371 matches
-
rămase în afara paradigmei cazuale: „Urâtă vreme!” Substantivul poate fi exclusiv nedeterminat: „Afurisită treabă!” sau poate prezenta două variante, cu substantivul nedeterminat: „Frumoasă fată!” sau cu substantivul caracterizat prin determinare maximă: „Frumoasă fata!” Prima dintre variante păstrează ambii termeni în afara paradigmei cazuale și se caracterizează printr-un grad maxim de complementaritate a celor doi constituenți din perspectiva intonației predicaționale. În varianta a doua, adjectivul este într-o măsură mai mare purtătorul intonației predicaționale, iar sintagma se apropie de enunțurile cu predicat analitic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ideea că pronumele personal de persoana I și a II-a nu are formă de genitiv. „În locul acestor forme se întrebuințează pronumele sau adjectivul posesiv.” (G.A., vol.I, p. 137)2. În noua ediție a Gramaticii Academiei, descrierea flexiunii cazuale a pronumelui personal rămâne aceeași, dar se remarcă totodată pierderea semnificației de posesiv în contexte prepoziționale „ cu regim de genitiv (în fața casei și a blocului - în fața mea și a ta) ” și se recunoaște că „ posesivul poate fi interpretat ca formă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i se pot sustrage nici pronumele de persoana I și a II-a: asupra mea, asupra ta; mea, ta sunt la genitiv, ca și casei, Mariei, acesteia, lui. Variabilitatea în interiorul categoriei gramaticale a cazului înseamnă, sub aspect semantic, adăugarea sensurilor cazuale la constanta semantică lexicală sau lexico-gramaticală a termenului flexionat. Pronumele demonstrativ acesta, de exemplu, își păstrează sensul ‘ân spațiul sau în timpul locutorului’, indiferent de cazul în care se situează sau de statutul său pronominal sau adjectival: acest tânăr/acestui tânăr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neaccentuate definite ca dativ posesiv: „În juru-mi ceața crește rânduri-rânduri.” (M. Eminescu, I, p. 119), „Ce frumoasă, ce nebună/ E albastra-mi dulce floare.” (Ibidem, p. 55), „Cu farmecul luminii reci/ Gândirile străbate-mi.”( Ibidem, p. 179) * Prin bogăția flexiunii cazuale, pronumele personal se distinge atât de substantiv, cât și de celelalte pronume nepersonale. Pronumele personal se caracterizează prin paradigma completă a categoriei cazului, cu unele deosebiri de la o persoană la alta, iar la cazuri oblice prezintă mai multe forme și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
le sunt proprii numai nominativul și acuzativul. Este destul de frecventă și întrebuințarea formelor de genitiv-dativ (copilul dânsei, numele dânsului, i-am spus dânsei), dar acestea poartă marca unui anumit coeficient de artificialitate și prețiozitate. Exprimarea opoziției cazualetc "Exprimarea opozi]iei cazuale" În planul expresiei, opoziția cazuală, asemeni opoziției de persoană, număr și gen este, în general, marcată de supletivismul formelor, de prepoziția-morfem pe, de intonație și prin mijloace sintactice. Predomină supletivismul formelor în marcarea distincțiilor de caz la persoanele I și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și acuzativul. Este destul de frecventă și întrebuințarea formelor de genitiv-dativ (copilul dânsei, numele dânsului, i-am spus dânsei), dar acestea poartă marca unui anumit coeficient de artificialitate și prețiozitate. Exprimarea opoziției cazualetc "Exprimarea opozi]iei cazuale" În planul expresiei, opoziția cazuală, asemeni opoziției de persoană, număr și gen este, în general, marcată de supletivismul formelor, de prepoziția-morfem pe, de intonație și prin mijloace sintactice. Predomină supletivismul formelor în marcarea distincțiilor de caz la persoanele I și a II-a: Omonimia nominativ-acuzativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfem al genitivului, întrebuințat în anumite condiții sintactice: „I-am dat-o lui (ei) șD.ț/„Am luat cartea aceasta a lui șG.ț. Observații: Prepozițiile dativului se construiesc numai cu forme accentuate ale pronumelui. Pronumele dânsul, dânsa realizează opoziția cazuală la nivelul dezinenței și(sau) prin morfemul determinării definite, din structura lor. N. Ac. dânsu-l, dânși-i, dâns-a, dânse-le G. D. dânsu-lui, dânși-lor, dânse-i, dânse-lor Acuzativul se diferențiază de nominativ și genitivul de dativ în același mod ca și în cazul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterizează întreaga subclasă: pronumele de politețe sunt pronume compuse (din substantiv și pronume posesiv). Desfășurarea specifică a raporturilor categoriale caracterizează numai unele pronume: 1. În stilul neutru, singularul și pluralul persoanei a II-a sunt omonime: dumneavoastră. 2. În flexiunea cazuală, în stilul neutru, toate cazurile sunt omonime, la amândouă persoanele: La persoana a II-a omonimia cuprinde și pluralul, iar la persoana a III-a, omonimia cazuală se desfășoară în forme diferite de singular și plural: Distincția nominativ-acuzativ este asigurată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singularul și pluralul persoanei a II-a sunt omonime: dumneavoastră. 2. În flexiunea cazuală, în stilul neutru, toate cazurile sunt omonime, la amândouă persoanele: La persoana a II-a omonimia cuprinde și pluralul, iar la persoana a III-a, omonimia cazuală se desfășoară în forme diferite de singular și plural: Distincția nominativ-acuzativ este asigurată, direct, de morfemul pe, expresie a acuzativului complement direct și, indirect, prin alte prepoziții care impun cazul acuzativ în realizarea altor funcții sintactice: dumneavoastră/pe dumneavoastră, (cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de persoana a III-a, în stil neutru; realizându-se la nivelul constituentului secund din structura pronumelui: dumnea-ei/dumnea-lui. Celelalte forme de persoana a III-a nu realizează opoziția de gen: dumneasa, domnia-sa. Cazultc "Cazul" Forme diferite în flexiunea cazuală prezintă pronumele dumneata, mata, domnia-ta, domnia-voastră, domnia-sa (dumneasa): Singular: N.Ac.V.: dumneata, domnia ta, domnia voastră, domnia sa (dumneasa) G.D.: dumitale (dumneatale), domniei tale, domniei voastre, domniei sale (dumisale) În planul expresiei, opoziția se realizează dezinențial, la nivelul pronumelui, cu flexiune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-subiect: El se îmbracă./ Ea se îmbracă. Cazultc "Cazul" Spre deosebire de pronumele personal și de celelalte pronume, pronumele reflexiv, datorită ipostazei de obiect din planul său semantic, nu are cazurile nominativ și vocativ. În mod tradițional este exclus din flexiunea lui cazuală și genitivul, iar dativul -și este caracterizat uneori ca dativ posesiv: Luându-și cărțile a plecat. Pronumele reflexiv se situează în genitiv în aceleași condiții în care prezintă forme de genitiv pronumele personal 7: • când este impus de prepoziții (locuțiuni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cum nu-i este nime-n lume.”( M. Eminescu, I, p. 80) Cazul acuzativ exprimă identitatea subiect-obiect direct: „Pân’ ce-oi simți (...) C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaște.” (Ibidem, I, p. 116) În planul expresiei, opoziția cazuală se realizează prin supletivismul formelor. Ca și pronumele personal, pronumele reflexiv cunoaște două serii de forme: accentuate și neaccentuate, iar formele neaccentuate se întrebuințează autonom în text sau conjuncte cu alți termeni, cu care realizează o unitate fonetică. Omonimia genitiv-dativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin intermediul prepozițiilor cerute de funcțiile sintactice pe care le exprimă: la/cu/despre/pentru al meu. În limbajul popular intervin uneori și forme de genitiv-dativ, realizate dezinențial, mai rar și numai la feminin: alei mele10, sau prin articolul definit - morfem cazual, numai la masculin și se pare că numai pentru persoana I: lui al meu11. La plural, se realizează două forme cazuale reprezentând omonimiile nominativ-acuzativ: ai mei, ale mele, ai noștri etc. și genitiv-dativ: alor mei, alor noștri, alor mele. Opoziția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și forme de genitiv-dativ, realizate dezinențial, mai rar și numai la feminin: alei mele10, sau prin articolul definit - morfem cazual, numai la masculin și se pare că numai pentru persoana I: lui al meu11. La plural, se realizează două forme cazuale reprezentând omonimiile nominativ-acuzativ: ai mei, ale mele, ai noștri etc. și genitiv-dativ: alor mei, alor noștri, alor mele. Opoziția între cele două serii cazuale se exprimă numai la nivelul primului constituent: (N.Ac.) ai mei, ale mele, ai noștri, ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se pare că numai pentru persoana I: lui al meu11. La plural, se realizează două forme cazuale reprezentând omonimiile nominativ-acuzativ: ai mei, ale mele, ai noștri etc. și genitiv-dativ: alor mei, alor noștri, alor mele. Opoziția între cele două serii cazuale se exprimă numai la nivelul primului constituent: (N.Ac.) ai mei, ale mele, ai noștri, ale noastre/(G.D.) alor mei, mele, noștri, noastre. Omonimia nominativ-acuzativ se anulează ca și la formele de singular: (N.) ai mei/( Ac.) pe ai mei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în text: „Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo?/ Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!” (M. Eminescu, I, p. 149), „Dă-mi înapoi pe-aceea ce moartea mi-a răpit.” (Ibidem, p. 93) În planul expresiei, opoziția cazuală se realizează prin dezinențe înscrise în flexiune internă sau libere și se caracterizează prin două omonimii: nominativ-acuzativ și genitiv-dativ. Dezinențele cazuale sunt diferite în funcție de gen și de număr. Ca și în flexiunea în funcție de gen și număr, pronumele demonstrative compuse împletesc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 149), „Dă-mi înapoi pe-aceea ce moartea mi-a răpit.” (Ibidem, p. 93) În planul expresiei, opoziția cazuală se realizează prin dezinențe înscrise în flexiune internă sau libere și se caracterizează prin două omonimii: nominativ-acuzativ și genitiv-dativ. Dezinențele cazuale sunt diferite în funcție de gen și de număr. Ca și în flexiunea în funcție de gen și număr, pronumele demonstrative compuse împletesc flexiunea internă cu flexiunea prin dezinențe libere. Singular Masculin: N.Ac.: -Ø: aceasta, acela, același; -ă-...-Ø: cestălalt celălalt G.D.: -ui-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fonetice din flexiunea substantivală: st/șt (aceștia/acestora, ceștilalți/cestorlalți) și l/i (aceia/acelora etc.). Feminin: N.Ac.: -e-: acestea, acelea, aceleași; -e-...e: cestelalte, celelalte G.D.: -or: acestora, acelora, acelorași -or...e: cestorlalte, celorlalte Observații:La plural, opoziția cazuală a pronumelor simple se realizează, în planul expresiei, numai la nivelul dezinențelor înscrise în flexiune internă. Dezinențele termenului al doilea din structura pronumelor compuse rămân aceleași la amândouă formele cazuale. Omonimiile nominativ-acuzativ și genitiv-dativ se anulează ca și în flexiunea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acelora, acelorași -or...e: cestorlalte, celorlalte Observații:La plural, opoziția cazuală a pronumelor simple se realizează, în planul expresiei, numai la nivelul dezinențelor înscrise în flexiune internă. Dezinențele termenului al doilea din structura pronumelor compuse rămân aceleași la amândouă formele cazuale. Omonimiile nominativ-acuzativ și genitiv-dativ se anulează ca și în flexiunea substantivului: N./Ac.: aceștia/pe aceștia G./D.: contra acestora/datorită acestora casa acestora/dau (favorabil) acestora a, al, ai, ale acestora/acestora SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIV" Întrebuințate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de alternanțele fonetice ea/e (această/aceste, cealaltă/celelalte etc.) iar, la pronumele compuse, de flexiunea internă, la nivelul primului constituent, reprezentată de dezinențele acestuia: -ă/-e, -Ø/ -le (ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte). Cazultc "Cazul" Cele două serii de forme cazuale se disting prin dezinențe libere și prin flexiune internă, întemeiată pe aceleași dezinențe și care sunt aceleași din flexiunea internă a pronumelui demonstrativ: Singular Masculin N.Ac.:Ø (-ă): acest, acel, același, cestălalt, celălalt G.D.: -ui: acestui, acelui, aceluiași, cestuilalt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ceștilalți, ceilalți G.D.: -or(lor); -or(lor)...i: acestor, acelor, acelorași, celorlalți Feminin N.Ac.:-e, -le; -e...-e; -le...-e:aceste, cestelalte, acele, aceleași, celelalte G.D.: -or(-lor); -or(-lor)...e: acestor, acelor, acelorași, cestorlalte, celorlalte În desfășurarea opozițiilor cazuale, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acești/acestor etc.), i/l (acei/acelor). SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVETC " SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE" Adjectivul demonstrativ intră numai în relații de dependență nominală, ocupând aici poziția de determinant și realizând funcția de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care o ocupă determină modificări în morfologia substantivului regent și în propria structură și morfologie. Când precede substantivul, acesta rămâne nedeterminat iar adjectivul este lipsit de particula -a și își modifică structura în funcție de genul, numărul și cazul substantivului. În flexiunea cazuală, substantivele feminine realizează opoziția numai la nivel dezinențial, fără intervenția morfemului determinării. Substantivele masculine rămân invariabile după caz. Singular N.Ac.: acest copil (M) - această fetiță (F) etc. G.D.: acestui copil - acestei fetițe Plural N.Ac.: acești copii (M) - aceste
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fetițe (F) etc. G.D.: acestor copii - acestor fetițe Adjectivul urmează substantivul mai ales la nominativ-acuzativ. Genitiv-dativul caracterizează în vorbirea curentă numai sintagmele cu substantive masculine. Substantivul acestor sintagme primește morfemul determinării definite și își schimbă forma în funcție de cele două serii cazuale. Adjectivul rămâne invariabil în funcție de caz: N.Ac.: copilul acesta, fetița aceasta, copiii aceștia, fetițele acestea G.D.: copilului acesta Sintagmele cu substantivele feminine la singular sau cu substantive de toate genurile, la plural, urmate de adjective demonstrative, sunt posibile, dar se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oa: toți/toate. Pronumele de cuantificare numerică, dezvoltând determinarea ca sens gramatical, când sunt determinate definit, realizează opoziția de gen (la plural) și la nivelul morfemului determinării: cei doi/cele două, cei câțiva/cele câteva. Cazultc "Cazul" În desfășurarea flexiunii cazuale, se accentuează deosebirile dintre subclasele pronumelui de cuantificare. Pronumele de cuantificare numerică simplă și pronumele de cuantificare distributivă realizează opozițiile cazuale prin flexiune analitică: • genitivul se exprimă prin morfemul a: Numele a doi dintre ei s-a șters., Am pus
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plural) și la nivelul morfemului determinării: cei doi/cele două, cei câțiva/cele câteva. Cazultc "Cazul" În desfășurarea flexiunii cazuale, se accentuează deosebirile dintre subclasele pronumelui de cuantificare. Pronumele de cuantificare numerică simplă și pronumele de cuantificare distributivă realizează opozițiile cazuale prin flexiune analitică: • genitivul se exprimă prin morfemul a: Numele a doi dintre ei s-a șters., Am pus câte o masă în fața a câte patru. Observații: Pronumele de cuantificare distributivă se întrebuințează rar la genitiv. • dativul (ambelor subcategorii de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]