275 matches
-
energică a unui șir de papi de la Roma. În urma unor cercetări de decenii, cel mai bun specialist în acest domeniu, Dumitru Mărtinaș, a ajuns la o concluzie argumentată și de necontestat, în lucrarea de sinteză intitulată Originea ceangăilor din Moldova: “Ceangăii sunt români ardeleni maghiarizați și catolicizați în secuime, emigrați în Moldova în secolul al XVIII-lea”. Nu e întâmplător, prin urmare, că la recensământul din 1992 doar 2.165 de locuitori s-au declarat ceangăi, în Moldova. Ei sunt cetățeni
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
intitulată Originea ceangăilor din Moldova: “Ceangăii sunt români ardeleni maghiarizați și catolicizați în secuime, emigrați în Moldova în secolul al XVIII-lea”. Nu e întâmplător, prin urmare, că la recensământul din 1992 doar 2.165 de locuitori s-au declarat ceangăi, în Moldova. Ei sunt cetățeni români și, așa cum au subliniat Cosmin Lucaciu și Aurelian Teodorescu (Despre ceangăii din Moldova și originea lor, 1998), “ei au în continuare nevoie de întregul nostru sprijin”. Este firesc, drept consecință a simbiozei dintre românii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în secolul al XVIII-lea”. Nu e întâmplător, prin urmare, că la recensământul din 1992 doar 2.165 de locuitori s-au declarat ceangăi, în Moldova. Ei sunt cetățeni români și, așa cum au subliniat Cosmin Lucaciu și Aurelian Teodorescu (Despre ceangăii din Moldova și originea lor, 1998), “ei au în continuare nevoie de întregul nostru sprijin”. Este firesc, drept consecință a simbiozei dintre românii autohtoni și emigranții ardeleni (mulți dintre ei numiți ceangăi), să întâlnim în graiul din Valea Trotușului elemente
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
au subliniat Cosmin Lucaciu și Aurelian Teodorescu (Despre ceangăii din Moldova și originea lor, 1998), “ei au în continuare nevoie de întregul nostru sprijin”. Este firesc, drept consecință a simbiozei dintre românii autohtoni și emigranții ardeleni (mulți dintre ei numiți ceangăi), să întâlnim în graiul din Valea Trotușului elemente lexicale de origine maghiară, dar și nume de locuri care provin de la locuitorii veniți din Transilvania - în special în zona Trotușului superior și mijlociu, inclusiv în cazul numelor de locuri, fie împrumutate
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
se suprapun (parțial) peste ele. și nu vorbesc numai de acelea, încă active ori părăsite și uitate, ale altor români creștin-ortodocși, ci și de acelea (amintesc indistinct termeni colectivi etnici, lingvistici, confesionali, precum și orice combinație a acestora) ale catolicilor (maghiari, ceangăi, șvabi, slovaci, polonezi, români etc.), ale armenilor, ale grecilor, ale bulgarilor, ale sârbilor, ale evreilor (de diverse rituri), ale musulmanilor, ale lipovenilor, ale unitarienilor (care vin din toată lumea la Várfalva/Moldovenești), chiar ale protestanților de tot felul. Fiindcă interdicția protestantă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Jandarmi la Movila Miresei. A fost un om foarte bun la suflet. După 23 august 1944 comuniștii l-au persecutat- nu știu pentru ce. Din postul de șef de secție a fost scos și trimis ca șef de post printre ceangăi în județul Bacău. Din motive necunoscute a demisionat din jandarmerie și, cu ajutorul material al unchiului Constantin a făcut o școală de ceferist și apoi a lucrat ca șef de tren, până la pensionare. Soția unchiului Ștefan, Mărioara, a fost o femeie
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
timp, unguri, cumani și români, mulți români secuizați, mereu, și în prezent. Din 3.000, câți erau la început, în 1830 erau 400.000. O parte dintre românii secuizați și catolicizați au trecut în Moldova, îndeosebi în județul Bacău, numiți ceangăi, revendicați de propaganda ungurească drept unguri; c) cei interesați spun că sunt unguri, veniți odată cu cele șapte triburi ungurești, la anul 896, ceea ce este cel mai puțin probabil. Cât privește numele lor etnic ă secui ă pare a fi mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Postoiu, care mai trăia prin 1950 la Piatra Neamț. Spre deliciul celor de astăzi, trebuie să spunem că Gh. Postoiu, învățătorul tatălui meu, își alinta soția cu numele de „Arpad”. Ce să mai spunem despre ceea ce istoria înregistrează sub numele de ceangăi? Că aceștia, în marea lor majoritate, sunt români secuizați și catolicizați, iar astăzi sunt revendicați ca unguri de o propagandă ungurească fără teamă și fără rușine. Cine nu crede, să citească „Originea ceangăilor din Moldova” de Dumitru Mărtinuș, ieșit din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
despre ceea ce istoria înregistrează sub numele de ceangăi? Că aceștia, în marea lor majoritate, sunt români secuizați și catolicizați, iar astăzi sunt revendicați ca unguri de o propagandă ungurească fără teamă și fără rușine. Cine nu crede, să citească „Originea ceangăilor din Moldova” de Dumitru Mărtinuș, ieșit din rândurile celor numiți impropriu ceangăi. Se invocă sărăcia din secuime? Se vrea pădurea, pământurile și steagul? Le au pe toate! Pădurile au fost tăiate și trimise în Ungaria, după cum bine știu șefii UDMR
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lor majoritate, sunt români secuizați și catolicizați, iar astăzi sunt revendicați ca unguri de o propagandă ungurească fără teamă și fără rușine. Cine nu crede, să citească „Originea ceangăilor din Moldova” de Dumitru Mărtinuș, ieșit din rândurile celor numiți impropriu ceangăi. Se invocă sărăcia din secuime? Se vrea pădurea, pământurile și steagul? Le au pe toate! Pădurile au fost tăiate și trimise în Ungaria, după cum bine știu șefii UDMR-ului, care de 17 ani guvernează România, s-au îmbogățit sărăcindu-i
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nădejde și fără frică că sunt oameni buni. Am înaintat atunci către căruțe și am văzut la lumina mai multor focuri oameni ce vorbeau moldovenește, puțin deosebit de noi, îmbrăcați cu ițari de aba albă și cu cămașă pe deasupra, în felul ceangăilor ungureni. I-am întrebat de unde vin și unde merg și ei, grupându-se în jurul meu, lucru care mă cam îngrijora văzând eu atâția oameni străini în jurul meu, și atunci unul din ei, care părea a fi mai mare printre ei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu populații de altă etnie: sași din Ardeal, „ruși” din zona Haliciului , armeni din statele din jur care au primit de la Alexandru cel Bun privilegii comerciale. Din zona Harghita - Covasna, au trecut munții, așezându-se pe valea Siretului, populația numită ceangăi, revendicată acum și de români și de unguri, considerată a fi o populație românească trecută la catolicism. Trecerea acestora peste munți, în regiunea Bacăului, s-a făcut în valuri, în perioade de timp diferite. Zona cuprinsă între râul Siret și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu 17 septembrie 1890, învățătorului Gheorghe Pastoiu de la școala Cleja. Nu mai are importanță că Gheorghe Pastoiu a venit la coala din Lunca mutat disciplinar, deoarece, după cum a relatat mai târziu, a vrut să introducă într-un sat de catolici (ceangăi) un obicei necunoscut în satele județului Bacău și în Moldova la sărbătorile de iarnă. Preotul catolică s-a simțit jignit când, în ajunul Crăciunului, un grup de flăcăi a făcut urări sătenilor, purtând un cap de porcă pe o tablă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
D, dosar 69, vol. 7, f. 43 verso. Ibidem, f. 42 verso. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 80. `n această perioadă, conducerea de la București redescoperea românitatea populației romano-catolice din Moldova, după ce, `n primii ani ai regimului comunist, „ceangăii” erau considerați maghiari, iar presiunile pentru `nlocuirea limbii române `n cadrul slujbelor erau la ordinea zilei. ACNSAS, D 69, vol. 7, ff. 42 verso-43. Ibidem, f. 52. Ibidem, f. 56. Ibidem, f. 61. Ibidem, ff. 40-41. Idee susținută și de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
român nu va face o strategie care să dea soluții cetățenilor Șerbiei. Nu vom face niciun gest de amestec în treburile interne ale Șerbiei, așa cum nu am accepta niciun gest că cineva să vină să ne spună: Ce faceti cu ceangăii și cu ungurii. Este exclus să avem o asemenea strategie. Ce putem să facem e ceea ce facem - a fost vremea când ne-am bătut să fie recunoscută minoritatea română din Banatul sârbesc, acum încercăm să explicăm pentru vlahi că cei
Băsescu către românii din Serbia: Fiţi uniţi, să fiţi reprezentaţi () [Corola-journal/Journalistic/47051_a_48376]
-
un comunicat trimis de PNL pe Italia către ministrul român de Externe. Uniunea Liberală a Românilor din Italia (ULRI) vorbește într-o adresă adresată ministrul de Externe Titus Corlățean despre o expoziție de fotografie desfășurată la Bologna, ce tratează subiectul Ceangăilor, adică minoritatea maghiară din România. În puține rânduri, organizatorii asociază și motivează sărăcia și mizeria în care trăiesc ceangăii cu asimilarea forțată la care sunt supuși, cu discriminarea culturală, rasială și chiar religioasă și nu în ultimul rând cu faptul
ULRI: Italienii cred că maghiarii sunt persecutați în România - FOTO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80143_a_81468]
-
vorbește într-o adresă adresată ministrul de Externe Titus Corlățean despre o expoziție de fotografie desfășurată la Bologna, ce tratează subiectul Ceangăilor, adică minoritatea maghiară din România. În puține rânduri, organizatorii asociază și motivează sărăcia și mizeria în care trăiesc ceangăii cu asimilarea forțată la care sunt supuși, cu discriminarea culturală, rasială și chiar religioasă și nu în ultimul rând cu faptul că aceștia ar fi persecutați de către o Românie care nu le oferă aceleași drepturi cu etnicii români”, explică în
ULRI: Italienii cred că maghiarii sunt persecutați în România - FOTO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80143_a_81468]
-
de reprezentanți ai minorităților, dar nicăieri nu sunt la fel de mulți ca la noi", a declarat analistul Cristian Pârvulescu. Un loc în Parlament pentru un reprezenant al minorităților se obține mult mai ușor decât pentru un parlamentar obișnuit. Spre exemplu, reprezentantul ceangăilor sau al armenilor în Parlament are de convins cel mult 400 de persoane pentru a obține mandatul. În acest caz, pentru un partid aflat la guvernare este mult mai ușor să-și obțină un vot favorabil din partea grupului, pentru că negociază
Cine conduce România.Vezi de câte voturi are nevoie un parlamentar al minorităţilor () [Corola-journal/Journalistic/46112_a_47437]
-
căpătat 160 jughere pământ, 120 jughere pădure și 20 jughere de vie, împreună cu vitele și instrumentele pentru o întreagă gospodărie. Castelul generalului Berthelot a fost mai înainte proprietatea renegatului Nopcea, ultimul proprietar fiind statul ungar care adusese numeroși coloniști maghiari (ceangăi), punând astfel pe români în stare de iobăgie. Cu toate acestea din întreg județul Hunedoara cu o populație de 545 000 locuitori, abia 32 mii sunt străini, în majoritate la minele din Petroșani. Satul Berthelot (Fărcădin) păstrează și astăzi urmele
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
a orașului Huși, surprinzând mozaicul etnic al orașului, distribuția etniilor pe zone și străzi. În afară de români, Ion Gugiuman distinge alte trei etnii importante la acea vreme: evreii (mari comercianțiă concentrați în centrul orașului, având astfel un vad comercial foarte bun; ceangăii (în NVĂ și bulgarii (în SEĂ. Studiul său reprezintă astăzi un document istoric de mare preț având în vedere că mozaicul etnic prezent altădată s-a efilat printre clipele nemărginite ale istoriei. Preocupările geografului umanist Ion Gugiuman se extind și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
migrațiuni moldovenești, vechiul târg devenind neîncăpător, aceștia se văd nevoiți a-și întemeia alte așezări. În modul acesta iau naștere rând pe rând satele Broșteni, Plopeni și Răești. Nu mult după aceasta (sec. XIV-XV-leaă, sosește aici și un grup de „Ceangăi”, care se trag în pădurea pâlcuită dinspre NE, dincolo de apa Șarei și Turbatei. Tot acum, din cauza desvoltării mari pe cari o luase „târgul” și mai ales din cauza înmulțirii extraordinare a satelor moldovenești în cuprinsul Moldovei centrale, ia ființă la Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
se întind apoi și în partea de răsărit a cartierului Plopeni, din Sudul orașului, unde sunt însă destul de mult împestrițați cu Români. Dintre toate grupurile etnice de la Huși, sing Bulgarii sunt în declin, fiind deznaționalizați mereu și înlocuiți prin Români, Ceangăi, Evrei, Țigani, etc. Exemplu tipic pentru regresul ariei lor de răspândire în cuprinsul orașului, este înfățișarea pe harta etnografică a principalei căi de comunicație, strada Calea Basarabiei, care trece prin mijlocul cartierului lor și care azi este un adevărat mosaic
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
principalei căi de comunicație, strada Calea Basarabiei, care trece prin mijlocul cartierului lor și care azi este un adevărat mosaic etnic; aici putându-se întâlni, pe o porțiune destul de mică, nu mai puțin de 5-6 elemente entice: bulgari, români, evrei, ceangăi, țigani, etc. II. Nu știm încă precis data venirii primului grup de bulgari la Huși. Bănuim însă că „grădinarii”, „coloniștii streini”, „oamenii streini de țară”, etc., de care vorbesc actele de proprietate și cărțile domnești, începând cu a doua jumătate
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ca populația de aici să nu părăsească, niciodată definitiv, acest teritoriu, ci doar să se retragă temporar din calea invadatorilor și a asupritorilor. Aceleași avantaje economice au făcut să continue spre bazinul Lohanului și a ariei proxime imigrarea grupelor de ceangăi din văile Trotușului și ale Siretului, începută cel puțin din a doua jumătate a secolului al XVI-lea (care au înlocuit grupul de husiți), ca și aceea a unor grupuri de populație bulgărească, pribegită din patria ei din cauza opresiunii turcești
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a fost o experiență veritabilă. S.A.: În plus, o experiență cunoscută și în alte culturi din regiunea carpatică și subcarpatică. Cum ar fi această incredibilă coincidență, dacă e o coincidență, cu practicile înregistrate de misionarul catolic Bandinus XE "Bandinus" printre ceangăi. M.I.: Da. Nu cred că din punct de vedere istoric e așa de important dacă fondatorul hasidismului a vorbit sau nu a vorbit cu ceangăii și românii din regiune. Cred însă că e mai bine să ne imaginăm posibilitatea. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]