732 matches
-
La Homer, Illiada (XXIII, 811-825; VI, 92-8), sunt relatate turniruri precum cele organizate în onoarea lui Patrokles. Erau lupte simulate cu arme, numite o(plomaciva (hoplomachia), care era o artă (sportivă) a scrimei, precum și cea de mai târziu, de la turnirurile cavalerești medievale. Desigur, și la vechii greci era o „virtute”, una dintre septem probitates care alcătuiau curriculumul educației cavalerești. 14. Cf. Marrou, op. cit., capitolul IV, pp. 76-80. 15. Referitor la paidotrivbh", vezi studiile lui A. Jülicher și Pauly-Wissowa (cf. Marrou, op. cit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lupte simulate cu arme, numite o(plomaciva (hoplomachia), care era o artă (sportivă) a scrimei, precum și cea de mai târziu, de la turnirurile cavalerești medievale. Desigur, și la vechii greci era o „virtute”, una dintre septem probitates care alcătuiau curriculumul educației cavalerești. 14. Cf. Marrou, op. cit., capitolul IV, pp. 76-80. 15. Referitor la paidotrivbh", vezi studiile lui A. Jülicher și Pauly-Wissowa (cf. Marrou, op. cit., vol. II, p. 408). Sunt cunoscute carierele strălucite ale unor paidotribi antici precum Ariston, fiul lui Aprodeisias, sau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alcuiniană. A fost, probabil, una dintre acele „șanse astrale” pe care istoria le oferă, câteodată, minților geniale. Alcuin a beneficiat de sprijinul lui Carol cel Mare și de înțeleptul sfetnic al acestuia, Eginhard (770-840)2. Carol cel Mare, eroul romanelor cavalerești, a fost, în realitate, un monarh absolut ambițios și vizionar. Visul său era același nutrit și în zilele noastre: unificarea Europei. Mai precis, urmărea să-și consolideze imperiul european ridicat pe ruinele celui roman, cu ajutorul religiei creștine impuse diverselor populații
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
zări ale lumii. Cea de-a „șaptea zi” este, bineînțeles, duminica. Fecioara princiară aduce la cunoștința tuturor castelanilor inițiați că au devenit „cavaleri ai pietrei de aur”. Rosenkreutz a devenit „rege și maestru” absolut al acestui nou și definitiv „ordin cavaleresc”. De-acum reforma s-a încheiat. Nimeni nu mai are nevoie de vreo altă religie sau de vreo altă trudă. S-a luat în stăpânire Lâna de Aur (Societatea Bunăstării) și s-a instituit Edenul Veșnic, în care nu mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pitoreasca”, „Steaua”, „Transilvania”, „Unirea”, „Veac nou”, „Viața românească”. A semnat și cu pseudonimele Junior, Nemo, I. Venator ș.a. Fin observator al naturii, al viețuitoarelor din păduri și din ape, P. este un vânător și un pescar animat de un „sentiment cavaleresc”. El face mai mult literatura decât vânează, asemenea lui Mihail Sadoveanu, a cărui călăuza de vânătoare în munții Sebeșului a fost și cu care va fi comparat, deoarece - scrie Șerban Cioculescu - „de la Mihail Sadoveanu încoace, marele lui prieten, nimeni nu
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
în poezie motivul „iubirii de departe” - amor de lonh. În capodoperă lui Cervantes, Don Quijote, eseistul crede a găsi confirmarea deplină a ipotezelor sale de lectură: caracterul construit al primului „personaj de hartie” din istoria literaturii - o construcție polemică în raport cu românele cavalerești anterioare și, bineînțeles, în conformitate cu programul estetic al autorului -, complicitatea autor-personaj, jocul subtil cu convențiile literare, punerea în râma epica a dezbaterilor pe teme de estetică și, în particular, de poetica a românului. R. lansează un concept care ar ilustra cel
RAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
autohtone cu dinamismul civilizației occidentale, al cărei fiu adoptiv domnitorul era. Conflictul nu mută însă cu totul accentul în zona ideilor nobile, fiindcă autorul este, până la capăt, sedus de soluțiile literare „sentimentale”, înlocuind în chip fals intriga ucigașă prin duelul cavaleresc. Privit în întregul său, scrisul lui R. se situează în zona literaturii „alexandrine”, a maximei dexterități prozodice, nedepășind prin nimic modelele, altfel ușor de recunoscut. Popularitatea în epocă se datorează limbajului flexibil și unei anume acurateți a expresiei, care a
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
fiind vaporizarea imaginilor, fluidizarea versului, liber și adesea alb, sugerarea stărilor sufletești prin obsesii cromatice. În producția lirică ulterioară, feericul se dezvoltă în fabulos, spațiul imaginarului se lărgește, iar în locul figurației de evantai apar motive de baladă, legendă sau roman cavaleresc. Peisajele sunt mai ales de burg medieval, cu turnuri învăluite uneori de cețuri nordice, bântuite de stafii. Cu timpul, gustul poetei pentru straniu, fantastic și exotic începe să fie concurat de un simț al realului, exprimat în versurile din volumul
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
Valna din Suzana și cei trei moșnegi trebuie să-și pună la încercare întreaga energie spre a înfrânge uneltirile celor bătrâni și a-și dobândi de soție fata pe care o iubesc. Ei nu trebuie să se înfrunte brutal și cavaleresc, ca în Întâlnirea din Pământuri a lui Marin Preda, ci trebuie să recurgă la tot felul de stratageme pentru a învinge prejudecățile și a restabili ordinea firească a lucrurilor. Pentru bunul mers al vieții de familie preotul satului e obligat
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
e acum decrepită, evită lumina zilei, așteaptă amabilități de la bărbații din anturaj, începând cu soțul pe care-l ține sub control; din punct de vedere politic, „Nanette” e probabil inocentă, fiindcă e prea superficială. Vorbind despre „Nanette” și despre manierele cavalerești desuete ale lui „Radu”, un paradoxal acord misogin se naște între homosexualul „Abe” și matusalemicul și blazatul crai „Chick”; în subsidiar, acest acord misogin se repetă în cazul „Velei”, fosta soție a lui „Chick”13. Până aici, nimic senzațional. Astfel
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
că trag ca un diavol! strigă indianul. Cele trei ambarcațiuni ale vasului nostru, ațîțate de provocările neamțului, începură să înainteze în rînduri strînse și, în curînd, aproape că-l ajunseră din urmă. Cei trei secunzi, încremeniți în atitudinea mîndră și cavalerească, pe care-o au hatamanii cînd se apropie de pradă, își îndemnau din cînd în cînd vîslașii de la pupa, cu strigătele: „Uite-o cum zboară! Ura, pentru briza stîrnită de babalîci! Jos cu neamțul! Să i-o luăm înainte!“ Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
această distinsă tagmă. Cel dintîi vînător de balene a fost viteazul Perseu, fiu al lui Jupiter; în treacăt fie spus, spre veșnica slavă a profesiunii noastre, prima balenă atacată nu a fost ucisă din vreun motiv josnic. în acea eră cavalerească a profesiunii noastre, vînătorii de balene ridicau armele doar pentru a-i ajuta pe năpăstuiți, nu pentru a-și umple bidoanele cu ulei. Cunoașteți cu toții frumoasa poveste a lui Perseu și a Andromedei; vă mai aduceți aminte cum încîntătoarea Andromeda
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cele care nu cuprind decît tineri masculi viguroși sau „tauri“, cum li se spune în chip familiar. Orice „școală“ de femele e însoțită invariabil de un mascul, adult, dar nu bătrîn, care, la cea mai mică alarmă, își manifestă firea cavalerească și curajul, așezîndu-se la urmă și acoperind astfel retragerea doamnelor. Acest gentleman este într-adevăr un soi de pașă lasciv, care înoată în lumea apei, înconjurat de mîngîierile și dragostea unui întreg harem. Contrastul dintre acest pașă și cadînele sale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a fi un aristocrat prin naștere, Marlowe aparține, prin aspirații, lumii înalte, unde codul onoarei reprezintă valoarea supremă, abstracțiunea în numele căreia se câștigă sau se pierde totul. Fiecare dintre romanele lui Chandler ni-l înfățișează pe Marlowe în ipostaze caracteristice literaturii cavalerești - o literatură a veșnicei inițieri, a „încercărilor” la care e supus eroul și, nu în ultimul rând, a represaliilor fizice îndurate fără crâcnire, cu un fel de fatalism amuzat de sine. Vânjos, energic, curajos, Philip Marlowe este însă victima unor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
parte pentru a-și apăra onoarea. Societatea este o amenințare; instituțiile ei sunt conduse de oameni corupți; căsnicia, în loc să-i ofere un refugiu, limitează libertatea eroului (Wolfe, 1985, p. 62). Cilclul romanesc al lui Raymond Chandler epuizează și compromite învățămintele cavalerești pe care părea să le îmbrățișeze. Convențiile atât de onorabile ale Evului Mediu nu-și mai găsesc ecou în deloc brava lume nouă a modernității. Abandonul lui Marlowe nu înseamnă nici pe departe renunțarea la idealul moral enunțat de atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
încheie aici. În toiul confruntării cu Carmen, care se strecurase în apartamentul lui pentru a i se oferi fizic, Marlowe revine în lumea abstracțiunilor și a simbolurilor pure. Deși desfășurate în paralel, cele două scene converg în aceeași direcție: comportamentul cavaleresc al lui Marlowe este subliniat de mișcarea de pe tabla de șah a piesei care se numește knight (în engleză, „cavaler”; în română, „cal”): „M-am uitat în jos la tabla de șah. Mișcarea cu calul era greșită. L-am pus
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ironic, radiografia unei lumi putrede. Între o atrocitate și alta, Chandler găsea timp și pentru a se amuza, și pentru a filozofa cu detașare, și, mai ales, pentru a-și plasa - cu o neașteptată seriozitate - viziunile de natură etică. Latura cavalerească a personajului, „neprihănirea” și rezistența lui ieșită din comun la tentații (banii și femeile i se oferă parcă de la sine, cu o lejeritate pe care o vom întâlni, ulterior, doar la James Bond) fac din Marlowe un personaj mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
așadar, Carmen. Problema era că i se violase spațiul de extremă intimitate. Reacția e directă, violentă și aproape irațională. Violența gestului de respingere nu semnifică - așa cum sugerează critica psihanalitică - o încercare a detectivului de a respecta la literă codul onoarei cavalerești. Ar fi de-a dreptul ridicol. Marlowe este un personaj viu și nu un construct ideologic încărcat de semnificații conservator-etice. El acționează exact cum ar acționa orice bărbat normal atunci când ar simți că i se forțează mâna, că i s-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Rusty Regan fusese un războinic, implicat în luptele pentru independența Irlandei, Owen Taylor, șoferul familiei Sternwood, era tot un fel de cavaler, călare pe caii-putere ai Buick-ului în care avea să-și afle moartea. Descoperind adevărul, Marlowe iese din armura cavalerească, intuind că în lumea reală valorile onestității, ale curteniei și generozității n-au nici o trecere. Vivian Sternwood își imaginează că poate fi, la rândul ei, agresivă pentru a-și impune punctul de vedere. Nu va reuși, în ciuda felului tăios de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
asupra detectivului o atracție insidioasă, de care nu pare a fi pe deplin conștient. Nu suntem nici noi, cititorii, decât atunci când, vreme de câteva zile, în Wichita, ia identitatea unui bărbat (încă) tânăr în care a supraviețuit nu doar codul cavaleresc al romanticilor, ci și o dorință puternică, de neascuns: Am lipsit zece zile. Părinții lui Merle erau oameni șterși, amabili, răbdători. Trăiau într-o casă veche, pe o stradă liniștită și umbroasă. Când le-am povestit ce am crezut de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
încercând să le conecteze la marile surse de prestigiu cultural. Același procedeu fusese folosit și în The Lady in the Lake sau The High Window - ca să nu mai vorbim că întregul său demers creator se bazează pe interiorizarea modelului literaturii cavalerești medievale. Punctul de maximă intensitate al acestei aspirații va fi atins în The Long Goodbye. Orfamay Quest poartă un nume a cărui sonoritate îl sugerează cu ușurință pe cel al lui Orpheu - și, într-adevăr, „călătoria ei în sudul Californiei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
roman. Scrise în limbajul expirat al tradiției neoromantice, sugerând mai mult decât și-au propus să sugereze, sugrumând pudic referințele la actul sexual propriu-zis, ele slăbesc tensiunea cărții și riscă să-l transforme pe detectivul obsedat cândva de înaltele virtuți cavalerești într-un burghez oarecare. Și totuși, atrăgător, plin de farmec, jucându-și cu aplomb rolul de bărbat fatal, Marlowe nu mai pare să aibă nici un motiv de a refuza plăcerile - oricât de întâmplătoare - oferite de femeile întâlnite. Subzistă, însă, în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
dată un partener de discuții - față în față sau de la distanță - care-i asigura un echilibru interior și dădea sens căutărilor sale aparent fără obiect. Așa s-a întâmplat cu generalul Sternwood, care i-a pus în față oglinda modelului cavaleresc, obsedat de onoare - un cod pe cât de vetust, pe atât de profund. Chiar întâlnirea cu Moose Malloy, gigantul aparent autist din Farewell, My Lovely, îi oferă un serios motiv de meditație. În ciuda suferinței, a nedreptății, ba chiar și contrar propriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și propriile isterii. În Esmeralda, lumea are timp, iar timpul a știut să dăltuiască un alt fel de oameni: recepționeri de hotel sentimentali, polițiști calmi, gata să colaboreze cu detectivul particular, până și gangsteri în care pulsează generozitatea și instinctul cavaleresc. Marlowe se simte atras de acest spațiu ca de un magnet, revine în Esmeralda, deși, cum spune în capitolul 14, „de-acum nu mai era cazul meu”. Naive din punctul de vedere al motivației psihologice, astfel de noduri narative trimit
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sale afaceri, îl face să treacă peste orice fel de calcul, neglijându-și chiar instinctul de conservare. Eddie Mars nu este un naiv. El cunoaște prea bine lumea pe care decide s-o înfrunte. Și totuși, contaminat, parcă, de spiritul cavaleresc al lui Marlowe, se aventurează într-o afacere care i-ar fi putut fi fatală. Ancheta propriu-zisă urmează modelul romanului chandlerian. Este un amestec de rutină și rafinament, de investigație polițienească și roman de moravuri. A doua vizită a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]