580 matches
-
vedeam, în întunericul de nepătruns, se zbăteau în ținetă și apoi ieșeau în cameră, plimbându-se și scuturându-se de mizerie și răspândind un miros îngrozitor de fecale. În spatele unei uși de scândură era o saltea de paie și o pătură cazonă pe care puteam să dorm. Mâncarea venea tot la trei zile. Dimineața se da o jumătate de gamelă de apă sărată. Altceva nimic. În ziua a treia o bucată de turtoi. Cu toate acestea foame nu-mi era; de trecerea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Man”33, Huebner, de pe poziții existențialiste și neoumaniste, evidențiase numeroasele și gravele insatisfacții pe care le provoacă, în practica școlară, celor implicați curriculumul tradițional. (Era un fel de imagine bacoviană a liceului „cimitir al tinereții”.) Concluzionase că depășirea acestei atmosfere cazone nu era posibilă decât într-un singur fel: făcându-l pe educator conștient de propriile limite, restrângând patternurile parentale și modificând limbajul pedagogic „clasic” în direcția promovării valorilor umane. În 1966, Huebner a publicat „Curriculum as a Field of Study
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și-a asumat de unul singur responsabilitatea luării unei decizii, așa că a trimis această adresă comandantului Garnizoanei Huși, colonelul Gheorghe Andrian, ce mai târziu va fi numit de către Ion Antonescu comanfant al Cercului de Recrutare Fălciu. Într-un adevărat spirit cazon, bazat pe aplicarea legilor în vigoare, comandantul Garnizoanei a constituit o comisie de rezolvare a cererii Diviziei XV. Bine-nțeles că s-a întocmit și un proces verbal cu această ocazie, pentru a întări irevocabil decizia luată în comun. Iată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
simț: „...Dvs. ca Primar al orașului ați avut în subordine anumite servicii sau funcționari care ar fi putut vedea și lua măsuri de îndreptare la fel cum au procedat tinerii premilitari de la Curs”. Dând dovadă de cel mai prost spirit cazon cu putință, Petrescu își continua tirada acuzatoare reamintindu-i primarului că acesta fiind „...fost ofițer activ (subl.ns.)”, putea să fie mai atent cu...curățenia urbei, de parcă urmările cutremurului din noaptea de 9/10 noiembrie 1940 precum și dezastrul provocat de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu care se hrănește nu atât pelerinul, cât mass- media. Un gradat din jandarmerie își ia partea leului, 10-12 porții de sarmale pe care le introduce cu grijă într-o sacoșă de plastic, apoi se îndreaptă spre un autobuz vopsit cazon, albastru-gri, unde se află mai mulți colegi în pauză. Iar atunci când ies efectiv din rând, sub privirile reprobatoare ale celor din jur și de-a dreptul supărate ale jandarmului responsabil din zonă, deranjat că trebuie să mute gardul doar pentru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
râu aprins ce se scurgea apoi direct în vale, spre Piața Unirii. Urmele acestei mici catastrofe erau persistente, vara trecătorii evitau pasta grea și lipicioasă rămasă de la pelerinaj. Anul acesta s-au introdus mese înalte din tablă, regulamentare, cu ceva cazon în ele chiar. O armată de „lumânărari” se ocupă de aceste mini- altare ad-hoc, situația este sub control, cu prețul pierderii spontaneității gestului aprinderii unei lumânări. Toți au veste și ecusoane oficiale, cu însemnele Mitropoliei Bucureștilor, foarte ușor de observat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
deși propovăduiți echitatea socialistă. Presa însă nu vorbește nimic despre această realitate. Despre bugetul familiei se tace mâlc de zeci de ani. În schimb, se mâzgălesc zilnic articole care-i învață pe țărani cum să-și lucreze pământul, sub titluri cazone sau semicazone din care nu lipsesc sintagme precum: Toate forțele la... Acțiuni pe un front larg; Mobilizare generală la recoltatul... Oamenii muncii raportează... etc. etc. în Drapelul Roșu (unii spuneau șervețelul roșu) apar însă și critici, uneori foarte aspre, precum
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și până în clipa morții a purtat ca pe un blestem o plasă de sârmă care-i înfășura abdomenul pentru a-i susține organele interne. Mama, mama! Mai apoi, toate piesele componente ale confortului oferit de un pat metalic de tip cazon erau puse în ordine la locul lor, gata să primească pentru o perioadă de timp un nou pacient încrezător în miracolul tămăduirii săvârșit de persoanele în halate albe, dintre care unele uitaseră din păcate! că odată, cândva, rostiseră și ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ființele cărora Iisus le-a permis să se arunce în mare de pe o trambulină naturală și asupra cărora planează o iminentă și teribilă amenințare în ziua sfântului Ignat. S-au sculat după o vreme și manifestând evidente simptome de mahmureală cazonă, au apelat urgent la experiența acumulată de strămoși: "cui pe cui se scoate"; panaceu recunoscut ca atare de toți cei care trecuseră prin asemenea faze. După ce și-au revenit cât de cât, înarmați cu bastoanele de cauciuc, pășind cu cizmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
știut adevărul despre voi și nici n-am cunoscut dârzenia și mândria de care dați zilnic dovadă în lupta cu neajunsurile vieții... Dumnezeu să vă ajute și să vă ocrotească. Și a plecat bătrâna doamnă. Iar pe masă, lângă farfuria cazonă de aluminiu cu boabe arse de porumb de proveniență plebeiană, nobilul pachet de griș sigilat a rămas rușinat, singur și stingher ca un mare semn de întrebare, neputându-se dumiri: cine l-a adus și ce căuta acolo? Am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mintea omului îl va cuprinde vreodată. În fața inefabilului suntem siliți să mințim prin omisiune, dispunând de fragmente, niciodată de tot. * Privesc, îngândurat, fotografia și reconstitui copiii după un catalog foarte exact și meticulos realizat de Victor în stilul, aș spune "cazon". Câțiva au câștigat, alături de nume, o cruce. Numai lângă Panaitescu, Victor scrie, ferm: Ce mai știi despre el, trăiește?". Victor, realist, nici nu cere să-i răspund. * Cred că mi-a trimis mie scrisoarea pentru că își amintește de prietenia strânsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
spun ceva despre librăria Ciuntu, de fapt, despre un personaj cu acest nume și care era fratele patronului acelei librării, profesor de istorie la Liceul de băieți „Nicolae Bălcescu“. Profesorul Ciuntu intrase în mitologia școlară brăileană și întruchipa reunirea spiritului cazon cu viclenia, a morozității cu un fel de-a fi hâtru, care mai degrabă înspăimânta decât înveselea. Cultiva - poate fără să știe - umorul negru. Debita enormități fără să clipească și cu un aer definitiv, care-i descumpănea întotdeauna pe interlocutori
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
era prevăzută pentru doi prizonieri), în care ne aflam însă vreo 8-10 ființe omenești, dintre care patru - cei mai vechi sau mai privilegiați - dormeau doi câte doi pe paturi, iar restul pe cimentul de pe jos. Aveam fiecare câte o pătură cazonă și, fiind toiul verii, nu era frig. Dimineața (și seara) se făcea apelul. Eram scoși la toaletă și spălător, iar cam în jurul orei unsprezece, timp de un sfert de oră, într-o curte interioară asemănătoare cu un puț de beton
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la marginea orașului și îm pușcăturile de pe stradă. Stăteam cu toții cu inima cât un purice, înspăi mântați că nemții o să ne descopere ascunzătoarea și-o să ne împuște. Spre seară, dintr-odată, s-au ivit în buza pivniței deschise niște cizme cazone. Am în ghețat cu toții, dar imediat am auzit vorbindu-se ru sește. Pentru prima și ultima dată în viața mea, limba rusă mi-a sunat ca o muzică cerească. Și atunci s-a petrecut o scenă emblematică pentru menta litatea
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
un roman despre viața militară. Iar noi, disciplinați, executam ceea ce ni se comanda, nu crâcneam, ca să zic așa, în front. Până și Nicolae Breban catadicsea să facă, nu fără o umbră de ironie pe chip, firește, câte o stânga-mprejur. Cazoni, scriitorii, se știe, n-au prea fost niciodată. Un coleg de la tehnoredacție, minunatul domn Mircea Popescu (care nu se mai află de mult printre cei vii) ne-a spus în acele zile îngândurat: „Nu suntem bine așezați în pagină”. Aluzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Întâl nire a mea cu Turcu Ion, soldat brancardier. Îl alesesem din tabăra noastră de lângă Siret, ca să fie, cum se spune, vărsat unei unități sanitare din apropierea frontului. — Ei, Turcule, pregătește-te s-apuci iarăși țucalul de toartă! La această glumă cazonă a mea și peste obrazul meu cel prea bine hrănit, am simțit răspunsul lui ca un ușor dos de palmă - așa cum numai țăranul nostru, totdeauna demn În respectul pe care Îl arată celor mai mari, știe să găsească acele mijloace
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
poate teama lui de mine, rușinea lui fuseseră și mai mari. Au urmat, de-a lungul începuturilor liceale, alte câteva experiențe sexuale, dintre care notabile sunt încă un „succes“, durabil, și, durabil de asemenea apoi, un eșec, ambele din lumea cazonă. Întâiul dintre acești ostași atacați de mine (ambii, ordonanțe), un voinic îngăduitor, care mă supraveghea în serile când ai mei plecau la spectacol sau erau poftiți undeva (acum nu mai făceam scandal, nici nu șantajam), mi-a devenit partener ideal
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Pintilie. Pentru activitatea lui literară, B. a fost distins cu Premiul Academiei (1971) și, de mai multe ori (1968, 1973, 1979), cu Premiul Uniunii Scriitorilor. În literatura satirică și umoristică mai veche, subiectele erau luate din lumea mahalalei și lumea cazonă. B. și alți prozatori satirici postbelici își caută temele în spațiul comerțului socialist, al administrației publice (birocrația) și al căminului. Gestionarul necinstit și patetic, vârstnicul adulter, femeia filosoafă și infidelă, amici care se „magnetizează” și povestesc, la cârciumă, întâmplări ieșite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
în calea flăcăilor obosiți de drum pășind greu sub raniță prin praful șoselei și zăpușala văzduhului. La o haltă, un soldat din a 6-a companie începe a cânta din fluer și compania începe o rusească fierbinte în mijlocul drumului, pe când Cazon, cânele companiei, dă târcoale cu limba scoasă. Același cântăreț înfioară cu o doină tristă adâncurile pădurii de la Probota, pe când luminile amurgului scădeau și bolțile se umpleau de umbră tainică. Seara, la popotă, unii din rezerviști mânâncă borșul în pahare. Marșul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de Lespezi, încep a rămânea în urma coloanei soldați osteniți, pe când șiragul lung și negru, se înmlădie după cutele pământului cu tremurătoare luciri metalice în soarele fierbinte. Doctorul răcnește la cei ce rămân șchiopătând în urmă, adaogă la răcnete o dialectică cazonă destul de înflorită cu metafore și comparații, apoi îi trimite la căruțele din urmă pe cei mai slabi, iar pe alții îi ușurează de ranițe și arme. Un bărbat tânăr, fără mustață, din Deleni, gemând cere parcă îndurarea noastră. Urcat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în pămîntul de sub temeliile barăcilor, plus benzi cu bocete evreiești (unul, cîntat de un cantor, era de-a dreptul sfîșietor prin imensa durere pe care o evoca). Lecturile alternau cu discursuri ale Führerului (aplaudate îndelung, frenetic), cu cîntece de petrecere cazone și marșuri, cu citate din însemnările medicului de lagăr (care vorbea de „hrană bună, hotel”) sau din ale unor ofițeri ce-și afirmau „umanismul” și se lăudau că doar ei, germanii, sînt capabili să ducă la bun sfîrșit, fără vărsare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
primit-o de vreme ce căpitanul Constantin G. Lupașcu, comandantul Batalionului II Fălciu, compania a IIa Huși din Regimentul 12 Dorobanți se adresase direct polițaiului cu nota nr.37/6 mai 1877, În care Îi ceruse concursul În cel mai autentic stil cazon dar foarte corect din punct de vedere ortografic pentru acea vreme: „Caporalii milițieni notați pe contra pagină Îi veți trimete Batalionului de urgență fără deosebire de infirmi și funcționari (subl.ns.), căci acei cu caz de scutire li se va
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și începe o carieră militară în aviație. Va rămâne însă mereu un om șarmant, vesel, cuceritor, inspirând simpatie. Apelativul "mon cher" cu care se adresa uneori până și soldaților (lucru de neconceput la alte arme, unde atmosfera era mult mai cazonă) îi va deveni poreclă printre camarazii din aviație. După absolvirea Școlii Militare de Ofițeri de Aviație, în 1931, urmează specializările. Astfel, este avansat sublocotenent și obține mai întâi brevetul de observator aerian (539/1931), apoi pe cel de pilot militar
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
accelerat de alianța cu Germania, care ne-a furnizat aparate de zbor foarte moderne pentru acea vreme. Piloții, în general, erau oameni cu personalitate, erau conștienți că aparțin unei elite a societății românești. De regulă, nu erau genul de militari cazoni, ci mai curând oameni originali, ambițioși, mândri de condiția lor de aviatori militari. L.C.: Credeți că România era un adversar puternic în cel de-al Doilea Război Mondial? Dacă da, care sunt argumentele care reies din ceea ce ați studiat până
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
-l trec în petiția de demisie pe care vă voi prezenta-o imediat." " Pentru că ești prea tînăr, mi-a răspuns, iar demisia îmi vei da-o cînd o voi cere eu. Acum, puteți pleca la post." Aceasta a fost audiența cazonă, cu care am ieșit din cabinetul ministrului. La unii aroganța ține loc de măreție, neomenia de fermitate și viclenia de spirit, spunea La Bruyère în Caractères. Am trecut imediat la Franasovici și i-am istorisit scena, căci nu știam dacă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]