2,977 matches
-
mare în grad ca mine, eu eram un locotenent-major pe vremea aia. Care a tras. N-a vrut să omoare, dar a tras către cineva, ascuns după niște chestii într-o seară, tocmai ca să creeze ideea că - vezi - tocmai în cazarmă au pătruns teroriștii și că e prăpăd. Dar l-au prins băieții. Ce faci mă aici?'. 'Ă, că nu eu'. Dar se vedea că trăsese cu pistoletul. Și s-au făcut toate aceste dosare, și mulți au fost prinși în
Mărturia unui militar de la Timișoara:N-a existat niciun revoluționar. Totul a fost orchestrat, organizat și planificat by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80505_a_81830]
-
și au mai omorît cîțiva gardiști din greșeală. În teama lui că ar putea fi împușcat rușinos de propriii săi soldați. Scipione urlă: , Nu mai trage nimeni", îl suie lîngă el pe cal pe Stelian și îl duce prizonier, la cazarmă. Pe ceilalți i-a adus trupa pe jos. După două zile, cînd s-a terminat de tot rebeliunea, Scipione întreabă la București unde să-i predea pe legionari. Primește ordinul să-i păstreze în arestul regimentului, pe fasolea și cartofii
Defilarea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7880_a_9205]
-
vizită la Paris decât în 1972, atunci când avea să dea Monicăi Lovinescu interviul amintit mai sus. De ce "Apunake"? De unde provine acest nume insolit? Răspunsul, neașteptat, l-am găsit vizitând Historiska Museet (= Muzeul de Istorie) din Stockholm. Adăpostit într-o fostă cazarmă din centrul orașului, muzeul cuprinde vestigii ale vikingilor, o sală-tezaur, descoperiri arheologice, precum și obiecte de artă religioasă. în secția consacrată sculpturii și orfevrăriei medievale, existau niște obiecte provenite din localitatea APPUNA, regiunea OSTERGOTLAND. Această provincie se găsește la sud-vest de
De ce „Apunake“? by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/6995_a_8320]
-
e simplă: petreceam multă vreme cu câțiva prieteni, băieți și fete, transferați la mine în clasă. Erau fii și fiice de ofițeri, originari de la Craiova, Râmnicu Vâlcea sau București, care aveau să ducă viața seminomadă a părinților, urmându-i din cazarmă în cazarmă. țin minte și acum șocul de natură lingvistică atunci când i-am auzit vorbind cu o viteză mult mai mare decât a noastră, a ardelenilor, rotunjind și închizând vocalele pe care noi le pronunțam atât de "deschis", presărate cu
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
petreceam multă vreme cu câțiva prieteni, băieți și fete, transferați la mine în clasă. Erau fii și fiice de ofițeri, originari de la Craiova, Râmnicu Vâlcea sau București, care aveau să ducă viața seminomadă a părinților, urmându-i din cazarmă în cazarmă. țin minte și acum șocul de natură lingvistică atunci când i-am auzit vorbind cu o viteză mult mai mare decât a noastră, a ardelenilor, rotunjind și închizând vocalele pe care noi le pronunțam atât de "deschis", presărate cu nenumărate interjecții
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
Cristian Teodorescu Într-o noapte, cînd se întorcea Fănică din deal de la Chelu, îl mușcă niște cîini. Umblau în haită prin oraș. Ziua, cîțiva dădeau din coadă prin fața prăvăliilor, alții se duceau la cazarmă după oasele de la bucătărie și ce le mai dădeau soldații. Leuțu, cîinele pe care-l ținuse Neli pe lîngă stabiliment de cînd era mic, bîntuia prin tot orașul de cînd îi plecase stăpîna. Adulmeca femeile pe stradă, se mai ținea
Leuțu lui Neli by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7443_a_8768]
-
și el pe o asemenea listă. Privea cu nepăsare această ipoteză. N-avea pe nimeni. Fusese copil de trupă, dar în loc să rămînă în armată se făcuse polițist. Îi plăcea ordinea, totuși detesta din adolescență spiritul cazon și anumite apucături de cazarmă. Deși nu-și prea folosea bastonul, îl leșinase odată în bătaie pe un tătar pe care-l prinsese în cimitir chinuind un copil căruia ii dăduse jos șălvăruții. Pe Portofel, distinsul hoț din trenuri, îl supraveghea ori de cîte ori
Croitoreasa de lux by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7944_a_9269]
-
în secție. Maiorul Scipione nici nu voia să audă să-i primească și pe ăștia la regiment. El nu știa cum să scape de legionarii lui. După toate telefoanele lui că se demoralizează trupa dacă stă cu civili arestați în cazarmă și că nu e treaba armatei să facă treaba poliției, Scipione a reușit să scape de ai lui. I-a scos într-o dimineață la plimbare pînă la gară, unde îi aștepta un vagon de pușcăriași, care urma să fie
Trenul special by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7817_a_9142]
-
amestece în chestiuni care nu erau de competența lui. Ofițerii spuneau că nu mai știa ce să inventeze, să-și chinuie oamenii. Îi scotea la instrucție acum, în mijlocul verii, cu tot echipamentul pe ei. Îi fugărea pe câmpul de lîngă cazarmă, apoi îi punea să-și sape adăposturi în pămîntul uscat în care se rupeau pînă și lopețile Linemann. Săpa și el odată cu ei, de făcuse bătături de pălmaș. Măcar o dată pe săptămînă îi trezea în mijlocul nopții și îi ducea în
Apții și dezertorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7674_a_8999]
-
e simplă: petreceam multă vreme cu câțiva prieteni, băieți și fete, transferați la mine în clasă. Erau fii și fiice de ofițeri, originari de la Craiova, Râmnicu Vâlcea sau București, care aveau să ducă viața seminomadă a părinților, urmându-i din cazarmă în cazarmă. țin minte și acum șocul de natură lingvistică atunci când i-am auzit vorbind cu o viteză mult mai mare decât a noastră, a ardelenilor, rotunjind și închizând vocalele pe care noi le pronunțam atât de "deschis", presărate cu
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
petreceam multă vreme cu câțiva prieteni, băieți și fete, transferați la mine în clasă. Erau fii și fiice de ofițeri, originari de la Craiova, Râmnicu Vâlcea sau București, care aveau să ducă viața seminomadă a părinților, urmându-i din cazarmă în cazarmă. țin minte și acum șocul de natură lingvistică atunci când i-am auzit vorbind cu o viteză mult mai mare decât a noastră, a ardelenilor, rotunjind și închizând vocalele pe care noi le pronunțam atât de "deschis", presărate cu nenumărate interjecții
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
pe altă lume. Bășicele de noroi se umflau, se spărgeau, bolborosind a fierbere... Mă uitam într-un fel de băltoacă unde gazele făceau mai tare bulboci, mereu în altă parte, în urmă și înapoi... Miroase a infirmerie a iod, a cazarmă dezinfectată recent. Mă gândeam cum mă sculam în zori în aerul cazarmei care mirosea la fel și cum beam ersațul cu pâinea neagră pietroi și apoi cum fumam prima țigare soldățească răsucită în curtea cazărmii. - Ce căutăm noi aici? avea
Vulcanii noroioși by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7547_a_8872]
-
fierbere... Mă uitam într-un fel de băltoacă unde gazele făceau mai tare bulboci, mereu în altă parte, în urmă și înapoi... Miroase a infirmerie a iod, a cazarmă dezinfectată recent. Mă gândeam cum mă sculam în zori în aerul cazarmei care mirosea la fel și cum beam ersațul cu pâinea neagră pietroi și apoi cum fumam prima țigare soldățească răsucită în curtea cazărmii. - Ce căutăm noi aici? avea să întrebe Boris nițel mai târziu, la Buzău, într-un restaurant din
Vulcanii noroioși by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7547_a_8872]
-
a infirmerie a iod, a cazarmă dezinfectată recent. Mă gândeam cum mă sculam în zori în aerul cazarmei care mirosea la fel și cum beam ersațul cu pâinea neagră pietroi și apoi cum fumam prima țigare soldățească răsucită în curtea cazărmii. - Ce căutăm noi aici? avea să întrebe Boris nițel mai târziu, la Buzău, într-un restaurant din centru bând un vin ruginiu... - Nu știu; ce știu e că trăim pe ceva lunecos,... pe ceva... fals,... o bolboroseală... ceva... o realitate
Vulcanii noroioși by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7547_a_8872]
-
fixe și mobile, care le vor da bătăi de cap concurenților ce vor trebui să susțină probele în aceste condiții. Acest decor aparte se schimbă de la o ediție la alta și va reprezenta, pe rând, un living, un restaurant, o cazarmă, o sală de clasă, o sală de fitness, un castel medieval, în funcție de scenariu”, mai spune Augusta Lazarov. Super-show-ul „X Factor” începe pe 22 septembrie, de la 20.30, sub sloganul “Muzică și suflet”, avându-i la masa juriului pe Delia, Dan
Ce surprize a pregătit Antena 1 în grila de toamnă. Vezi noile formate by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/71099_a_72424]
-
un tren de marfă. Ningea viscolit. Maiorul nu i-a lăsat să intre în gară. Au luat-o prin spatele magaziilor, cu zăpada pînă la genunchi și prin bezna de la potcovărie, să nu-i vadă nimeni. Cînd au ajuns la cazarmă, să-i împuște soldații de gardă, că nu știau parola. I-au ținut la poartă, culcați pe zăpadă, pînă s-a trezit ofițerul de serviciu, unul nou, care nu-l știa pe maior. Întins ca broasca în zăpadă, Scipion îi
Anestezie locală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7353_a_8678]
-
că îl va ține la arest cîte o zi pentru fiecare secundă cît își mai permite să nu-și recunoască comandantul și a început să numere, sublocotenentul i-a spus Să trăiți! și i-a dat voie să intre în cazarmă cu tot cu oamenii lui. Erau îmbrăcați care cu șube rusești, care cu mantale nemțești îmblănite, cu epoleții rupți, iar vreo cîțiva aveau niște paltoane civile prăpădite și lucioase de jeg. Scipion însuși era travestit în-tr-o șubuliță rusească și își înfășurase pe
Anestezie locală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7353_a_8678]
-
a mulțumit, a ciocnit un pahar de vin cu el și i-a spus că ajunsese cu numărătoarea la șase. Apoi s-a pus pe băut, în tăcere, cu soldații lui. La raportul de dimineață, pe platou, a preluat comanda cazărmii, după ce a anunțat că regimentul se întorsese de pe front pentru refacere. Șchiopăta ușor, din cauza degerăturilor de la picioare. Nu-i scosese la raport pe soldații cu care venise. Jumătate din ei erau la infirmerie. Scipion s-a dus să-i vadă
Anestezie locală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7353_a_8678]
-
dăduse ordinul de atac. Începuse trupa să urce dealul și el, de jos, striga la comandanții de companie să-și miște oamenii mai repede. Și apare generalul de la Marele Stat Major, cu doi colonei și opt ofițeri inferiori. Veniseră de la cazarmă cu două furgoane de la manutanță. Sufla un vînticel care le aruncase pe drum praf în ochi și pe uniforme. Sare generalul din furgon și se apropie de el. Scipione îl cunoștea de cînd nu era decît colonel, iar el căpitan
Inspecția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7488_a_8813]
-
și cu Scipione alergînd de la o companie la alta pe coasta dealului așa cum mai tot făcuse de cînd începuse să instruiască la sînge regimentul. Își adună apoi în coloană Scipione companiile pe cîmpul de lîngă deal, pornește cu trupa spre cazarmă și trece cu soldați și ofițeri pe lîngă generalul de la Marele Stat Major doar cu cîntec, fără să bată talpa. Răcnește apoi din frunte, să-l audă și tabacherele din coadă "Pas alergător, marș!" și o ia la fugă spre
Inspecția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7488_a_8813]
-
și trece cu soldați și ofițeri pe lîngă generalul de la Marele Stat Major doar cu cîntec, fără să bată talpa. Răcnește apoi din frunte, să-l audă și tabacherele din coadă "Pas alergător, marș!" și o ia la fugă spre cazarmă, suflînd în fluier, să le dea cadența. apoi se întoarce și continuă să alerge, cu spatele, aproape la fel de iute, de parcă îi promisese Dumnezeu că nu-și rupe gîtul. Calul lui Scipione fugea lîngă el și necheza nedumerit, pînă s-a
Inspecția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7488_a_8813]
-
se rostogolește vorba, din gură în gură pînă la ultimul pluton din coloană. Mai cădea cîte unul și-l culegea de pe jos furgonul sanitar, dacă nu mai era în stare să se ridice. Cînd ajunge Scipione în biuroul lui din cazarmă, închide ușa cu cheia și se întinde pe jos, să-și revină. Așa i se întîmpla în fiecare zi. Oboseala îl ajungea brusc de-abia după ce rămînea singur. Se simțea stors. Dar după ce stătea cîteva minute cu spinarea lipită de
Inspecția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7488_a_8813]
-
HOTĂRÂRE nr. 157 din 2 februarie 2022 pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Hangar mentenanță de nivel complex pentru aeronave în cazarma 546 Otopeni" EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 4 februarie 2022 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările
HOTĂRÂRE nr. 157 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251402]
-
al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Se reaprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Hangar mentenanță de nivel complex pentru aeronave în cazarma 546 Otopeni“, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu
HOTĂRÂRE nr. 157 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251402]
-
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila-Zoltán p. Ministrul finanțelor, Alin Chitu, secretar de stat București, 2 februarie 2022. Nr. 157. ANEXĂ CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții „Hangar mentenanță de nivel complex pentru aeronave în cazarma 546 Otopeni“ Factori de risc Obiectivul de investiții se va proteja cu respectarea reglementărilor tehnice: Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013, cu modificările și completările ulterioare. Finanțarea investiției Finanțarea obiectivului de investiții
HOTĂRÂRE nr. 157 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251402]