracilis (situat medial) și fasciculul cuneatus (situat lateral). Aceste fascicule determină proeminențe la suprafața truchiului cerebral: tuberculul
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
parte din planșeul ventriculului IV. Mezencefalul se află în continuarea cranială a punții, fiind separat de aceasta prin șantul pondopeduncular. Este alcătuit din cei doi pedunculi cerebrali. Fața anterioară prezintă între cei doi pedunculi o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară. Partea posterioară a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a pedunculilor cerebrali se vede un șanț medial, locul originii aparente a
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
lateral. Pe fața laterală este încrucișat de nervul trohlear. Fața posterioară a mezencefalului este formată de tectul mezencefalic pe care se văd de o parte și de alta a liniei mediane câte două proeminențe: una cranială, coliculul superior, și alta caudală, coliculul inferior. Între coliculi se găsesc un șant longitudinal și unul transversal formând șanțul cruciform. De la fiecare colicul pornește în direcție laterală câte o bandă de fibre numită braț: brațul coliculului superior și brațul coliculului inferior. Trunchiul cerebral prezintă o
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
de pești anadromi sau dulcicoli de talia mare sau foarte mare, din familia acipenseride ("idae") răspândiți în regiunea holarctică și Asia estică. Au corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și lateroventral pe fiecare latură. Între scuturile mari o serie de mici scuteluri dispuse neregulat. Capul este complet acoperit de
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și lateroventral pe fiecare latură. Între scuturile mari o serie de mici scuteluri dispuse neregulat. Capul este complet acoperit de plăci osoase. Înotătoarea caudală heterocercă. Înotătoarele pectoralele joase. Înotătoarea dorsală deplasată în partea posterioară a corpului. Lobul superior al înotătoarei caudale normal, neprelungit. Pedunculul caudal nu e turtit dorsoventral. Gura inferioară transversală, dreaptă și mică, ocupând numai o parte din suprafața inferioară a capului
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
și lateroventral pe fiecare latură. Între scuturile mari o serie de mici scuteluri dispuse neregulat. Capul este complet acoperit de plăci osoase. Înotătoarea caudală heterocercă. Înotătoarele pectoralele joase. Înotătoarea dorsală deplasată în partea posterioară a corpului. Lobul superior al înotătoarei caudale normal, neprelungit. Pedunculul caudal nu e turtit dorsoventral. Gura inferioară transversală, dreaptă și mică, ocupând numai o parte din suprafața inferioară a capului, deschiderea ei nu ajunge până la marginea capului; buza anterioară nu depășește marginea anterioară a ochiului. Narinele și
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
latură. Între scuturile mari o serie de mici scuteluri dispuse neregulat. Capul este complet acoperit de plăci osoase. Înotătoarea caudală heterocercă. Înotătoarele pectoralele joase. Înotătoarea dorsală deplasată în partea posterioară a corpului. Lobul superior al înotătoarei caudale normal, neprelungit. Pedunculul caudal nu e turtit dorsoventral. Gura inferioară transversală, dreaptă și mică, ocupând numai o parte din suprafața inferioară a capului, deschiderea ei nu ajunge până la marginea capului; buza anterioară nu depășește marginea anterioară a ochiului. Narinele și ochii situați lateral pe
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
Capul este comprimat lateral și are o gură mică semilunară, superioară, dispusă oblic în sus, lipsită de mustăți. Linia laterală este dreaptă și situată la mijlocul flancurilor. Înotătoarele dorsală și anală sunt scurte, cu marginile convexe, lipsite de radii țepoase. Înotătoarea caudală adânc bifurcată cu lobi egali, rotunjiți. Coloritul corpului cenușiu sau sur-galben pe spate, laturile argintii cu câte o dungă neagră semilunară pe fiecare solz, iar abdomenul alb. Pe laturile puietului se întinde o dungă subțire cenușiu-argintie, care la adulți dispare
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
de culoare uniformă închisă, măslinie, cu un corp serpentiform asemănător cu anghilele, răspândit în fluviile Orinoco și în Amazon. Poate ajunge la o lungime maximală de 2,5 m și o greutate maximală de 20 kg. Înotătoarele pelviene, dorsală și caudală lipsesc; înotătoarele pectorale sunt mici, iar înotătoarea anală este foarte alungită. Au o respirație dublă, branhială și bucală, care le permite să trăiască în ape slab oxigenate. Peștii adulții se hrănesc cu alți pești și mamifere mici, iar juvenili se
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]